Cum ii afecteaza pe barbati imbracamintea colegelor

[Florinvs]

Deci se poate si frumos si decent!

În prealabil postat de stefan florin

fiecare e liber sa se imbrace cum doreste.
ps: inca nu am auzit despre femei imbracate provocator, fugarite in plina strada (sa zicem in centrul orasului) de barbati pentru a fi violate

Sa inteleg ca tu esti pentru tinuta provocatoare a femeilor?

[Parascheva16]

Despre feminism (e f.scurt, 5:50)
https://www.youtube.com/watch?v=7s5dyw83je8

[stefan florin]

În prealabil postat de Miha-anca

Sa inteleg ca tu esti pentru tinuta provocatoare a femeilor?

eu sunt pentru libertatea femeilor, ca fiecare femeie sa se imbrace asa cum ii place si cum se simte bine in vestimentatia sa

[vsovivivi]

Bărbatul însurat sau cel aflat într-o relaţie să laudă, şi cu ce se laudă bărbatul cel mai tare? Spuneţi voi dacă ştiţi cu ce se laudă un bărbat cel mai tare şi cel mai mult.

Vă faceţi că nu ştiţi ca fariseii făţarnici, hai curaj, căutaţi în voi să vedeţi cu ce vă lăudaţi dacă sunteţi bărbaţi.

Nu ştiţi, nu vreţi să ştiţi.

Păi cu hoţia puterii, puterea pe care-aţi avut-o cu prima... şi acuma la a doua, viclenia vă face să promiteţi oricărei frumoase şi tinere, prin extrapolare, o putere mai mare şi o fericire mai desfătătoare şi o frumuseţe mai măreaţă decât aţi avut până acum... cu prima, la prima tură.

Defapt omul neputincios căruia dragostea i-a dat puterea de a o iubi pe prima şi ultima, pe unica, pe aleasa inimii, apoi a uitat cum a fost şi cum s-a întâmplat şi iată că a furat fără să-şi dea seama şi a minţit lăudându-se şi zicând că e meritul său şi numai al său şi că acuma la a doua, prin puterea sa va fi şi mai şi, visând el la o fericire iluzorie mult mai plină de plăceri pe care el, aşa se laudă că, o să le poată oferi din plin, la a doua... mai ales acuma dacă a trecut cu bine de prima... tură.

Şi ea, a doua, abea aşteaptă să fie băgată în seamă mai ceva ca prima, şi visează şi ea şi-i oferă atracţii măreţe prin ţinută, prin goliciuni, prin arta nevinovată a seducţiei, şi ambii ca fraierii, arătându-şi goliciunile şi muşchii, zâmbetele distrate, plăcerile visate, atingerile întâmplătoare, privirile curioase şi îngrijorate, trăiesc în iluzia ispitei la marginea iadului cu impresia că chiar ar putea el şi ea a fi mai fericiţi şi aşa el ca fraierul îşi leapădă iubirea, pasărea din mână şi din braţe, pentru cioara de pe gard şi pentru scaunul de fariseu de pe piramidon, iar ea, tânăra frumoasă, îşi leapădă fecioria şi speranţa iubirii curate pentru bani... şi pentru o căsătorie aranjată şi 'binecuvântă' cică la biserică.

Oare a binecuvântat vreodată Dumnezeu pe mamona?

Oricum v-aţi îmbrăca, viclenia scenariului stă la pândă căci este aşa cum a văzut Dumnezeu încă de pe vremea lui Noe, singurul care a crezut că faptele oamenilor, şi credinţele lor în idoli şi superstiţii, atrag potopul asupra tuturor păcătoşilor:

''Toată închipuirea omului este numai spre rău încă din tinereţile lui'' şi tot pământul este ispitit şi terorizat şi scârbit de atâta silnicie, şi iată că omul deşi a citit în cartea vieţii lui despre fiica sodomei şi a gomorei, despre făţarnici, despre minciuna ispititoare că fiii şi fiicele oamenilor sunt frumoşi şi frumoase, el ca credulul nu s-a pocăit şi nici acum nu pricepe că aia nu e frumuseţea, cea pe care o vede şi o simte el în beţia lui de sine, ci aia e viclenie şi răutate comercială şi dorinţă de profit din dobânda de la banca organelor necredinţei, căci bărbatul asta vrea, să-şi mărească depozitul de organe... pe care să le descopere ori de câte ori râvneşte el să-şi hrănească creşterea... buruienilor din el şi a pomului cunoştiinţei... şi a răului căci scenariul şi planul omului este să spurce, să piardă, să dezbine, să murdărească, să facă rău ca să se dea mare, crezâd ca astfel creşte ca gLumea...

