Spovedanie

[anita]

În prealabil postat de fallen

De fiecare data dupa ce o fac, la un timp variabil, zic ca n-artrebui s-o mai fac niciodata, pentru ca, dupa o vreme, destul de scurta de obicei, incep sa-mi vina ganduri din cele mai urate, adica nu dinastea lumestiu, de desfranare, etc, ci ganduri cu adevarat urate, pe care prefer sa nu le destainui aici si acum. Stiu ca e "normal" sa se intample asta, dar pana cand? Cand o sa "evoluez" indeajuns? Unii dintre dvs ati mai afirmat ca ar putea fii si vina duhovnicului, insa nu prea vad ce amestec ar putea avea d-lui in treaba asta, gandurile se formeaza in capul meu, nu are el nici o treaba, nici macar nu cred ca l-am mai vazut de atunci, deci chiar nu mi se pare ca ma influenteaza cu nimic in sens negativ.

Cat timp stati necununata ,spovedania nu poate fi completa
Ca si cum as marturisi ca fur si am iesit din biserica si incep iar sa fur
Spovedania e un medicament pentru vindecare ,trebuie lasate pacatele ,macar cele de voie
Pentru ca mai sunt si pacate facute fara voie ,aici cel putin avem o scuza.
Diavolul isi bate joc de d-voastra .