Cugetari din Dharma

[florin.oltean75]

În prealabil postat de Miha-anca

Foarte simplu spus:
Meditatia din filosofia indiana se face pe "gol", adica omul se goleste de ganduri, atunci cand mediteaza.
Rugaciunea nu se face pe gol, ci omul isi umple inima de cuvintele rugaciunii, pe care le rosteste, daca se poate in mod neintrerupt, in asa fel, incat sa nu existe nici un gol.
Consider ca aceasta este doar una dintre diferentele esentiale.

Sa nu proiectam asupra estului sintagma "filosofia indiana" sau "yoga", sa punem o eticheta stigmat si sa judecam formele lor de spiritualitate prin prisma acesteia.

Este incorect - nu reflecta realitatea diversitatii spirituale din aceasta parte a lumii.

Sunt foarte multe tehnici de meditatie - abordari ale modului in care mintea "asimileaza/mesteca intelesuri".

Si, de asemenea, multe moduri cum este gatita/preparata "mancarea mintii" - structura ei proteica.

Sunt o puzderie in zona asiatica, in hinduism, in budism de asemenea. Sunt scoli care accentueaza diferite aspecte.

Personal, consider ca budismul tibetan are cea mai cuprinzatoare, echilibrata si profunda forma de rugaciune.


Aspectul pe care l-ai sesizat apartine unei anumite ramuri de meditatie in zona Asiei, initiata de calugarul chinez Hashang care sustinea acest punct de vedere al "golirii mintii" - o forma nihilista de meditatie.

Budismul tibetan a respins aceasta abordare in celebra dezbatere de la Samye in jurul anului 792 e.n., moment decisiv in raspandirea "Caii de Mijloc" in Tibet.

Exemplu de rugaciune budista care se recita zilnic:

Liberating Prayer

O Blessed One, Shakyamuni Buddha,
Precious treasury of compassion,
Bestower of supreme inner peace,
You, who love all beings without exception,
Are the source of happiness and goodness;
And you guide us to the liberating path.

Your body is a wishfulfilling jewel,
Your speech is supreme, purifying nectar,
And your mind is refuge for all living beings.


With folded hands I turn to you,
Supreme unchanging friend,
I request from the depths of my heart:
Please give me the light of your wisdom
To dispel the darkness of my mind
And to heal my mental continuum.

Please nourish me with your goodness,
That I in turn may nourish all beings
With an unceasing banquet of delight.

Through your compassionate intention,
Your blessings and virtuous deeds,
And my strong wish to rely upon you,
May all suffering quickly cease
And all happiness and joy be fulfilled;
And may holy Dharma flourish for evermore.


"Rugaciunea nu se face pe gol, ci omul isi umple inima de cuvintele rugaciunii, pe care le rosteste, daca se poate in mod neintrerupt, in asa fel, incat sa nu existe nici un gol"

Multumesc pentru raspuns.
Catre cine isi indreapta tibetanul rugaciunea?
Pe cine considera tibatanii a fi Dumnezeu?

[florin.oltean75]

În prealabil postat de Miha-anca

Multumesc pentru raspuns.
Catre cine isi indreapta tibetanul rugaciunea?
Pe cine considera tibatanii a fi Dumnezeu?

Dumnezeul tibetanilor este accesat prin rugaciune ca "prezenta personala" - calda, iubitoare, atotputernica care poarta de grija tuturor fiintelor, fara exceptie - insa sub diferite forme iconice (reprezentari relative cu rol interpretativ).

Nu este o "golire a mintii" asa cum in mod mincinos este propagata aceasta perceptie in randul diferitelor culte crestine.


Toate formele iconice (Vajradhara, Tara, ...printre care si Buddha Sakyamuni - Buddha istoric), fara exceptie, sunt simple reflexii, expresii ale "Dumnezeului-fara-inceput" in limba lor Buddha Primordial (Buddha-without-beginnig) - Adhi Buddha.


Cand se roaga este o rugaciune fie "fata-catre-fata" in rugaciunile preliminare de slava, multumire, adoratie, daruire, "Dumnezeu-deasupra" in rugaciunile de marturisire/spovedire sau "Dumnezeu-in-inima" in rugaciunile profunde.