Fetele e bine să umble goale pentru ca orice creştin să poată aplica porunca în faţa superiorilor iviţi din senin: ''ţine mintea la iad şi nu deznădăjdui''... ca nu cumva să intri iar în ispită... cu a doua... de parcă ar fi prima... tură!

Pace tuturor fetelor!

[Parascheva16]

În prealabil postat de stefan florin

eu sunt pentru libertatea femeilor, ca fiecare femeie sa se imbrace asa cum ii place si cum se simte bine in vestimentatia sa

Aia nu prea e libertate. Doar nu crezi ca femeile sunt fericite ca se imbraca de parca ar fi un obiect sexual, nu? Dar peste tot asta i se spune ca trebuie sa fie, de cand e mica. De la papusa barbie pana la femeile din moda si divele.

Ar trebui invatate toate femeile ca pot mai mult.

[stefan florin]

În prealabil postat de Parascheva16

Aia nu prea e libertate. Doar nu crezi ca femeile sunt fericite ca se imbraca de parca ar fi un obiect sexual, nu? Dar peste tot asta i se spune ca trebuie sa fie, de cand e mica. De la papusa barbie pana la femeile din moda si divele.

Ar trebui invatate toate femeile ca pot mai mult.

banuiesc ca orice femeie are mai mult de 2 neuroni in cap si alege singura cum se imbraca

În prealabil postat de stefan florin

banuiesc ca orice femeie are mai mult de 2 neuroni in cap si alege singura cum se imbraca

Orice om, care este sau a fost tanar, stie ce mare e influenta mediului asupra tinerilor. La aceasta varsta conteaza mai mult ce spune lumea, decat ce spune constiinta; la unii, bineinteles. Si Dumnezeu intelege tineretea si ne lasa sa ne facem mendrele, dar asta nu inseamna ca nu ajungem intr-o zi sa platim pentru toate.
Poate nu ajuta pe moment sa ii spui unei tinere ca nu se imbraca corect, dar poate la un moment dat ii va suna si ei clopotelul si se va trezi la realitate.
Stim cu totii, care am trecut prin asemenea faze, cata superficialitate si mandrie se ascund in spatele dorintei de a place lumii inconjuratoare, in loc sa facem totul pentru a-I place lui Dumnezeu.
Este frustrant sa nu ne facem placute lumii, chiar inacceptabil; dar mai tarziu, privind cu alta intelepciune aceste lucruri, te bucuri daca nu te-ai potrivit lumii.
Recomand pentru a nu stiu cata oara "Rinocerii" lui Eugen Ionescu: omul trebuie sa mearga pe drumul sau, impotriva curentului general, daca vrea sa-si fie siesi loial.

[Parascheva16]

Părintele Cleopa ne vorbește despre hainele vulgare, machiaj, parfumuri și viața luxoasă

Tu, femeie de ocară,
Şi cu mintea ta uşoară
Pentru ce tu te vopseşti
Şi te tot sulemeneşti?

Părul tău ţi l-ai tăiat
Şi arăţi ca un băiat,
Pantaloni ai pe picioare,
Nu te ruşinezi tu oare?

Fusta tu o ai scurtat,
Unghii mari tu ţi-ai lăsat,
Capul nu ţi-l mai acoperi,
Chiar şi burta ţi-o descoperi.

Sufletul ţi-ai chinuit
Şi buzele ţi-ai vopsit,
Umbli cu picioare goale
Cu pantofi şi cu sandale.

La gât tu ţi-ai pus zorzoane
Şi în păr nişte piroane.
Nişte bolduri ascuţite
În păr stau urât vârâte.

În urechi ţi-ai pus cercei,
Parcă-s nişte clopoţei
Ce se clatina-n văzduh
Ca vârful vara la stuf.

Ţi-ai luat pantofi de lux
Cu tocurile ca un fus,
Şi pe fata te-ai fardat,
Cu multă pudră te-ai dat.

Te-ai făcut o jucărie,
A diavolilor prăvălie,
Unde toate se fălesc
Din cele ce amăgesc.

Care-nseala pe bărbaţi
Şi-aduna pe desfrânaţi,
Pe tine să te privească
Şi cu tine să curveasca.

Te-ai făcut cursa satanei
Care prinde toţi golanii.
O, femeie dezmăţată,
Mândră şi destrăbălată!

Pentru ce tu te vopseşti
Şi cu creion te-nnegresti,
Sprâncenele le jumuleşti
Şi unghiile le mânjeşti?

Te-ai făcut un idol viu,
Prea straniu şi prea pustiu.
De Hristos te-ai despărţit
Şi de diavol te-ai lipit.

Tu munceşti mereu cu zor,
Banii dai la coafor
Ca să te ferchezuieşti
Şi mereu să te vopseşti.

Ca să te arăţi frumoasă
Cu vopseaua cea aleasă,
Dar frumuseţea de vopsea
Nu ştii că nu e a ta?

