Noutati de la Centrul de Presa Basilica

[cristiboss56]

În calendarul Bisericii Ortodoxe ziua de astăzi, 26 februarie 2014, este aliturgică, adică nu se oficiază slujba Sfintei Liturghii.



De-a lungul anului bisericesc există mai multe zile în care nu se celebrează Sfânta Liturghie, numite „aliturgice”, „neliturgice” sau „nonliturgice”. Aceste zile sunt următoarele: miercuri şi vineri din Săptămâna Brânzei, luni şi marţi din prima săptamână a Postului Paştelui, Vinerea Mare sau a Patimilor, vinerea dinaintea Crăciunului şi cea dinaintea Bobotezei, când aceste praznice cad duminica sau lunea şi se oficiază slujbele Ceasurilor şi Vecernia.



De regulă, în zilele aliturgice se posteşte cu ajunare deplină iar faptul că nu se săvârşeşte Sfânta Liturghie arată că, în primul rând, acestea sunt prilej de meditaţie profundă, de rugăciune. Totodată, adevăratul creştin care posteşte este însoţit mereu, în cazul acestui demers spiritual, asumat conştient, de bucuria sfântă a apropierii de Dumnezeu.



De asemenea, la slujba Vecerniei începe a se citi rugăciunea Sfântului Efrem Sirul: Doamne şi Stăpânul vieţii mele, Duhul trândăviei, al grijii de multe, al iubirii de stăpânire şi al grăirii în deşert, nu mi-l da mie. Iar Duhul curăţiei, al gândului smerit, al răbdării şi al dragostei, dăruieşte-l mie slugii Tale. Aşa Doamne, Împărate, dăruieşte-mi ca să-mi văd greşelile mele şi să nu osândesc pe fratele meu, că binecuvântat eşti în vecii vecilor. Rugăciunea Sfântului Efrem Sirul este unul din elementele liturgice definitorii ale Postului Mare. Este cunoscută încă din secolul al IV-lea şi se rosteşte în cadrul slujbelor începând cu miercurea din săptămâna lăsatului sec de brânză şi până la Denia din Sfânta şi Marea Vineri.



Totodată, în locul Pavecerniţei Mici se va săvârşi Pavecerniţa Mare, slujbă specifică perioadei Postului Paştelui. Potrivit rânduielii Bisericii, credincioşii au, în această săptămână, numită Albă,dezlegare la lapte, brânză, ouă şi peşte.

[cristiboss56]

În Biserica Ortodoxă luni, 3 martie 2014, începe Postul Mare care precede sărbătoarea Învierii Domnului și Mântuitorului nostru Iisus Hristos pe care, anul acesta, o vom sărbători duminică, 20 aprilie. Astfel, perioada de postire din postul Sfintelor Paști anul acesta este de luni, 3 martie, până sâmbătă, 19 aprilie, inclusiv.

[cristiboss56]

Prima săptămână a Postului Mare este numită de mulţi Părinţi „Săptămâna curată”, pentru a arăta că fervoarea cu care e păzită trebuie să fie un model pentru toate celelalte săptămâni ale Postului.

La Bizanţ şi în Rusia toate activităţile publice erau suspendate în prima săptămână a Postului Mare pentru a lăsa pe fiecare să se dedice ascezei.

În ceea ce priveşte regulile de postire, la mănăstiri în special, această săptămână se aseamănă cu Săptămâna Mare.
„Omul prin post urcă spre Dumnezeu. Este adevărat că prima săptămână a Postului are mai multe slujbe şi mai multe rânduieli. Are Canonul cel Mare al Sfântului Andrei Criteanul, Sfânta Liturghie a Darurilor mai înainte sfinţite şi o ajunare, dar aceasta nu înseamnă că celelalte săptămâni sunt de o mai puţină importanţă şi nu înseamnă că dacă am început săptămâna cu bine putem să mai lăsăm puţin efortul şi nevoinţa pe planul al doilea, ci dimpotrivă trebuie să dăm şi mai mult”, a explicat Înaltpreasfinţitul Părinte Irineu, Mitropolitul Olteniei.

Cu toate că, din punct de vedere ascetic, prima săptămână a Postului este una mai aspră, Părinţii Bisericii insistă asupra necesităţii continuării nevoinţelor în toate celelalte săptămâni şi condamnă părerile conform cărora aceasta ar fi un „rezumat” al întregului Post.

[cristiboss56]

În Biserica Ortodoxă, zilele de astăzi, 3 martie, şi mâine, 4 martie, sunt aliturgice, adică nu se oficiază Sfânta Liturghie. Cele două zile au fost rânduite ca o susţinere a postirii aspre din această primă săptămână a Postului Mare.

De-a lungul anului bisericesc există mai multe zile în care nu se celebrează Sfânta Liturghie, numite „aliturgice”, „neliturgice” sau „nonliturgice”. Aceste zile sunt următoarele: miercuri şi vineri din Săptămâna Brânzei, luni şi marţi din prima săptămână a Postului Paştelui, Vinerea Mare sau a Patimilor, vinerea dinaintea Crăciunului şi cea dinaintea Bobotezei, când aceste praznice cad duminica sau lunea şi se oficiază slujbele Ceasurilor şi Vecernia.

De regulă, în zilele aliturgice se posteşte cu ajunare deplină iar faptul că nu se săvârşeşte Sfânta Liturghie arată că, în primul rând, acestea sunt prilej de meditaţie profundă, de rugăciune. Totodată, adevăratul creştin care posteşte este însoţit mereu, în cazul acestui demers spiritual, asumat conştient, de bucuria sfântă a apropierii de Dumnezeu.

