![]() |
![]() |
|
#181
|
|||
|
|||
![]() Citat:
Petre Roman, prin masurile aberante luate, a fost cel putin incompetent si tampit! Cand auzeai prin 1990-1991 ce idiotenii debita ramaneai cu gura cascata! -Idioata lege 18/1991, prin care s-au desfiintat CAP-urile, trecandu-se astfel de la o agricultura moderna, practicata pe mari suprafete compacte, cu mijloace moderne (mecanizare, irigare, etc) la o agricultura de subzistenta, practicata pe suprafete mici (1-2 ha) cu mijloace primitive, arhaice, total necompetitiva. S-au distrus si furat sistemele de irigatii, complexele zootehnice (taranii - sub influienta propagandei de atunci- "sa distrugem tot ce a fost inainte de 1990"- au luat pana si caramizile si tiglele de pe acoperis), multe amenajari pomicole sau viticole s-au desfiintat iar livezile au ajuns lemne de foc! In zona Olteniei- unde fusesera plantati salcami sau livezi pentru fixarea solurilor nisipoase- acestea au fost defrisate, iar apoi a aparut un proces de desertificare! In zonele montane, s-au taiat pe mari suprafete padurile (alt cretin pe nume Vasile Lupu cu legea lui de retrocedare a padurilor!), iar apoi locuitorii de acolo se intrebau oare de ce cade dealul sau versantul peste case! -La industrie marea prostie s-a facut ca nu s-au privatizat marile intreprinderi in 1990 cu firme puternice, serioasa de pe plan mondial: IMBG cu "General Electric", "Autobuzul Bucuresti" cu DAF (a existat o oferta din partea acestei renumite firme olandeze in anii 90', da' nu s-a vrut) sau MAN, Astra Vagoane Arad cu "Alsthom", "Roman Brasov" cu Volvo sau Scania, etc. Daca se proceda astfel atunci (cand intreprinderile aveeau comenzi, nu aveeau datorii la bugetul statului sau a asigurarilor sociale, forta de munca calificata exista,etc) astazi mai aveam industrie! Insa s-a preferat de ce sa le privatizam cu firme serioase cand le putem fura noi! Au inceput sa fie capusate (la Sidex Galati de exemplul daca te duceau sa cumperi tabla erai "indrumat" la un oarecare srl, care de cele mai multe ori era chiar a directorului comercial sau a unui sef de serviciu!), apoi aceea atmosfera din anii 90' cand aveau loc numeroase "greve spontane"" (dirijate de lideri sindicali dubiosi), lumea mai mult se tinea de mitinguri, demonstratii si greve in loc sa munceasca, partenerii comerciali externi cand au vazut ce se intampla si-au pierdut increderea si implicit s-au pierdut contracte si piete de desfacere, intreprinderile n-au mai putut sa-si plateasca datoriile la bugetul statului si a aparut blocajul financiar. -Apoi aceea tembela organizare in 'regii autonome", in minerit, energie, transporturi, etc! Astfel statul a pierdut orice control privind modul de cheltuire a banilor in aceste "regii autonome", iar conducerile regiilor, in loc sa investeasca in modernizarea dotarilor tehnice (abataje, linii electrice, posturi de transformare, infrastructura feroviara, etc) , au bagat bani in salarii, prime, sedii impunatoare, autoturisme de lux, "protocoale", etc! -Desi in 1990 Romania nu aveea nici un dolar datorie externa si existau cca doua miliarde dolari excedent, Petre Roman , in loc sa foloseasca acesti bani pentru terminarea lucrarilor de investitii incepute si care erau aproape gata (canalul navigabil Bucuresti-Dunare, canalul de irigatii Siret-Baragan, caile ferate Valcele-Ramnicu Valcea, Harlau-Botosani, Dangeni-Saveni-Darabani si Alunu-Seciurile), a preferat sa-i bage la consum, ca sa importam marfuri de o calitate indoielnica din vest! -Apoi restituirea fortata a partilor sociale catre populatie (lucru care a decapitalizat intreprinderile), celebra "locatie de gestiune in turism" (care a dus la degradarea bazelor turistice), praduirea si distrugerea patrimoniului cooperatiei de consum si mestesugaresti si a micii industrii (Lucru care a dus la pierderea multor locuri de munca in mediul rural in special), etc! |
#182
|
|||
|
|||
![]()
Domnule Florin, vă rog să nu îi mai acoperiți, cel puțin nu pe unii și nu pe unii care au fost la conducere. Domnule, ceea ce spun eu și spun și alții este că la modul general a fost vorba despre un plan de destructurare a României, un plan făcut din afară, dar și cu colaborare din interior, atât la așa zisa revoluție, cât și mai ales la ceea ce a urmat după ea. Iar când este vorba despre planuri, se ia în seamă fenomenul intenționalității. Vă rog să faceți această distincție: planurile, programele se fac cu intenționalitate, incompetența și tâmpenia nu. În caz de incompetență sau de tâmpenie poți să ai intenții bune, dar să eșuezi tocmai din lipsurile de competență. În cazurile de planificare, aici intenția rea, malefică este evidentă. De aceea spun că dumneavoastră cumva îi acoperiți pe ticăloșii de după '90 pentru că le prezumați doar incompetență, adică nu le prezumați reaua-voință, reaua intenție, faptul că a fost vorba despre intenționalitate malefică. Vorbind doar despre incompetență îi scoateți din domeniul culpei intenționate, din domeniul crimei făcută cu premeditare, spre a îi situa în domeniul unei crime făcute din greșeală ori din neștiință. Ceea ce nu este cazul la toate cazurile, la toți indivizii.