Căci nu e decât spoiala
Şi cu apă ea se spală,
Şi după vopsea prea multă
Ai rămas mult prea urâtă.

Te-ai mascat şi te-ai vopsit,
Dar nimic n-ai folosit,
Că masca ta a căzut
Şi-ai rămas un chip de lut.

Tu acum dai cu parfum
Ca să miroşi pe drum.
Dar nu ştii că vei muri
Şi-n pământ vei putrezi?

Şi-atunci frumuseţea ta
Viermii o vor mânca.
Sau n-ai auzit tu oare
Ca în iad e grea putoare?

Şi atâta e de grea
De nu o poţi cugeta.
Nimenea nu poate spune
Putoarea din acea lume

Unde ai a te munci
De nu te vei pocăi.
Şi de ea nu vei scăpa,
De nu mă vei asculta.

Lasă acum al tău parfum,
Cât mai eşti încă pe drum.
Că vei ajunge în grea putoare,
Veşnică, necruţătoare.

Eşti femeie învăţată,
De neam mare, răsfăţată,
Pentru ce te tot sluteşti
Şi te mai sulemeneşti?

De ce fusta ţi-ai scurtat
Şi părul ţi l-ai tăiat?
Că sminteşti pe toţi în cale
Umblând cu picioare goale.

Parcă eşti un cocostârc
Sau maimuţa de la circ
Te duci şi la mănăstiri
Ca turist, cu musafir,

Intri-n biserica goală,
Fără de nici o sfială.
Multă îndrăzneală ai
Nu gândeşti la iad, la rai.

Nu te temi tu de urgie,
De-a lui Dumnezeu mânie?
Despuiata ca un drac
Faci sminteală şi păcat.

Undita satanei eşti
Ca pe toţi rău îi sminteşti,
În biserică, pe drum,
Cu mirosul de parfum.

Tu de suflet îţi baţi joc
Şi aprinzi al poftei foc
La flăcăi şi la bărbaţi
Şi la oamani însuraţi.

Dar să ştii că vei muri
Şi-n pământ vei putrezi,
Şi-atunci frumuseţea ta
Viermii au a o mânca.

Iar sufletul tău spurcat
Dracilor va fi predat
Spre al duce la urgie
Şi la muncă pe vecie.

Să ştiţi voi, femei nebune,
Că altfel nu pot a vă spune,
Banii ce i-aţi cheltuit
Pe fardat şi pe vopsit
Cu dânşii aţi cumpărat
Focul cel neîncetat
Care-n iad arde pe toate,
Pe femeile fardate.

Pe cele ce s-au vopsit
Şi părul l-au încreţit
Ca să pară mai frumoase,
Având chipuri mincinoase
Care-ndeamna la curvii
Şi alte blestemaţii,
Şi prin multe alte fapte
Aduc sufletui moarte.

Oare nu ştii că dai seama,
Tu, femeie prea vicleană,
Când cu lux te-mpodobesti
Şi fata sulemeneşti?

Că eşti cursa de sminteală
Şi femeie de ocară
Pe toţi tu îi sminteşti
Şi sufletul îţi chinuieşti.

Le aduci lor lupte grele
Cu pofte şi gânduri rele,
Spre a-i duce-n desfrânare
Şi la veşnică pierzare.

Vrei să miroşi pe drum
Cu mirosul de parfum,
Dar nu ştii că eşti putoare
Şi a viermilor mâncare?

Nu ştii că ai a muri
Şi că te vei impuţi?
Iar trupul tău cel frumos
Va să fie viermănos?

Acestea voi să le ştiţi
Care vă sulemeniţi,
Care fața v-aţi fardat
Şi fusta o aţi scurtat.
Că sunteţi o grozăvie,
Privelişte de curvie,
Ca toţi care vă privesc
Foarte tare se smintesc.

Că văd în voi fiecare
Prea multă neruşinare.
Ca pe scenă vă aflaţi,
Ca la teatru vă-mbrăcaţi.

În biserici când intraţi
Voi nu va mai ruşinaţi
Cu mâini şi picioare goale,
Cu multă neruşinare.

Cu capul descoperit
Şi cu pieptul tot golit,
Parcă la bal aţi intrat
În costum de dechizat.

Cu fustă scurtă de tot,
Că nu are nici un cot,
Şi când vreţi să va-nchinati
Fundul la toţi arătaţi.

Să te rogi tu ai venit,
Dar pe toţi tu i-ai smintit.
Dacă ai vreun necaz mare
Sau o cerere oarecare,
Oare cum vei suspina
Sau cum poţi a lacrima,
Cu Domnul de vorb-a sta
De nu ştii a te-mbraca?

Din scripturi n-ai auzit
Cum că cei ce au greşit,
Cu sac ei se îmbrăcau,
Cenuşa pe cap puneau.

