Cugetari din Dharma

[florin.oltean75]

Inimi in inima


Prima data mireanul gaseste in inima sa
Calugarul care se leapada de lume.

Calugarul care se leapada de lume gaseste in inima sa
Calugarul care iubeste toata faptura.

Calugarul care iubeste toata faptura gaseste in inima sa
Pe Fiul Lui Dumnezeu.

Iar in inima Fiului Lui Dumnezeu
Il gaseste pe Dumnezeu.

[florin.oltean75]

Psihologia Luciditatii
= partea 1 =


Este destul de dificil de gasit un termen in romaneste care sa defineasca conceptul de “linistire a mintii” explicat in scripturile budiste (tibetana = zhi na). Poate ca in crestinism ar fi fost mai potrivit “trezvie”. Am ales totusi sa-l traduc prin “luciditate” pentru ca trezvia (constientizarea / alerta) reprezinta, in principiu, un cumul de factori mentali care induc in cele din urma luciditatea.

Ce este “Luciditatea” din perspectiva nevointei spirituale?

Luciditatea este esenta concentrarii, sau mai bine spus, este forma perfecta de concentrare.

Puterea si calitatea concentrarii difera de la persoana la persoana, de la fiinta la fiinta. Toate formele de concentrare ale fiintelor apartinand lumilor din clasa “dorintei” (iad, fantome, animale, oameni inclusiv sase nivele de paradisuri - conform cosmologiei budiste) sunt forme defectuoase de concentrare sau concentrari necalificate.

Luciditatea - forma desavarsita de concentrare - este singura forma de concentrare capabila sa mixeze perfect subiectul cu obiectul atentiei, si astfel sa-l inteleaga integral si esential.

Luciditatea mai poate fi definita, din perspectiva fiziologica, ca forma de concentrare care poseda extazul neschimbator al supletii mentale si fizice.

Persoana care atinge Luciditatea nu va mai simti niciun discomfort in trup. Acesta devine foarte agil si usor de parca ar pluti. In aceasta conditie exceptionala orice virtute poate fi practicata cu usurinta, in mod natural si spontan.

Luciditatea este o minte a paradisurilor extatice din clasele “cu forma” si “fara forma”.

[florin.oltean75]

Psihologia Luciditatii
= partea 2 =

De ce este necesar sa atingem Luciditatea ("linistirea")?

Fara concentrare nu putem duce la indeplinire nici macar sarcini marunte, cotidiene. Iar in acest caz vorbim de obiecte ale concentrarii care sunt vizibile, palpabile, usor de inteles.

Insa ce ne facem atunci cand pornim pe drumul spiritual unde obiectele concentrarii sunt ascunse, greu de sesizat cu ochiul inimii, subtile si foarte subtile? Cu siguranta, avem nevoie sa cultivam forme superioare de concentrare.

Insa pentru aceasta trebuie sa cunoastem dpdv psihologic ce este concentrarea si care sunt procedeele care o rafineaza pana la desavarsire.

Fara realizarea directa a naturii esentiale a realitatii nicio fiinta nu poate deveni libera.

Iar realizarea directa a naturii esentiale a realitatii nu poate fi facuta decat cu o minte care a realizat Luciditatea.

Un sinonim in paradigma crestina ar fi “realizarea directa, nonconceptuala, a prezentei Lui Dumnezeu in toate si in toti (inclusiv in subiect)”.

Fara Luciditate, aceasta realizare este inaccesibila.

Luciditatea are o multime de beneficii.

Cum a fost mentionat in partea 1, este singura forma de concentrare capabila sa mixeze perfect subiectul cu obiectul atentiei, si astfel sa-l inteleaga integral si esential.

In consecinta, permite o buna deosebire a virtutilor (“harismelor”) si a non-virtutilor (“duhurilor rautatii”). Astfel, “vedem cele ascunse” si ne putem exercita liberul arbitru in cunostinta de cauza.

Deci are functia de ghid, de lumina in profunzimile inimii.

Una din calitatile luciditatii este clarvederea, cunoasterea perfecta a mintii celorlalti.

Astfel ca ne permite sa indrumam pe ceilalti in mod corect. Pana la atingerea Luciditatii, dam sfaturi din citate sau pareri proprii,fara sa intelegem cu adevarat nevoile psihologice ale celor pe care ii indrumam. Astfel, ca este posibil ca sfaturile noastre, desi sunt bine intentionate sa cauzeze mai mult rau decat bine. Cu capabilitatea clarvederii aceste erori involuntare sunt eliminate.

O minte care a atins Luciditatea este ca un munte imens, nemiscat, care absoarbe instantaneu intelesul oricarui obiect supus atentiei.