Vă rog ca, având în vedere că ne-ați tot dat filmulețe de văzut, să ne dați și nouă ocazia să vă trimitem și noi la niște filmulețe, cum este cazul spre exemplu cel al dialogului dintre Ion Coja și un invitat de-al său, la o emisiune de pe Nașul TV, destul de recentă, în care veți afla lucruri interesante și păreri cât de cât argumentate. (Durează aprox. 45 de minute, pe youtube.) (Îi rog pe toți care vor, să privească și să asculte ca să înțeleagă puțin mai bine ceea ce se întâmplă și s-a întâmplat cu România de fapt după '90.) Întrebări Lămuritoare la Nașul TV – editia din 8 iulie 2013 http://ioncoja.ro/doctrina-nationali...-8-iulie-2013/ |
#183
|
|||
|
|||
![]()
Nu fac treaba asta- evident ca a existat un plan din afara de distrugere a agriculturii si industriei romanesti dupa 1990, ca sa devenim doar piata de desfacere si nu producatori si exportatori!
Insa aceste plan nu ar fi putut fi pus in aplicare fara 'ajutorul" cozilor de topor de la noi, care, pentru bani, au acceptat sa execute orice li s-a cerut din afara! Eu am aratat doar mecanismele concrete prin care s-au facut aceste lucruri. Din pacate- in afara de Petre Roman- majoritatea celor care ne-au condus dupa 1990 (Ion Iliescu, Emil Constantinescu, Basescu, Nicolae Vacaroiu, etc) erau - cel putin dpdv etnic- romani! |
#184
|
|||
|
|||
![]()
Ca si aspecte negative in perioada 1964-1989 as puncta:
-in agricultura: desi CAP-urile erau "proprietate privata de grupa a membrilor cooperatori", totusi, retributia (in functie de zile-munca) nu era data prima data membrilor cooperatori (asa cum ar fi fost normal) ci in urmatoarea ordine: fondul de stat, muncile SMT si abia apoi membri cooperatori. Din aceasta cauza apareau nemultumiri justificate a acestora, care, desi vedeau ca productie exista, ei sunt retribuiti destul de putin (plus manariile brigadierilor care treceau zile-munca mai putine dect cele efectuate in mod real de membri cooperatori). Apoi mai erau dispozitii date "de sus", fara a se tine cont de situatia pe plan local si fara consultarea adunarii generale a membrilor cooperatori, moda negatiilor, reticenta unor presedinti de CAP-uri, raporturile umflate, etc! Toate aceste neajunsuri sunt prezentate in mod elocvent in aceea serie de filme "Toamna/iarna/primavara bobocilor". -in industrie, desi multe din intreprinderi erau foarte rentabile, realizand produse livrate masiv la export (90% din productia fabricii de mobila din radauti pleca la export, iar garniturile de mobila "Rococo" sau "Bogdana" produse la Vaslui ajungeau in Suedia, RF Germana, URSS, etc), totusi, in unele intreprinderi, exista aceea categorie de "muncitori", care mai mult carau spanul prin fabrica! De exemplul la "Electrocontact Botosani" din cei cca 4000 de salariati, pentru realizarea in conditii normale a productiei, nu era nevoie de mai mult de 2500-3000 salariati. Restul erau cei care nu vroiau sa munceasca in sat la CAP (deh'- era greu!) si preferau sa se scoale la 4 dimineata, sa faca si o ora pana la oras in acele trenuri curse muncitoresti, in fabrica sa se faca ca muncesc, iar la iesirea din schimb direct la prima bodega si apoi inca o ora pana acasa, unde ajungea beat-turta! Pe rute precum Titu-Targoviste sau Ploiesti-Targoviste, mirosul de votca ieftina "Ochii lui Dobrin" nu mai "iesea" din vagoane pana erau date la casare, insa din punct de vedere al CFR-ul era avantajos- toti aveeau abonament prin intreprindere, nu circulau cu "nasul" (deci