![]() |
![]() |
|
|
|
#11
|
||||
|
||||
|
Dade (Chitiul de astăzi) era regiunea comercială a Ciprului. În apropiere se găsea Mănăstirea lui Filoxen.
În această mănăstire trăia în sec. al VI-lea un călugăr, bătrânul Isidor care plângea continuu în hohote. Cine se apropia de el și încerca să-l mai calmeze primea următorul răspuns: „ - Sunt foarte păcătos. Nu a existat altul ca mine de la Adam până astăzi. Și să nu credeți că exagerez. Nu am găsit la nici un om păcat ca acesta pe care l-am făcut eu!”. Și după aceea povestea istoria lui: „Când eram în lume, aveam nevastă creștină și cu frică de Dumnezeu, în timp ce eu făceam parte din erezia lui Sevir. Într-o zi am aflat că nevasta mea s-a dus să se împărtășească la biserica de lângă noi. Am alergat să o împiedic, însă am găsit-o împărtășită deja și întorcându-se acasă. Imediat am luat-o de gât și am forțat-o să verse Sfânta Împărtășanie, pe care am luat-o și am aruncat-o pe fereastră. Am văzut atunci un porumbel care a coborât și a luat Sfânta Împărtășanie. După două zile s-a arătat în fața mea un negru cu un turban și-mi spune: - Eu și tu am fost condamnați la aceeași pedeapsă. - Cine ești tu? l-am întrebat. - Eu, îmi răspunde, sunt acela care a lovit în obraz pe Domnul nostru Iisus Hristos în timpul patimilor Lui. Și imediat s-a făcut nevăzut. Pentru aceasta deci, a sfârșit monahul, nu pot să-mi opresc lacrimile.” (Minuni și descoperiri din timpul Sfintei Liturghii, Editura Egumenița, 2000, pp. 55-56)
__________________
Biserica este dragoste, așteptare și bucurie. (Părintele Alexander Schmemann) |
|
|