[florin.oltean75]

Impermanenta

Ieri m-am plimbat intr-o lume plina cu oameni
Care acum nu mai exista.

Astazi ma plimb intr-o lume
Cu oameni care vor muri.

[florin.oltean75]

Psihologia Luciditatii
= partea 3 =

Obstacole in calea realizarii Luciditatii


Acestea pot fi impartite in doua categorii: generale si specifice.

Obstacole generale
1.Ignoranta privind existenta unei asemenea minti

2.Indoiala
Chiar daca auzim despre “linistirea mintii” ne indoim de existenta sau calitatile ei iesite din comun.

3.Uitarea
Chiar daca relativ credem ca exista, uitam cat de importanta este realizarea Luciditatii.

4.Lenea indusa de activitatile care ne distrag atentia

5.Lenea indusa de atractia catre diferite forme de placere

6.Lenea indusa de descurajare
Daca avem impresia ca este o stare inaccesibila, cedam in fata lenei indusa de descurajare.

7.Neaplicarea antidotului corespunzator cand aceste obstructii apar in minte.



Obstacole specifice

1.Uitarea obiectului atentiei sau a instructiunilor privind stabilizarea mintii

2.Alunecarea atentiei catre alte obiecte decat cel fixat initial, fie ca sunt virtuoase, fie ca sunt obiecte ale dorintei sau aversiunii

3.Diminuarea claritatii obiectului

4.Slabirea atentiei

5.Neaplicarea corectiilor necesare stabilizarii mentale

6.Aplicarea in exces a corectiilor

[florin.oltean75]

Psihologia Luciditatii
= partea 4 =

Obiectul concentrarii

Obiectul concentrarii poate fi un inteles (Ex. "Dumnezeu prezent") sau o forma mentala cu care ne-am familiarizat in prealabil.

Aceasta familiarizare presupune ca putem reprezenta mental cu relativa usurinta o ‘imagine generica’ (cu particularitati) compusa in urma unor eforturi analitice anterioare.

In general, obiectele concentrarii in Dharma sunt clasificate in patru:

1.obiecte atotpatrunzatoare (adevaruri ultime si conventionale – “atotpatrunzatoare” pentru ca acestea prolifereaza in orice forma de concentrare)

2.obiecte necesare pentru abandonarea fiecarei naluciri in parte (Ex. impermanenta pentru diminuarea obsesiei pentru aceasta viata, rabdarea pentru contracararea nerabdarii, dragostea pentru raceala…)

3.obiecte necesare pentru abandonarea nalucirilor in general (Ex. adevarul ultim - taie de la radacina ‘buruiana nalucirilor’)

4.instrumente pedagogice (sunt capabile sa perfectioneze simultan concentrarea si intelepciunea - Ex. 18 elemente, 5 agregate, 12 surse, 12 verigi interdependente)

[florin.oltean75]

Psihologia Luciditatii
= partea 5 =


Instrumente generale

1.Credinta admirativa
Nu este suficienta doar credinta ca luciditatea exista. Este important sa-i intelegem calitatile exceptionale si aplicabilitatea acestora.

2.Credinta aspirationala
Intelegand calitatile exceptionale ale luciditatii trebuie sa simtim spontan dorinta de a o realiza in viitor. Sa credem ca este o stare care o putem atinge cu rabdare si perseverenta.

3.Efort
Efortul este o angajare entuziasta in metodele explicate in scripturi pentru atingerea luciditatii.

4.Suplete mentala
Efortul trebuie sa fie continuu si suplu.
Suplu, in sensul in care mintea trebuie ferita de incrancenare, crispare, superficialitate sau descurajare.


Instrumente specifice

1.Atentia
Este un factor mental (o parte a mintii care, impreuna cu constientizarea primara si alti factori mentali, produc constientizarea curenta) care fixeaza constientizarea pe obiectul cognitiei.

2.Apropierea
Este un factor mental special care ‘apropie’ obiectul de minte pana cand obiectul devine mintea insasi. Nu mai simtim ca obiectul este in exteriorul mintii, ca intre mintea contemplativa si obiect este o anumita distanta. Toate formele de concentrare defectuoase ‘simt’ aceasta distanta, separatie intre minte si obiect.
O buna concentrare ‘se simte’ ca si cum noi insine devenim obiectul contemplat. Mintea devine obiectul, obiectul devine mintea. Mintea este imersata in obiect, cu care se contopeste perfect. In afara de “obiectul - minte” totul se estompeaza si dispare.

3.Alerta
Este un factor mental special care monitorizeaza aparitia celor patru obstacole specifice: abaterea grosiera, abaterea subtila, diminuarea claritatii si slabirea atentiei