venit sigur pt CFR) si in general erau destul de cuminti- nu distrugeau vagoanele sa sa se lege de ceferisti! Aceea obsesie de a produce totul in tara, de la ac de cusut pana la avioane, in unele situatie s-a dovedit pagubitoare, deoarece multe materii prime (minereu de fier, minereuri superioare, carbune cocsificabil, etc) se importau, ori valoarea produsului finit nu acoperea in unele situatii pretul materiei prime importate sau a transportului din tari precum India sau Brazilia. In plus, in anii 70', s-a construit o mare capacitate de rafinare a petrolului, insa dupa "socul petrolier" din 1972 si 1979 (cand regimul sahului din Iran a cazut), aceasta capacitate de rafinare nu a mai putut fi utilizata la potentialul sau maxim, deoarece petrolul era tot mai scump si mai greu de obtinut (mai ales ca URSS solicita plata pe loc pentru petrolul livrat Romaniei). |
#185
|
|||
|
|||
![]()
- in comert aici dupa incercarea cu "mandatarii", care incepusera promitator (pana cand s-a gasit un idiot sa-i zica lu' nea' Nicu- "tovarasul, astia se imbogatesc") si a fost astfel incheiata, ramasesera numai comertul de stat si cel cooperatist.
Cum in mediul rural exista numai comertul cooperatist (care nu aveea concurenta), se ajunsesera ca gestionarul cooperatiei sa fie mai "tare" in sat si decat seful de post, presedintele de CAP, doctorul sau profesorul! Din aceasta cauza apareau si "ciubucurile" (prin contractari cu industria se puteau obtine mult mai putine produse deca era cererea. Astfel, sa zicem la Grup Depozite Husi, se primeau 50 de frigidere intr-un trimestru, dar cererea era de cateva sute. Astfel, tu ca cetatean cand te duceai la seful de depozit si vreiai sa cumperi un frigider, ti se spunea: "Da va servim, nici o problema, dar siti am primit putine si trebuie sa mai asteptati". Daca intelegeau unde "bate" gestionarul ziceai: "Ei, lasati, suntem si noi atenti"! Si "atenti" insemna sa zicem un 200-300 acolo, daca frigiderul costa 3000-4000 lei.). De acest aranjament erau constienti si cei de la militia economica, insa totul era sa nu pagubesti unitatea (aia 200-300 intrau in buzunarul gestionarul, dar contravaloarea marfii in contul unitatii) si sa nu furi din "avutul obstesc". In plus, desi toti sefii de "grupuri depozite" solicitau cata marfa se cerea, li se spunea ca "asta e planul, atata primiti, descurcati-va"! De aici la Husi si in general din judetul Vaslui cand se pleca la marfa sau la contractari se stia: ca sa obtii totusi marfa peste plan, trebuia sa te "inarmezi" cu cateva "argumente locale": un vin de Husi, un coniac "Vasconi" sau niste produse din carne, care, in anii 80', deschideau multe usi! In schimb, era mare problema daca pagubeai unitatea sau faceai "manarii" in acte si documente (modificari de preturi, marfa fara documente de insotire, etc), unde totul trebuia sa apara "luna". La un plus in gestiune mai mare de 3 salarii tarifare nimeni nu te mai salva nimeni de puscarie. Astfel, se ajunsesera ca in anii 80' banii sa nu mai aiba o mare valoare (toata lumea aveea bani) ci sa conteze mai mult "trocul"! -in transporturi, atat la CFR cat si la ITA, principalele incasari se faceau din transportul de marfuri, foarte intens de altfel (in statia Husi soseau 4 perechi de trenuri de marfa/zi, manevrandu-se zeci de vagoane cu marfa). La cel de calatori, pretul biletelor era foarte mic (nu stiu daca acoperea cheltuielile de exploadare), insa erau venituri constate (in special din abonamentele nvetistilor). La transportul aerian, pretul unui bilet de avion Iasi-Bucuresti cu TAROM nu depasea un 300-400 lei, la un salar de 2500 lei/luna. O masa la restaurant cu tot tacamul (inclusiv bacsisul lautarului si ospatarului) nu depasea 100 lei. Last edited by Florinvs; 10.08.2013 at 00:29:58. |