În prealabil postat de florin.oltean75

Dumnezeul tibetanilor este accesat prin rugaciune ca "prezenta personala" - calda, iubitoare, atotputernica care poarta de grija tuturor fiintelor, fara exceptie - insa sub diferite forme iconice (reprezentari relative cu rol interpretativ).

Nu este o "golire a mintii" asa cum in mod mincinos este propagata aceasta perceptie in randul diferitelor culte crestine.


Toate formele iconice (Vajradhara, Tara, ...printre care si Buddha Sakyamuni - Buddha istoric), fara exceptie, sunt simple reflexii, expresii ale "Dumnezeului-fara-inceput" in limba lor Buddha Primordial (Buddha-without-beginnig) - Adhi Buddha.

Nu cred ca am primit un raspuns direct la intrebarea mea: cui se roaga tibetanul. Din rugaciunea postata, inteleg ca e vorba de Buddha; in cartile citite de mine, scria de Personalitatea suprema. Nu stiu daca aceasta se identifica cu Buddha, dar este stiut ca orientalii se inchina lui Buddha, care a avut o viata pamanteasca, nascut din mama si tata pamanteni si care a ajuns la un inalt nivel de spiritualitate, din pdv oriental.
Buddhismul este o religie politeista, nu?

Cand se roaga este o rugaciune fie "fata-catre-fata" in rugaciunile preliminare de slava, multumire, adoratie, daruire, "Dumnezeu-deasupra" in rugaciunile de marturisire/spovedire sau "Dumnezeu-in-inima" in rugaciunile profunde.

Scuze, dar nu din cartile crestine am auzit de meditatia facuta prin golirea mintii. Nu se ocupa crestinii cu asa ceva. Deci fara idei preconcepute.
Nu cred ca am primit un raspuns direct la intrebarea mea: cui se roaga tibetanul. Din rugaciunea postata, inteleg ca e vorba de Budda; in cartile citite de mine, scria de Personalitatea suprema. Nu stiu daca aceasta se identifica cu Buddha, dar este stiut ca orientalii se inchina lui Buddha, care a avut o viata pamanteasca, nascut din mama si tata pamanteni si care a ajuns la un inalt nivel de spiritualitate, din pdv oriental.
Buddhismul este o religie politeista, nu?

Comparativ cu Buddhismul, crestinismul e mult mai simplu de inteles si de practicat, avand doar Dumnezeul din Sf. Treime: Tatal, Fiul si Duhul Sfant.
Ma intreb ce ii mana pe romani sa se inchine lui Buddha, cand Il avem pe Iisus Hristos? Oare nu ii multumeste Iisus Hristos, de trebuie sa apeleze la Buddha?!?
Stiu deasemeni, ca tibetanii au fost avertizati din timp ca vor fi invadati si de aceea au stramutat toata invatatura lor in Europa.
Si inca ceva: care este relatia Buddhismului cu religia secolului XXI, New Age? Eu am gasit scris despre New Age in cartile de Buddhism, pe care le-am citit, ca fiind religia viitorului. Scria deasemeni, ca vor fi infiintate niste scoli New Age in diverse tari din Europa, dar nu am gasit enumerata Romania printre ele si la vremea respectiva m-am mirat; acum inteleg.
Iertare, daca aceste lucruri nu au nimic comun cu cugetarile din Dharma; dar poate primesc totusi un raspuns.

[florin.oltean75]

În prealabil postat de Miha-anca

Scuze, dar nu din cartile crestine am auzit de meditatia facuta prin golirea mintii. Nu se ocupa crestinii cu asa ceva. Deci fara idei preconcepute.
Nu cred ca am primit un raspuns direct la intrebarea mea: cui se roaga tibetanul. Din rugaciunea postata, inteleg ca e vorba de Budda; in cartile citite de mine, scria de Personalitatea suprema. Nu stiu daca aceasta se identifica cu Buddha, dar este stiut ca orientalii se inchina lui Buddha, care a avut o viata pamanteasca, nascut din mama si tata pamanteni si care a ajuns la un inalt nivel de spiritualitate, din pdv oriental.

