Despre regimul comunist din Romania

[Florinvs]

În prealabil postat de Decebal

Lucrurile nu sunt chiar aşa de simple. Existau şi părţi eficiente şi unele ineficiente din punct de vedere economic, şi asta s-a văzut inclusiv prin rezistenţa sistemului mult după 1989; şi multe ar fi rezistat şi chiar ar fi înflorit până în ziua de azi, dacă nu ar fi fost o conspiraţie anti-românească la mijloc, ce a urmărit sabotarea economică (şi cu celelalte implicate) a poporului şi statului român. Dumneata eşti victima unei propagande mincinoase, începută încă de la aşa zisa revoluţie din 1989, revoluţie făcută de alţii, străini de România şi de interesele ei, şi în care masele de români au fost nişte mase manipulate în scopurile străinilor, iar această propagandă mincinoasă susţinea că "Industria românească ar fi fost un morman de fiare vechi" (Chifa Neulander, aşa zisul Petre Roman [şi care recent şi-a botezat un fiu într-o biserică ortodoxă !!], fiul comunistului invadator Erno Neulander, aşa zisul Valter Roman) şi susţinea aceste lucruri tocmai pentru ca românii să se obişnuiasă mental cu ceea ce urmăreau complotiştii anti-români, anume cu distrugerea industriei naţionale româneşti (aşa comunistă cum era), cu furtul averii, prin legi date în "democraţia" post-decembristă, create în perioada socialistă de poporul muncitor în acest domeniu etc. Industria, deşi a fost proiectată de la centru, nu era chiar atât de artificială, ea avea de asemenea conexiuni cu economia internaţională şi, dacă nu ar fi fost sabotată şi distrusă, furată programatic, "cu metodă şi sistem", o bună parte din ea ar fi fost încă viabilă, ar fi ţinut încă multe locuri de muncă, ar fi putut garanta dezvoltări ulterioare sau reorientări în aceleaşi ramuri sau în alte ramuri industriale, dat fiind deja stocul de capital ce era la dispoziţie în urma investiţiilor. De asemenea, la distrugerea sau furtul industriei româneşti, fenomen care continuă până în ziua de azi şi va continua până vor sabota totul, au contribuit "cozile de topor" româneşti (dintre care o anumită parte creştini ortodocşi, membri ai BOR) prin căpuşările firmelor industriale, transformarea lor în firme ineficiente şi privatizarea la preţuri derizorii sau direct tăierea la fier vechi. Averea creată de muncitorii, inginerii şi economiştii români a fost sabotată, distrusă, furată, deturnată de agenţii imperialismului occidental, de cozile de topor (nu neapărat lipsite de inteligenţă, dar trădătoare) româneşti, urmând planul de distrugere a puterii politico-economice a României socialiste precum şi a poporului român, ajutaţi de agenţiile şi agenţii mass-mediei şi de pasivitatea civică, morală, socială a românilor (creştini ortodocşi) la modul general.

Aici total de acord!

Petre Roman, prin masurile aberante luate, a fost cel putin incompetent si tampit! Cand auzeai prin 1990-1991 ce idiotenii debita ramaneai cu gura cascata!

-Idioata lege 18/1991, prin care s-au desfiintat CAP-urile, trecandu-se astfel de la o agricultura moderna, practicata pe mari suprafete compacte, cu mijloace moderne (mecanizare, irigare, etc) la o agricultura de subzistenta, practicata pe suprafete mici (1-2 ha) cu mijloace primitive, arhaice, total necompetitiva.
S-au distrus si furat sistemele de irigatii, complexele zootehnice (taranii - sub influienta propagandei de atunci- "sa distrugem tot ce a fost inainte de 1990"- au luat pana si caramizile si tiglele de pe acoperis), multe amenajari pomicole sau viticole s-au desfiintat iar livezile au ajuns lemne de foc!
In zona Olteniei- unde fusesera plantati salcami sau livezi pentru fixarea solurilor nisipoase- acestea au fost defrisate, iar apoi a aparut un proces de desertificare!
In zonele montane, s-au taiat pe mari suprafete padurile (alt cretin pe nume Vasile Lupu cu legea lui de retrocedare a padurilor!), iar apoi locuitorii de acolo se intrebau oare de ce cade dealul sau versantul peste case!

