Dragostea dintre un Ortodox si un ateu

[sophia]

În prealabil postat de catalin2

Eu am dat citatul din Parintele Arsenie, dar nici eu, nici parintele nu am spus asa ceva. Cum as putea sa spun asta cand eu am fost agnostic/ateu? Ar fi comic sa spun tocmai eu asta.
Era vorba ca cineva care se schimba doar de dragul sotiei sau persoanei iubite nu devine credincios, doar se preface. Persoana iubita nu are cum sa convinga pe cineva sa devina credincios, poate doar sa il ajute, pentru ca numai persoana in cauza poate lua aceasta decizie.

Ah, scuza-ma, am inteles eu gresit.
Si tocmai asta este pericolul. Voi (multi de aici) dati cu usurinta sfatul sa treaca partenerul la ortodoxie si gata, s-a rezolvat. Si se poate ca de multe ori sa se faca asta numai ca sa se implineasca un ritual, o procedura. Ce se intampla in sufletul omului, nu mai conteaza.
Cei care trec de buna voie la un moment dat la ortodoxie, cred eu ca o fac totusi in mod chibzuit si cu sufletul.
Aici este diferenta.

Si totusi eu cred ca exista si cazuri in care un om invata si indrageste ortodoxia pana la urma si se converteste poate, sau macar o traieste impreuna cu sotul/sotia.

Mi-a mai raspuns pe undeva, dar n-am inteles la ce te-ai referit ca de fapt te certai cu Corinusha.

Eu revin totusi la o intrebare: sunt importante ritualurile? Sau sufletul.
Da, inteleg, vei spune ca ce nu se poate impartasi si deci prin asta nu poate fi considerat ortodox.

Si mai intreb ceva concret: totusi ce este de ales? Sa traiasca acei oameni in pacat (necununati), sau sa se gaseasca o solutie sa-i cunune in biserica? Care pacat este mai mare pana la urma?

Ca pana la urma asta este problema in cazul de fata.
Daca oamenii se iubesc, nu vor renunta unul la altul.

Vezi, noi nu stim viitorul. Poate ca este un om bun ateul si va functiona "in civil" relatia, sau poate ca nu va functiona, ca va influenta diferenta de credinta prea mult relatia. Nu stim noi asta.

Of, daca am gasi partener ortodox si bun si potrivit pe toate drumurile, n-am mai sta sa discutam aici aiurea. Dar sunt doua chestii:
- nu gasesti parener(a)
- cu globalizarea asta se intalnesc oameni din toate colturile tarii. Si ii oprim sa se iubeasca si uneasca? Cine suntem noi?
Si daca Dumnezeu tocmai asta vrea?