In principiu, tibetanii se inchina la Buddha istoric, dar functie de ramura spirituala pot fi si alte personalitati - Mama Tara - "protectoarea Tibetului", Avalokiteshvara - Budda-plin-de-mila, Vajrasattva - Buddha-purificator, etc...

Insa, indiferent de "personalitate", asa cum am precizat, cu totii inteleg aceste iconuri ca manifestare a ultimei realitati, a Adevarului - Buddha-fara-inceput.

Buddhismul este o religie politeista, nu?

Vorbim de Budhismul tibetan, nu de Theravada care este mai raspandit in Tailanda, Birmania, Laos..

Pare politeista, prin varietatea reprezentarilor, dar in esenta este monoteista.

Adevarul ultim (dincolo de icoana /forma) este perceput in acelasi fel indiferent de variatia reprezentarii.

Comparativ cu Buddhismul, crestinismul e mult mai simplu de inteles si de practicat, avand doar Dumnezeul din Sf. Treime: Tatal, Fiul si Duhul Sfant.

Este mai simplu pentru ca am fost crescuti de mici cu aceste cuvinte.
Iar aceste identitati sunt adanc intiparite in mintea noastra.
Este firesc sa fie asa.

Ma intreb ce ii mana pe romani sa se inchine lui Buddha, cand Il avem pe Iisus Hristos? Oare nu ii multumeste Iisus Hristos, de trebuie sa apeleze la Buddha?!?

In Romania nu este un fenomen de masa si nici nu va fi. Sunt exceptii nesemnificative.

Personal, ma rog la Iisus Hristos dar am studiat budismul pentru ca nu am inteles aspecte de profunzime ale literaturii patristice.

Stiu deasemeni, ca tibetanii au fost avertizati din timp ca vor fi invadati si de aceea au stramutat toata invatatura lor in Europa.
Si inca ceva: care este relatia Buddhismului cu religia secolului XXI, New Age? Eu am gasit scris despre New Age in cartile de Buddhism, pe care le-am citit, ca fiind religia viitorului.

Nu am citit carti New Age. Nu cunosc filosofia lor, deci nu pot sa-ti raspund la intrebare.

Scria deasemeni, ca vor fi infiintate niste scoli New Age in diverse tari din Europa, dar nu am gasit enumerata Romania printre ele si la vremea respectiva m-am mirat; acum inteleg.
Iertare, daca aceste lucruri nu au nimic comun cu cugetarile din Dharma; dar poate primesc totusi un raspuns.

Nu sunt guru in campanie de recrutare.
Nu promovez inchinarea la Buddha.
Nu reprezint nicio scoala - fie budista, fie New Age.
Nu exista niciun interes in spatele postarilor.

Sunt un ortodox care a studiat budismul tibetan, care crede ca si-a imbogatit in acest fel cunostintele spirituale.

Ca acest tur de orizont a fost o experienta pozitiva.

[IULIAN496]

Acest om tot continua ce ereziile lui!Acesta pe cat il polemizezi mai mult pe atat de mult iti dai seama ca nu-i ortodox deloc!

În prealabil postat de IULIAN496

Acest om tot continua ce ereziile lui!Acesta pe cat il polemizezi mai mult pe atat de mult iti dai seama ca nu-i ortodox deloc!

Am vrut doar sa verific veridicitatea si seriozitatea acestei afirmatii:

În prealabil postat de florin.oltean75

Incerc in fiecare zi sa ma intorc la El.

Sper ca voi reusi in cele din urma.

Iata ce spune Sf. Nicolae Velimirovici in "Suta de capete de la Liubostinia":
Zice Domnul:
1. Pocaiti-va si credeti in Evanghelie. Adevarata pocainta nu inseamna doar a te cai pentru pacatele faptuite, ci a-ti intoarce desavârsit sufletul propriu de la intuneric la lumina, de la pamânt la cer, de la sine la Dumnezeu.
2. Pocainta fara aceasta intoarcere desavârsita nu este decât o joaca cu Dumnezeu si cu sufletul propriu. Iar cu Dumnezeu nu te poti juca. El miluieste pe cel ce se pocaieiste, dar loveste cu mâna grea pe cel ce nu se caieste sau pe cel ce nu se caieste sincer si desavârsit. Iar când El raneste, rana e adânca si nimeni nu o poate tamadui in afara de El."