-La industrie marea prostie s-a facut ca nu s-au privatizat marile intreprinderi in 1990 cu firme puternice, serioasa de pe plan mondial: IMBG cu "General Electric", "Autobuzul Bucuresti" cu DAF (a existat o oferta din partea acestei renumite firme olandeze in anii 90', da' nu s-a vrut) sau MAN, Astra Vagoane Arad cu "Alsthom", "Roman Brasov" cu Volvo sau Scania, etc.
Daca se proceda astfel atunci (cand intreprinderile aveeau comenzi, nu aveeau datorii la bugetul statului sau a asigurarilor sociale, forta de munca calificata exista,etc) astazi mai aveam industrie!
Insa s-a preferat de ce sa le privatizam cu firme serioase cand le putem fura noi! Au inceput sa fie capusate (la Sidex Galati de exemplul daca te duceau sa cumperi tabla erai "indrumat" la un oarecare srl, care de cele mai multe ori era chiar a directorului comercial sau a unui sef de serviciu!), apoi aceea atmosfera din anii 90' cand aveau loc numeroase "greve spontane"" (dirijate de lideri sindicali dubiosi), lumea mai mult se tinea de mitinguri, demonstratii si greve in loc sa munceasca, partenerii comerciali externi cand au vazut ce se intampla si-au pierdut increderea si implicit s-au pierdut contracte si piete de desfacere, intreprinderile n-au mai putut sa-si plateasca datoriile la bugetul statului si a aparut blocajul financiar.

-Apoi aceea tembela organizare in 'regii autonome", in minerit, energie, transporturi, etc! Astfel statul a pierdut orice control privind modul de cheltuire a banilor in aceste "regii autonome", iar conducerile regiilor, in loc sa investeasca in modernizarea dotarilor tehnice (abataje, linii electrice, posturi de transformare, infrastructura feroviara, etc) , au bagat bani in salarii, prime, sedii impunatoare, autoturisme de lux, "protocoale", etc!

-Desi in 1990 Romania nu aveea nici un dolar datorie externa si existau cca doua miliarde dolari excedent, Petre Roman , in loc sa foloseasca acesti bani pentru terminarea lucrarilor de investitii incepute si care erau aproape gata (canalul navigabil Bucuresti-Dunare, canalul de irigatii Siret-Baragan, caile ferate Valcele-Ramnicu Valcea, Harlau-Botosani, Dangeni-Saveni-Darabani si Alunu-Seciurile), a preferat sa-i bage la consum, ca sa importam marfuri de o calitate indoielnica din vest!

-Apoi restituirea fortata a partilor sociale catre populatie (lucru care a decapitalizat intreprinderile), celebra "locatie de gestiune in turism" (care a dus la degradarea bazelor turistice), praduirea si distrugerea patrimoniului cooperatiei de consum si mestesugaresti si a micii industrii (Lucru care a dus la pierderea multor locuri de munca in mediul rural in special), etc!

[Decebal]

Domnule Florin, vă rog să nu îi mai acoperiţi, cel puţin nu pe unii şi nu pe unii care au fost la conducere. Domnule, ceea ce spun eu şi spun şi alţii este că la modul general a fost vorba despre un plan de destructurare a României, un plan făcut din afară, dar şi cu colaborare din interior, atât la aşa zisa revoluţie, cât şi mai ales la ceea ce a urmat după ea. Iar când este vorba despre planuri, se ia în seamă fenomenul intenţionalităţii. Vă rog să faceţi această distincţie: planurile, programele se fac cu intenţionalitate, incompetenţa şi tâmpenia nu. În caz de incompetenţă sau de tâmpenie poţi să ai intenţii bune, dar să eşuezi tocmai din lipsurile de competenţă. În cazurile de planificare, aici intenţia rea, malefică este evidentă. De aceea spun că dumneavoastră cumva îi acoperiţi pe ticăloşii de după '90 pentru că le prezumaţi doar incompetenţă, adică nu le prezumaţi reaua-voinţă, reaua intenţie, faptul că a fost vorba despre intenţionalitate malefică. Vorbind doar despre incompetenţă îi scoateţi din domeniul culpei intenţionate, din domeniul crimei făcută cu premeditare, spre a îi situa în domeniul unei crime făcute din greşeală ori din neştiinţă. Ceea ce nu este cazul la toate cazurile, la toţi indivizii.

