Suntem vreodata indreptatiti sa discriminam, maltratam aproapele?

Și eu, dacă mi se pare că sunt nedreptățit, mă revolt, deși știu că dacă aș răbda mi-ar fi de folos și mie, și celuilalt.

Îmi amintesc de o întâmplare pe care nu mai țin minte cine o povestea, în care doi oameni aflându-se într-o celulă (sau chilie), iar unul, furios fiind, îl pălmuiește pe celălalt. Acesta se revoltă și-l întreabă de ce l-a lovit. La care primește răspunsul: „Dacă mi-ai fi întors și celălalt obraz, ar fi ieșit dracul din mine”. Căci fuge diavolul de omul smerit și răbdător, care dă dovadă de dragoste.

Și iarăși, s-a spus adesea și pe forum, că mai mare este pacea decât dreptatea. Bine este când poți răbda și să uiți palmele pe care le-ai primit; îți simți sufletul ușor și luminos, eliberat de răutăți.

Nu trebuie să te întrebi dacă vei fi luat de prost sau dacă îi vei face rău celui care te nedreptățește; din contră, îi vei face bine. Nu degeaba asta e considerată cea mai mare virtute creștinească: să-ți iubești vrăjmașul; să-l binecuvintezi pe cel ce te blestemă; să răspunzi răului cu bine. Nu există altă cale de combatere a răului.

Dar nu putem face acestea cu putere de la noi, ci doar cu ajutorul Celui care singur este bun. Să ne ținem aproape de El!

[fallen]

În prealabil postat de N.Priceputu

?i eu, dacă mi se pare că sunt nedreptă?it, mă revolt, de?i ?tiu că dacă a? răbda mi-ar fi de folos ?i mie, ?i celuilalt.

Îmi amintesc de o întâmplare pe care nu mai ?in minte cine o povestea, în care doi oameni aflându-se într-o celulă (sau chilie), iar unul, furios fiind, îl pălmuie?te pe celălalt. Acesta se revoltă ?i-l întreabă de ce l-a lovit. La care prime?te răspunsul: ?Dacă mi-ai fi întors ?i celălalt obraz, ar fi ie?it dracul din mine?. Căci fuge diavolul de omul smerit ?i răbdător, care dă dovadă de dragoste.

?i iară?i, s-a spus adesea ?i pe forum, că mai mare este pacea decât dreptatea. Bine este când po?i răbda ?i să ui?i palmele pe care le-ai primit; î?i sim?i sufletul u?or ?i luminos, eliberat de răută?i.

Nu trebuie să te întrebi dacă vei fi luat de prost sau dacă îi vei face rău celui care te nedreptă?e?te; din contră, îi vei face bine. Nu degeaba asta e considerată cea mai mare virtute cre?tinească: să-?i iube?ti vrăjma?ul; să-l binecuvintezi pe cel ce te blestemă; să răspunzi răului cu bine. Nu există altă cale de combatere a răului.

Dar nu putem face acestea cu putere de la noi, ci doar cu ajutorul Celui care singur este bun. Să ne ?inem aproape de El!

Sa dea Dumnezeu in primul rand sa avem putere sa rabdam nedreptatile, si apoi ca rabdarea noastra sa fie spre smerirea celui care ne nedreptateste, si nu spre incurajarea lui (dar asta nu mai depinde de noi ci numai de ei) si nici spre descurajarea si mahnirea sufletelor noastre! Iar cand simtim ca nu mai putem, sa zicem si noi precum Mantuitorul "Doamne daca este cu putinta sa treaca acest pahar de la mine, dar..." Macar in teorie, daca in practica e mai greu :). Pana la urma, poate si noi nedreptatim pe altii mai "mici". Ce vina au ei (cei cu care lucram, de exemplu) ca sunt needucati, inculti, analfabeti, ignoranti, impertinenti, etc? Daca "cuvantul lui Dumnezeu" nu a ajuns si la ei? Poate e gresit sa ne revoltam, maniem, in loc sa cerem lui Dumnezeu sa ne dea cuvant de intelepciune, spre a-i lumina?

[fallen]

În prealabil postat de fallen

Sa dea Dumnezeu in primul rand sa avem putere sa rabdam nedreptatile, si apoi ca rabdarea noastra sa fie spre smerirea celui care ne nedreptateste, si nu spre incurajarea lui (dar asta nu mai depinde de noi ci numai de ei) si nici spre descurajarea si mahnirea sufletelor noastre! Iar cand simtim ca nu mai putem, sa zicem si noi precum Mantuitorul "Doamne daca este cu putinta sa treaca acest pahar de la mine, dar..." Macar in teorie, daca in practica e mai greu :). Pana la urma, poate si noi nedreptatim pe altii mai "mici". Ce vina au ei (cei cu care lucram, de exemplu) ca sunt needucati, inculti, analfabeti, ignoranti, impertinenti, etc? Daca "cuvantul lui Dumnezeu" nu a ajuns si la ei? Poate e gresit sa ne revoltam, maniem, in loc sa cerem lui Dumnezeu sa ne dea cuvant de intelepciune, spre a-i lumina?

...cu toate ca in unele cazuri este o cauza pierduta, si ne consumam inutil rabdarea si energia, nemairamanandu-ne suficiente resurse pt noi si ai nostri, si lucrurile cu adevarat importante? Sau aici intervine ce spunea Mihail, si anume patima mandriei, si a slavei desarte, care nu ne da pace pana nu reusim ce ne-am propus sa demonstram?