[cristiboss56]

În Biserica Ortodoxă s-a oficiat astăzi, 5 martie, Sfânta Liturghie a Darurilor înainte sfinţite pentru prima dată în anul 2014. Aceasta este cea de-a III-a Liturghie a Bisericii Ortodoxe.

Liturghia Darurilor înainte sfinţite se oficiază numai în Postul Mare. La început, Liturghia Darurilor era săvârşită seara, la vremea obişnuită a Vecerniei. În felul acesta, credincioşii ajunau în ziua respectivă, iar Liturghia era o priveghere sau o slujbă nocturnă. Astăzi, în majoritatea bisericilor, Liturghia Darurilor se săvârşeşte dimineaţa. Liturghia Darurilor se poate oficia în orice zi a Postului Mare, cu excepţia zilelor de sâmbătă şi de duminică şi a zilelor aliturgice.

Această slujbă este, de fapt, un ritual de împărtăşire dezvoltat prin îmbinarea Slujbei Vecerniei cu unele elemente ale Sfintei Liturghii.

Autor al Liturghiei Darurilor înainte sfinţite este considerat Sfântul Grigore Dialogul, care a trăit în a doua jumătate a secolului al VI-lea. Pentru oficierea acestei Liturghii în timpul Postului Mare s-a pronunţat şi Sinodul Quinisext, din anul 692, prin canonul 52.

[cristiboss56]

Începând cu Duminica Ortodoxiei, în toate bisericile şi mănăstirile Patriarhiei Române din ţară şi străinătate va fi organizată tradiționala colectă în bani pentru Fondul Central Misionar. Acesta este destinat lucrării misionare, social-filantropice a Bisericii şi sprijinirii parohiilor sărace.



„Colecta pentru Fondul Central Misionar este cea mai veche colectă încă activă în Biserica Ortodoxă Română. Ea a fost hotărâtă de către Sfântul Sinod în urmă cu 60 de ani aproape şi viza ajutorarea zonei Transilvaniei în principal , acele parohii care reveniseră la Biserica Ortodoxă Română şi care aveau nevoie de un sprijin venit din întreaga ţară. Multe parohii erau în situaţia de a nu se mai putea gestiona singure. Dar, treptat, de la această nevoie punctuală ea s-a menţinut şi în timpul regimului comunist şi după căderea regimului pentru a sprijini orice tip de parohie săracă pentru că avem numeroase parohii în această situaţie, avem parohii izolate cu foarte puţini credincioşi, cu credincioşi de peste 60 de ani majoritatea lor”, a mai spus Pr. Ionuț Corduneanu, vicar administrativ patriarhal



O bună parte din banii strânși sunt destinați parohiilor românești sărace din afara granițelor țării.



„Consiliul parohial va totaliza sumele respective, le va vira prin protopopiate către Centrul Eparhial, Centrele eparhiale reţin 40% din colecta eparhiei pentru a sprijini unităţile de cult sărace de pe teritoriul lor, iar restul de 60% vine la Patriarhia Română care gestionează această sumă pentru sprijinirea diasporei. În momentul de faţă diaspora are numeroase nevoi practice pentru a fi sprijinită, pentru sprijinirea românilor din Harghita şi Covasna şi pentru sprijinirea altor activităţi care necesită o implicare financiară a Bisericii”, a precizat Pr. Ionuț Corduneanu, vicar administrativ patriarhal.



Colecta pentru Fondul Central Misionar se organizează în primele 3 duminici din Postul Sfintelor Paști.


***



Fondul Central Misionar este destinat susţinerii activităţilor sociale, misionare şi pastorale ale Bisericii Ortodoxe Române. Fondul este necesar atât pentru continuarea programelor derulate de Biserică, dar şi pentru iniţierea altora, precum şi pentru susţinerea parohiilor sărace.



Hotărârea instituirii Fondului Central Misionar a fost luată în timpul vrednicului de pomenire Patriarh Justinian în cadrul Şedinţei Sfântului Sinod din 18 septembrie 1956. Astfel, s-a hotărât ca subvenţionarea parohiilor din Ardeal pentru completarea întregirii salariilor preoţilor din parohiile sărace să se facă din Fondul Central Misionar, ce se va institui în cadrul Administraţiei Patriarhale şi cu sprijinul Institutului Biblic şi de Misiune Ortodoxă al Patriarhiei Române.



În anul 1956 Fondul Central Misionar a fost alimentat din contribuţia benevolă a Eparhiilor din ţară şi s-a hotărât în cadrul aceleiaşi şedinţe a Sfântului Sinod ca începând cu 1 ianuarie 1957 alimentarea Fondului Central Misionar să se facă, pe lângă contribuţiile benevole ale Eparhiilor, din veniturile realizate prin purtarea unui disc în toate bisericile din ţară, în Dumineca Ortodoxiei. De asemenea, se mai menţionează că Institutul Biblic şi de Misiune se va îngriji de crearea unor venituri permanente prin vânzarea icoanelor, cruciuliţelor, pentru alimentarea Fondului Central Misionar.



Pentru prima dată în Biserica Ortodoxă Română, în anul 2011, colecta ea fost organizată şi în parohiile Patriarhiei Române de peste hotare.

[cristiboss56]

Prima duminică a Postului Mare este ziua în care creştinii ortodocşi cinstesc Dreapta Credinţă. La 4 martie 843, un sinod convocat la Constantinopol de Patriarhul Metodie, în timpul împărătesei Teodora, confirmă hotărârile celor şapte Sinoade Ecumenice şi consfinţeşte definitiv cultul icoanelor în Biserică. Tot atunci a fost instituită Duminica Ortodoxiei.

Pentru credincioşii ortodocşi, această duminică reprezintă un bun prilej de comuniune.

Duminica Ortodoxiei a fost sărbătorită pentru prima dată la 11 martie 843, în cea dintâi duminică a Postului Mare.