Vă rog ca, având în vedere că ne-aţi tot dat filmuleţe de văzut, să ne daţi şi nouă ocazia să vă trimitem şi noi la nişte filmuleţe, cum este cazul spre exemplu cel al dialogului dintre Ion Coja şi un invitat de-al său, la o emisiune de pe Naşul TV, destul de recentă, în care veţi afla lucruri interesante şi păreri cât de cât argumentate. (Durează aprox. 45 de minute, pe youtube.) (Îi rog pe toţi care vor, să privească şi să asculte ca să înţeleagă puţin mai bine ceea ce se întâmplă şi s-a întâmplat cu România de fapt după '90.)

Întrebări Lămuritoare la Naşul TV – editia din 8 iulie 2013
http://ioncoja.ro/doctrina-nationali...-8-iulie-2013/

[Florinvs]

Nu fac treaba asta- evident ca a existat un plan din afara de distrugere a agriculturii si industriei romanesti dupa 1990, ca sa devenim doar piata de desfacere si nu producatori si exportatori!
Insa aceste plan nu ar fi putut fi pus in aplicare fara 'ajutorul" cozilor de topor de la noi, care, pentru bani, au acceptat sa execute orice li s-a cerut din afara!
Eu am aratat doar mecanismele concrete prin care s-au facut aceste lucruri.

Din pacate- in afara de Petre Roman- majoritatea celor care ne-au condus dupa 1990 (Ion Iliescu, Emil Constantinescu, Basescu, Nicolae Vacaroiu, etc) erau - cel putin dpdv etnic- romani!

[Florinvs]

Ca si aspecte negative in perioada 1964-1989 as puncta:

-in agricultura: desi CAP-urile erau "proprietate privata de grupa a membrilor cooperatori", totusi, retributia (in functie de zile-munca) nu era data prima data membrilor cooperatori (asa cum ar fi fost normal) ci in urmatoarea ordine: fondul de stat, muncile SMT si abia apoi membri cooperatori. Din aceasta cauza apareau nemultumiri justificate a acestora, care, desi vedeau ca productie exista, ei sunt retribuiti destul de putin (plus manariile brigadierilor care treceau zile-munca mai putine dect cele efectuate in mod real de membri cooperatori).
Apoi mai erau dispozitii date "de sus", fara a se tine cont de situatia pe plan local si fara consultarea adunarii generale a membrilor cooperatori, moda negatiilor, reticenta unor presedinti de CAP-uri, raporturile umflate, etc! Toate aceste neajunsuri sunt prezentate in mod elocvent in aceea serie de filme "Toamna/iarna/primavara bobocilor".

