Mantuirea in afara Bisericii

[laurastifter]

În prealabil postat de cezar_ioan

Să ne ajute Bunul Dumnezeu să gândim cu toţii lucruri vrednice, bineplăcute Domnului şi de folos aproapelui.
Îndrăzneala de a cugeta, de a te îndoi chiar, nu prea e însă pe placul lumii. Tindem cu toţii, deseori, să recădem în scăunelul confortabil al copilului obedient. E mai uşor, e confortabil, e plăcut, deh! Farmecul nostalgiei paradisului pierdut...
Şi totuşi, Laura, mărturisesc că nu mor de dragul gândirii. Am descoperit că şi aceasta trădează, da, da... Dacă nu e bine strunită. Frâul e greu de ţinut şi de manevrat, recunosc.

P.S. Îţi mulţumesc pentru susţinerea chiar elogioasă şi totodată îţi mărturisesc că mă simt foarte stânjenit când o primesc, sper că înţelegi...:)

Da, sunt întru totul de acord cu dvs: este mult mai comodă obedienţa şi mulţi se tem de libertate.
Oare nu chiar fiii lui Israel îl criticau pe Moise pentru că-i eliberase din robia egipteană?...