![]() |
![]() |
|
|
#1
|
|||
|
|||
![]()
Depinde de la caz la caz, poate in unele cazuri reprosurile parintior sunt indreptatite iar copilul nu gandeste limpede, dar poate foarte bine sa fie si invers, caz in care copiul nu trebuie sa-si rateze viata asteptand ca parintii sa se destupe la minte, chestie care se prea poate sa nu se intample niciodata.
__________________
Suprema intelepciune este a distinge binele de rau. |
#2
|
|||
|
|||
![]()
Ana, am si eu o intrebare, asa voi traiti in casatorie de proba?
Oricum parintii tai dau dovada de materialism, spune-le ca salariu e si un test intr-o relatie, si nu se stie in viitor, cine va avea salariu maimare/mic. |
#3
|
||||
|
||||
![]() Citat:
* Putin off-topic. Voi ce intelegi prin alesul/aleasa? Credeti ca femeia sau barbatul este destinat sa fie cu cineva? Suflete pereche?! Eu personal nu cred in asa ceva. |
#4
|
|||
|
|||
![]()
In suflete-pereche nu cred nici eu! Asta ar insemna ca omul sa nu mai trebuiasca sa faca nimic, ci pur si simplu sa astepte sa-si intalneasca sufletul-pereche, ceea ce mi se pare gresit!
Eu cred ca atunci cand iti doresti sa cunosti pe cineva pentru o viitoare casatorie, are importanta si rugaciunea dar si actiunile concrete care le faci, in sensul de a cauta prin toate mijloacele avute la dispozitie, pe cineva care sa-ti placa cu adevarat si sa te placa cu adevarat! Cu acceptul parintilor pentru casatorie, cu exceptia unor cazuri grave (In care parintii ar avea motive serioase sa se opuna- daca barbatul este neserios, violent, betivan, drogat, implicat in grupari de crima organizata, etc sau daca femeia este neserioasa sau interesata numai de situatia materiala), in rest parintii nu trebuie sa se opuna casatoriei. |
#5
|
|||
|
|||
![]()
Buna ziua.
Din pacate nu mai suntem impreuna. Nu am avut de ales. daca am fi continuat s-ar fi intamplat multe lucruri grave si multi oameni ar fi avut de suferit, unii chiar nevinovati..toate astea pentru ca noi sa nu ne casatorim. S-a ajuns prea departe cu atata rau...Stiu ca nu se mai poate face nimic, dar sufar enorm. Ma rog sa pot trece peste asta, dar pur si simplu nu reusesc.. Daca aveti vreo sugestie...ceva sa ma faca sa nu mai simt golul din suflet...va rog sa imi spuneti. |
#6
|
||||
|
||||
![]()
Da, eu am o intrebare? De ce ai renuntat sa te casatoresti cu el pentru moftul cuiva? Cum ar fi avut de suferit persoane nevinovate, ca nu inteleg (in afara ca se criza maicata care se pare ca vrea controlul total asupra ta - si tu i-l dai-)
Concluzionez ca de fapt nu vroiai chiar asa tare sa te casatoresti cu el, altfel o faceai indiferent cine ce spunea.
__________________
Zambeste, maine poate fi mai rau. Iarta, maine poate ai tu nevoie de iertare. Iubeste si nu astepta nimic in schimb. Daruieste si vei primi la randul tau. Traieste ca si cum ar fi ultima ta zi de viata. |
#7
|
||||
|
||||
![]() Citat:
Realizezi si tu ca daca nu ai trecut de etapa asta cu bine,nu prea miroase a iubire adevarata :) Daca si tu ai dubii despre acea persoana atunci ar trebui sa-ti asculti mai bine"instinctul"...care, uneori este chiar ingerul pazitor soptindu-ne in ureche sa nu luam vreo decizie pripita.
__________________
Cuvine-se cu adevarat sa te fericim pe tine, Nascatoare de Dumnezeu, cea pururea fericita si prea nevinovata si Maica Dumnezeului nostru. Ceea ce esti mai cinstita decat Heruvimii si mai slavita fara de asemanare decat Serafimii, care fara stricaciune pe Dumnezeu-Cuvantul ai nascut, pe tine, cea cu adevarat Nascatoare de Dumnezeu, te marim. |
|