-in industrie, desi multe din intreprinderi erau foarte rentabile, realizand produse livrate masiv la export (90% din productia fabricii de mobila din radauti pleca la export, iar garniturile de mobila "Rococo" sau "Bogdana" produse la Vaslui ajungeau in Suedia, RF Germana, URSS, etc), totusi, in unele intreprinderi, exista aceea categorie de "muncitori", care mai mult carau spanul prin fabrica! De exemplul la "Electrocontact Botosani" din cei cca 4000 de salariati, pentru realizarea in conditii normale a productiei, nu era nevoie de mai mult de 2500-3000 salariati. Restul erau cei care nu vroiau sa munceasca in sat la CAP (deh'- era greu!) si preferau sa se scoale la 4 dimineata, sa faca si o ora pana la oras in acele trenuri curse muncitoresti, in fabrica sa se faca ca muncesc, iar la iesirea din schimb direct la prima bodega si apoi inca o ora pana acasa, unde ajungea beat-turta! Pe rute precum Titu-Targoviste sau Ploiesti-Targoviste, mirosul de votca ieftina "Ochii lui Dobrin" nu mai "iesea" din vagoane pana erau date la casare, insa din punct de vedere al CFR-ul era avantajos- toti aveeau abonament prin intreprindere, nu circulau cu "nasul" (deci venit sigur pt CFR) si in general erau destul de cuminti- nu distrugeau vagoanele sa sa se lege de ceferisti!
Aceea obsesie de a produce totul in tara, de la ac de cusut pana la avioane, in unele situatie s-a dovedit pagubitoare, deoarece multe materii prime (minereu de fier, minereuri superioare, carbune cocsificabil, etc) se importau, ori valoarea produsului finit nu acoperea in unele situatii pretul materiei prime importate sau a transportului din tari precum India sau Brazilia.
In plus, in anii 70', s-a construit o mare capacitate de rafinare a petrolului, insa dupa "socul petrolier" din 1972 si 1979 (cand regimul sahului din Iran a cazut), aceasta capacitate de rafinare nu a mai putut fi utilizata la potentialul sau maxim, deoarece petrolul era tot mai scump si mai greu de obtinut (mai ales ca URSS solicita plata pe loc pentru petrolul livrat Romaniei).

[Florinvs]

- in comert aici dupa incercarea cu "mandatarii", care incepusera promitator (pana cand s-a gasit un idiot sa-i zica lu' nea' Nicu- "tovarasul, astia se imbogatesc") si a fost astfel incheiata, ramasesera numai comertul de stat si cel cooperatist.
Cum in mediul rural exista numai comertul cooperatist (care nu aveea concurenta), se ajunsesera ca gestionarul cooperatiei sa fie mai "tare" in sat si decat seful de post, presedintele de CAP, doctorul sau profesorul!
Din aceasta cauza apareau si "ciubucurile" (prin contractari cu industria se puteau obtine mult mai putine produse deca era cererea. Astfel, sa zicem la Grup Depozite Husi, se primeau 50 de frigidere intr-un trimestru, dar cererea era de cateva sute. Astfel, tu ca cetatean cand te duceai la seful de depozit si vreiai sa cumperi un frigider, ti se spunea: "Da va servim, nici o problema, dar siti am primit putine si trebuie sa mai asteptati". Daca intelegeau unde "bate" gestionarul ziceai: "Ei, lasati, suntem si noi atenti"! Si "atenti" insemna sa zicem un 200-300 acolo, daca frigiderul costa 3000-4000 lei.). De acest aranjament erau constienti si cei de la militia economica, insa totul era sa nu pagubesti unitatea (aia 200-300 intrau in buzunarul gestionarul, dar contravaloarea marfii in contul unitatii) si sa nu furi din "avutul obstesc".
In plus, desi toti sefii de "grupuri depozite" solicitau cata marfa se cerea, li se spunea ca "asta e planul, atata primiti, descurcati-va"! De aici la Husi si in general din judetul Vaslui cand se pleca la marfa sau la contractari se stia: ca sa obtii totusi marfa peste plan, trebuia sa te "inarmezi" cu cateva "argumente locale": un vin de Husi, un coniac "Vasconi" sau niste produse din carne, care, in anii 80', deschideau multe usi!

In schimb, era mare problema daca pagubeai unitatea sau faceai "manarii" in acte si documente (modificari de preturi, marfa fara documente de insotire, etc), unde totul trebuia sa apara "luna". La un plus in gestiune mai mare de 3 salarii tarifare nimeni nu te mai salva nimeni de puscarie.

Astfel, se ajunsesera ca in anii 80' banii sa nu mai aiba o mare valoare (toata lumea aveea bani) ci sa conteze mai mult "trocul"!