Cu siguranta si ratacirea unui ortodox pe la alte religii, nu poate fi decat o "rana" ca cea amintita mai sus de Sf. Nicolae Velimirovici, si care pe drumuri ocolite are menirea de a-i aduce pe cei cu rana inapoi la El.
Singura religie mantuitoare este cea crestina.

În prealabil postat de florin.oltean75

In principiu, tibetanii se inchina la Buddha istoric, dar functie de ramura spirituala pot fi si alte personalitati - Mama Tara - "protectoarea Tibetului", Avalokiteshvara - Budda-plin-de-mila, Vajrasattva - Buddha-purificator, etc...

Insa, indiferent de "personalitate", asa cum am precizat, cu totii inteleg aceste iconuri ca manifestare a ultimei realitati, a Adevarului - Buddha-fara-inceput.


Vorbim de Budhismul tibetan, nu de Theravada care este mai raspandit in Tailanda, Birmania, Laos..

Pare politeista, prin varietatea reprezentarilor, dar in esenta este monoteista.

Adevarul ultim (dincolo de icoana /forma) este perceput in acelasi fel indiferent de variatia reprezentarii.

Este mai simplu pentru ca am fost crescuti de mici cu aceste cuvinte.
Iar aceste identitati sunt adanc intiparite in mintea noastra.
Este firesc sa fie asa.

In Romania nu este un fenomen de masa si nici nu va fi. Sunt exceptii nesemnificative.

Personal, ma rog la Iisus Hristos dar am studiat budismul pentru ca nu am inteles aspecte de profunzime ale literaturii patristice.


Nu am citit carti New Age. Nu cunosc filosofia lor, deci nu pot sa-ti raspund la intrebare.


Nu sunt guru in campanie de recrutare.
Nu promovez inchinarea la Buddha.
Nu reprezint nicio scoala - fie budista, fie New Age.
Nu exista niciun interes in spatele postarilor.

Sunt un ortodox care a studiat budismul tibetan, care crede ca si-a imbogatit in acest fel cunostintele spirituale.

Ca acest tur de orizont a fost o experienta pozitiva.

Sf. Seraphim Rose, care a avut tangente cu budismul, si care l-a parasit din clipa in care a inteles ca ortodoxia este calea, a spus, ca pana la un punct e bun budismul, dar doar pana la un punct.

As vrea sa te mai intreb ceva: cum te impaci cu acceptarea binelui si a raului in egala masura? Cu totii stim ca raul exista, dar de aici si pana la acceptare, e cale lunga.

[Demetrius]

În prealabil postat de Miha-anca

Sf. Seraphim Rose, care a avut tangente cu budismul, si care l-a parasit din clipa in care a inteles ca ortodoxia este calea, a spus, ca pana la un punct e bun budismul, dar doar pana la un punct.

As vrea sa te mai intreb ceva: cum te impaci cu acceptarea binelui si a raului in egala masura? Cu totii stim ca raul exista, dar de aici si pana la acceptare, e cale lunga.

Nu înțeleg ce vrei să întrebi cu ”acceptare în egală măsură”?
Luare la cunoștință, observare, acord, aprobare, încuviințare, părtășie, binecuvântare...?

[florin.oltean75]

În prealabil postat de Miha-anca

Sf. Seraphim Rose, care a avut tangente cu budismul, si care l-a parasit din clipa in care a inteles ca ortodoxia este calea, a spus, ca pana la un punct e bun budismul, dar doar pana la un punct.

Formal, putem rejecta/nega anumite experiente din viata noastra, validitatea sau valoarea acestora - insa in mod fundamental nu este posibil.

Suntem suma experientelor noastre. Si cele negative au rolul lor formator specific. Ne patrund si ne modeleaza structura interna.

Generozitatea budismului este generozitate. Inainte de toate. Este o valoare care persista pentru o perioada de timp in fluxul mental.

Nu este violenta, furie sau acuzare.

Orice informatie ne modeleaza intr-un anumit fel, fie ca o acceptam, fie ca o respingem.

Generozitatea este intotdeauna o forta. Primeaza oricarei dogme. Pentru ca este esenta a ceea ce ar trebui sa fim.