![]() |
![]() |
|
|
|
#27
|
|||
|
|||
|
Citat:
Din perspectiva strict lumeasca femeia se ia la intrecere cu barbatii, se bate pe functii, eventual calca si peste cadavre pentru a le obtine sau recurge la compromisuri daca e nevoie. Important este sa se afirme si sa castige cat mai multi bani. Daca are un copil il vede dimineata si seara, considera ca i-a asigurat conditii daca odrasla are telefon ultimul racnet, bona, televizor si calculator. Important pentru ea este sa aiba un mostenitor si sa iasa din cand in cand cu copilul la plimbare pe care il priveste ca pe un bibelou, ramanand straina de ceea ce inseamna cu adevarat educatia unui copil. Daca privim lucrurile asa, atunci familia o cam impiedica pe femeie sa-si relizeze toate dorintele pe plan profesional... Mai vrea si sotul o mancare gatita, mai vrea si copilul o poveste, uneori mai face o febra ori o gripa, ehei... Chiar daca e unul singur, necesita aproape tot atata timp cat ar necesita vrei cinci-sase. Caci sfaturile date le asculta cu totii si se mai invata si unul pe altul! Daca privim lucrurile din perspectiva strict crestina, atunci problema se pune un pic diferit. Femeia este educata sa-si aleaga o profesie care sa-i permita sa se ocupe de viitoarea familie, apoi un sot crestin. Femeia a fost chemata la viata pentru ca sa dea viata si sa nasca si sa educe barbati si femei. Daca femeia isi abandoneaza menirea, intreaga societate sufera. Femeia crestina are spirit de jertfa. Ea vegheaza ca intreaga familie sa duca o viata placuta lui Dumnezeu, copiii sa se roage, sa ia dimineata Anafura si Aghiasma, se roaga ea insasi, fiind un exemplu pentru intreaga familie. Se roaga impreuna, se duc la biserica. Copiii sunt impartasiti cat mai des. Atunci cand observa unele porniri prea patimase la copii, ia atitudine pentru a nu se trezi ca patimile cresc odata cu varsta, se roaga pentru copii si pentru intreaga familie. (Daca mama nu are timp sa observe aceste porniri patimase cand sunt copiii mici, ba chiar se amuza de ele, atunci sa nu se mire ca atunci cand sunt mari, copiii nu mai sunt receptivi la sfaturi.) Femeia crestina lupta cu ea insasi pentru a se debarasa de egoism si de trufie atat in viata de familie cat si la serviciu. Scopul ei este sa daruiasca ce are mai bun ca specialista si ca mama, discret, fara a incerca sa obtina maximum de profit ori demnitati inalte. Femeia crestina isi fixeaza niste limite ale ambtiilor profesionale. Nu va lupta sa obtina ea insasi totul. Daca va educa in familie niste oameni vrednici, intreaga societate va avea de castigat. Adesea obtinerea unor avantaje materiale si a unor functii poate fi insotita de compromisuri in masura sa afecteze viata de familie sau viata duhovniceasca. ,,Sa nu faci tot ce poti, sa nu crezi tot ce auzi si sa nu spui tot ce stii'' ne invata parintele Paisie Olaru, pentru a fi feriti de ispite. Last edited by antoniap; 27.12.2013 at 13:32:47. |
|
|