Când veneau de se rugau,
Numai în genunchi şedeau.
Domnu-asa îi ascultă
Şi cererea le-o împlinea?

Vii ca să te împărtăşeşti
Şi buzele îţi vopseşti?
Vai de tine de greşeşti
Că amar te osândeşti!

Serafimul oarecând
Cărbunele ridicând
De pe altarul sfinţit
Cu mâna n-a îndrăznit.

Cărbunele cel înfocat
Cu cleştele el l-a luat,
Iară tu, un chip de lut,
Nici atâta n-ai ştiut?

Vai, ce mare îndrăzneală,
Ce nebună chibzuială!
Focul Dumnezeirii primeşti
Cu vopsea vrei să-l vopseşti?

Oare nu te temi deloc
Că vei arde cu greu foc?
Ca focul ceresc primeşti
Şi buzele ţi le vopseşti?

La acestea eu gândind,
Lăcrimând şi tânguind
De atâta împietrire
Şi de multă nesimţire,
La la care voi aţi ajuns
Ocărând Darul de sus,
Sufletul mi se-ntristeaza
Şi ochii îmi lăcrimează.

Aţi ajuns o grozăvie,
A dracilor jucărie,
O privelişte prea mare
Ce duce la desfrânare.
La moarte nu vă gândiţi,
De ruşine voi nu ştiţi,
În biserici şi pe drum
Cu mirosul de parfum.

Ia gândiţi-vă acum
La cele ce am să spun:
De ar fi o mare grabă
Să fugiţi prin râpi şi iarbă,
Oare ce-aţi face atunci
Cu blestemaţii papuci,
Care nici pe trotuare
Nu te ţin bine-n picioare?

Şi apoi ce-aţi face oare,
Dac-ar fi o grabă mare,
Să fugiţi la o salvare
De vreo primejdie mare?
Cu fusta cea strâmtă tare,
Ce vă leagă de picioare,
Voi nu puteţi nicidecum
Să păşiţi cu spor în drum.
Că e strâmtă, retezată,
Şi-i destul de strâns legată
Peste coapse, peste șale,
De nu poţi păşi pe cale.

De eşti femeie cuminte,
Cugetă şi ia aminte
La tradiţia străbună
Şi la-mbracamintea bună
Ce strămoşii îmbrăcau
Şi cu cinste o purtau.

Bărbaţii purtau sumane
Şi femeile tulpane.
Fuste lungi şi şaluri grele
Le împodobeau pe ele,
Fără luxuri şi scumpeturi
Şi-alte multe marafeturi.

De eşti femeie cuminte
Şi de vrei să iei aminte,
Ia priveşte dacă vrei
La cele sfinte femei
În biserci zugrăvite
Şi-n icoane învechite.
Ia aminte şi priveşte
Şi bine te lămureşte
Cum sunt ele îmbrăcate,
Cu veşminte luminate,
Cu lungimea până jos
Şi croitul lor frumos.
Că citeai pe faţa lor
Prea-ndumnezeitul dor
Cu care au alergat
Către Domnul împărat.

Femeie nepricepută,
De eşti sluta şi urâtă
Şi de vrei să înfloreşti,
Fecioria s-o păzeşti,
Curăţia să cinsteşti,
Sufletul să-l curăţeşti
Cu post şi cu rugăciune
Şi cu alte fapte bune.

Căci din buna aşezare
Trupul tău se face floare
Care frumos înfloreşte
Şi fata împodobeşte.
De vrei tu să fii frumoasă,
Vestită şi drăgăstoasă,
De suflet să te-ngrijesti,
Foarte să-l împodobeşti
Cu o curată vieţuire,
Cu post şi mărturisire,
Cu evlavie curată
Şi cu viaţa nepătată,
Cu smerenie înaltă,
Cu milostenie bogată
La săraci şi la străini
Şi la toţi bunii creştini.

Rugăciune ne-ncetata
Cu lacrimi amestecată,
Iară din Sfânta Scriptură
Să ai multa-nvatatura.
Să fii bună către toţi,
Către fii, către nepoţi.
Biserica să o iubeşti
Şi la ea să te grăbeşti.
Pe toţi să-i înveţi de bine,
Fie omul orişicine.
Viaţa ta se va schimba,
Mai frumoasă va părea.

Şi chiar şi sufletul tău,
Ajutorând Dumnezeu,
Va ajunge să-nflorească
Cu o frumuseţe firească.

(Despre lux și sulemenire - Pr. Cleopa Ilie )

În prealabil postat de stefan florin

eu sunt pentru libertatea femeilor, ca fiecare femeie sa se imbrace asa cum ii place si cum se simte bine in vestimentatia sa

Libertate, egalitate, fraternitate! Uraa!