Sarutul icoanelor e obligatoriu in Biserica Ortodoxa ???

[stireana]

În prealabil postat de laurastifter

Căci ce infern mai cumplit ar putea scorni imaginaţia noastră, dacă nu ideea unei fericiri fără libertate?
Acesta era "paradisul" terestru imaginat de ideologii regimurlor totalitare.

Laurastifter, îndepărtez formulările reverenţioase şi recurg la adresarea domestică de tipul frate-soră, ceremonia băştii ridicate şi mânuşiţelor sărutate pretinde aportul "domnilor şi doamnelor" pe care-i găsim în mai toate registrele sociale, aici însă doresc să încheg o familie-hristică în care intimul "tu" să fie înaintea rigidului "dumneavoastră". Am renunţat la politeţurile exagerate pe forum - nu le găsesc a fi păguboase, da' nici benefice-n relaţionările dintre noi -, chiar dacă odinoară am întrebuinţat saluturile protocolare.

Mântuirea mă obligă la înţelegerea corectă a libertăţii, cu alte cuvinte, cine vrea s-ajungă la izbăvire alege să nu fie-n servitutea patimilor şi să nu-şi iobăgească simţurile, nepunându-le-n şerbia păcatului. Alegerea – termen care defineşte taman libertatea – mântuirii conduce firea omului spre starea sa naturală, şi anume facerea voii Domnului nu din poziţia de captiv al voinţelor dumnezeieşti, ci întrunind condiţiile celui liber.

Şi-n societatea umană, o libertate nedublată de responsabilitate este răspunzătoare de anarhia creată. Paradoxurile libertăţii sunt cele care dictează conduita lui "a fi" prin angajamentele şi îndatoririle conţinute de atributul civic.

În condiţii de mântuire, libertatea înseamnă NEATÂRNARE de patimi, INDEPENDENŢA faţă de ispită, IEŞIREA DIN PRIZONIERATU' greşelilor.


În rest, cine nu vrea mântuire e liber să aibă rele înţelegeri asupra dispenselor personale.