-in transporturi, atat la CFR cat si la ITA, principalele incasari se faceau din transportul de marfuri, foarte intens de altfel (in statia Husi soseau 4 perechi de trenuri de marfa/zi, manevrandu-se zeci de vagoane cu marfa). La cel de calatori, pretul biletelor era foarte mic (nu stiu daca acoperea cheltuielile de exploadare), insa erau venituri constate (in special din abonamentele nvetistilor).
La transportul aerian, pretul unui bilet de avion Iasi-Bucuresti cu TAROM nu depasea un 300-400 lei, la un salar de 2500 lei/luna.
O masa la restaurant cu tot tacamul (inclusiv bacsisul lautarului si ospatarului) nu depasea 100 lei.

[Florinvs]

Dintre aspectele negative din anii comunismului

https://www.youtube.com/watch?featur...&v=J0xV9Wn8I_Q

[Florinvs]

https://www.youtube.com/watch?featur...&v=LPZFX9BN82E

[Florinvs]

Dar si aspecte pozitive:

https://www.youtube.com/watch?featur...&v=8UHAQPSeCgI

În prealabil postat de Florinvs

-Astfel, se ajunsesera ca in anii 80' banii sa nu mai aiba o mare valoare (toata lumea aveea bani) ci sa conteze mai mult "trocul"!

Se vede ca le scoti din burta! Pacat ca nu ai trait acele vremuri ca sa fi vazut cum se dramuiau banii si atunci, desi aveam salarii bune.
De fapt optica cui o reprezinti aici? Vad ca apelezi la filme facute oficial, deci la comanda politica. Asa cauti tu adevarul despre acea perioada, Florinus?!? Te minti singur!

[Florinvs]

In primul rand, veniturile raportate la preturi (deci puterea de cumparare) erau foarte bune! Eu va dau exemple concrete, in cifre: daca intr-o familie se castigau lunar cca 5000 lei (doua salarii), preturile erau foarte mici: chiria locuintei la stat (majoritatea eram chiriasi la stat) cca 100 lei, facturile la utilitati (curent, gaz metan, apa, canalizare, termoficare) cca 150 lei, o masa la restaurant (cu tot tacamul inclusiv bacsisul lautarului si ospatarului) nu depasea 100 lei, un kg de cartofi 2-3 lei, un salam de Sibiu 40-50 lei kg, pretul unui bilet la tren accelerat clasa intai 130 lei (iasi- Bucuresti), iar pretul unui bilet de avion pe rute interne cca 300 lei!
Asta in conditiile in care educatia era gratuita la absolut toate treptele (daca ati facut inainte de 1990 scoala profesionala, liceu industrial ori facultate cu siguranta va amintiti ca nu ati platit nici un leu taxa, atat masa, cazarea la camin si materialele didactice sau practica in productie fiind absolut gratuite), la fel si asistenta sanitara (exceptand pachetu de Kent sau cafeaua date doctorului!).
Acum puteti face si dumneavoastra comparatia sa vedeti cam ce se putea face cu 5000 lei atunci intr-o luna de zile!

Iar acele filme sunt intradevar filme oficiale, insa ele exprima o realitate! Din ce am discutat cu soferii de la ITA si IJTL care au lucrat inainte de 1990, cam cu problemele prezentate in acele filme se confruntau: lipsa sau calitatea proasta a motorinei (din aceasta cauza soferii care lucrau pe autocamioane aveeau in "dotare"" celebra festila ca sa porneasca iarna ""Saviem-ul""), lipsa pieselor de schimb, a bateriilor de acumulatori, supraaglomeratia autobuzelor, calitatea proasta a unor subansamble de pe autovehicul (in primii ani de exploadare la autobuzele "Roman"" se spargeau relativ des pernele de aer), etc.
Este adevarat ca se mai "descurcau"" si ei- la calatori mai luai acolo cativa fara bilet (dar cu un risc destul de mare) sa iasa de-o friptura la cap de linie, iar la marfa se mai intampla ca in foaia de parcurs sa scrie ca transporti o anumita canditate de marfa, dar in realitate sa fie un pic diferit!