#186
|
|||
|
|||
![]()
Dintre aspectele negative din anii comunismului
https://www.youtube.com/watch?featur...&v=J0xV9Wn8I_Q |
#187
|
|||
|
|||
![]() |
#188
|
|||
|
|||
![]() |
#189
|
|||
|
|||
![]() Citat:
De fapt optica cui o reprezinti aici? Vad ca apelezi la filme facute oficial, deci la comanda politica. Asa cauti tu adevarul despre acea perioada, Florinus?!? Te minti singur! |
#190
|
|||
|
|||
![]()
In primul rand, veniturile raportate la preturi (deci puterea de cumparare) erau foarte bune! Eu va dau exemple concrete, in cifre: daca intr-o familie se castigau lunar cca 5000 lei (doua salarii), preturile erau foarte mici: chiria locuintei la stat (majoritatea eram chiriasi la stat) cca 100 lei, facturile la utilitati (curent, gaz metan, apa, canalizare, termoficare) cca 150 lei, o masa la restaurant (cu tot tacamul inclusiv bacsisul lautarului si ospatarului) nu depasea 100 lei, un kg de cartofi 2-3 lei, un salam de Sibiu 40-50 lei kg, pretul unui bilet la tren accelerat clasa intai 130 lei (iasi- Bucuresti), iar pretul unui bilet de avion pe rute interne cca 300 lei!
Asta in conditiile in care educatia era gratuita la absolut toate treptele (daca ati facut inainte de 1990 scoala profesionala, liceu industrial ori facultate cu siguranta va amintiti ca nu ati platit nici un leu taxa, atat masa, cazarea la camin si materialele didactice sau practica in productie fiind absolut gratuite), la fel si asistenta sanitara (exceptand pachetu de Kent sau cafeaua date doctorului!). Acum puteti face si dumneavoastra comparatia sa vedeti cam ce se putea face cu 5000 lei atunci intr-o luna de zile! Iar acele filme sunt intradevar filme oficiale, insa ele exprima o realitate! Din ce am discutat cu soferii de la ITA si IJTL care au lucrat inainte de 1990, cam cu problemele prezentate in acele filme se confruntau: lipsa sau calitatea proasta a motorinei (din aceasta cauza soferii care lucrau pe autocamioane aveeau in "dotare"" celebra festila ca sa porneasca iarna ""Saviem-ul""), lipsa pieselor de schimb, a bateriilor de acumulatori, supraaglomeratia autobuzelor, calitatea proasta a unor subansamble de pe autovehicul (in primii ani de exploadare la autobuzele "Roman"" se spargeau relativ des pernele de aer), etc. Este adevarat ca se mai "descurcau"" si ei- la calatori mai luai acolo cativa fara bilet (dar cu un risc destul de mare) sa iasa de-o friptura la cap de linie, iar la marfa se mai intampla ca in foaia de parcurs sa scrie ca transporti o anumita canditate de marfa, dar in realitate sa fie un pic diferit! |
![]() |
|
![]() |
||||
Subiect | Subiect început de | Forum | Răspunsuri | Ultimele Postari |
Familia in regimul comunist | florinbrasov0 | Generalitati | 40 | 11.09.2016 23:24:09 |
Fiara bolșevică, Holocaustul roșu, Genocidul comunist | doctor_faustus | Generalitati | 28 | 12.02.2013 09:39:16 |
Imi cer iertare ca am laudat fostul regim ateisto-comunist | mihailt | Generalitati | 44 | 29.09.2010 15:33:34 |
Profetii despre romania | IonelS | Intamplari adevarate | 74 | 22.09.2010 13:46:09 |
Materiale despre Romania | coralina | Generalitati | 15 | 12.10.2009 09:23:01 |
|