![]() |
![]() |
|
|
|
|
|
#1
|
||||
|
||||
|
Citat:
Din câte am înțeles e de mult ajutor să meargă la Alcoolicii Anonimi de la spitalul 9 (în București). Dacă nu el, poate chiar tu, pentru început, ca să vezi ce se poate face, cum au trecut alții prin astfel de probleme. Mai este cel puțin un topic în care a fost abordată problema asta chiar cu profesionalism, după părerea mea. În orice caz, a ține la cineva și a-ți păsa de el, a nu vrea cu orice chip să te salvezi pe tine lăsându-l pe el să se piardă nu înseamnă a fi dependent de el. Nu poți să iubești fără să riști, uneori chiar viața, dacă nu chiar mântuirea. Însă riscul este inerent vieții creștinului, pentru că viața înseamnă luptă dramatică pentru mântuire, a cărei biruință o vom cunoaște doar când se va încheia. Nu ai cum să pierzi în această luptă dacă te ții aproape de Hristos. A se părăsi păcatul, nu omul. Prăbușirea lui e și prăbușirea ta. Omul are nevoie de ajutor, căci e căzut între tâlhari, chiar dacă nevăzuți. Cred că soția trebuie să aibă hotărârea și energia pe care el nu o poate avea. Trebuie să fii categorică nu în a-i interzice să mai bea (căci nu poate, chiar dacă promite), ci în a-i cere să meargă la tratament, să se lase ajutat. Nu în ultimul rând (ba chiar din contră), trebuie căutat ajutorul lui Dumnezeu, căci fără harul lui nu putem nimic. Mergeți cât mai des la spovedanie (bineînțeles, dacă acceptă) și la slujbele Bisericii, îndeosebi la Sf. Maslu. Încet, încet, vindecându-vă împreună, sper că veți ajunge și să vă cununați. Este drum lung și greu, însă vindecarea este posibilă. Nu vă veți îneca împreună atâta vreme cât fie și doar unul dintre voi nu se va desprinde de mâna întinsă a lui Hristos. Last edited by CristianR; 27.03.2014 at 12:45:52. |
|
#2
|
||||
|
||||
|
Alcoolismul e o boala de care se scapa greu. Sotul dumneavoastra nu iubeste alcoolul mai mult decat familia, ci este o victima a dependentei de aceasta substanta. A-l pune sa aleaga intre familie si patima e corect; a-l pune sa spuna pe cine iubeste mai mult e incorect, pentru ca el nu iubeste sticla, ci sufera de pe urma ei. Ba chiar isi da seama ce rau face familiei sale, insa este neputincios sa lupte impotriva bolii.
Foarte multi oameni au reusit sa se lase de alcool, de tigari, jocuri de noroc si de tot felul de alte vicii care aproape ca le-au distrus viata. Insa cei care s-au lasat de alcool n-au facut-o niciodata singuri - este nevoie de sprijunul neconditionat al familiei, al prietenilor, colegilor, cunoscutilor. Si, bineinteles, de ajutor specializat. Drum lung si anevoios, dar singurul care poate scoate pe om din patima betiei. Din ce spuneti dumneavoastra, sotul dumneavoastra a trecut de mult de momentul in care inca se mai putea ajuta singur. El este acum o victima si singur nu se mai face om. Deznodamantul acestei situatii nefericite de familie este, de acum inainte, in mainile dumneavoastra, nu ale sotului.
__________________
Quidquid latine dictum sit, altum sonatur. User vechi: hmiron. User si mai vechi: scrabble. |
|
#3
|
||||
|
||||
|
Revin, pentru că îmi dau seama că nu am răspuns la întrebarea ce te frământă, respectiv păcatul opririi copiilor. Având în vedere situația descrisă, eu m-aș gândi la abstinență până la începutul, măcar, al vindecării, și până la căsătorie. Însă sfatul duhovnicului n-ar trebui să lipsească.
Last edited by CristianR; 27.03.2014 at 13:49:56. |
|
#4
|
|||
|
|||
|
Sa raspund pe rand... da, lucreaza. De asta mi-am dat destul de tarziu seama ca e dependent de alcool. Pt cine nu stie, e dificil sa faci diferenta intre cand e baut si cand nu e, pt ca nu afiseaza simptomele clasice de om baut. E asa: cand nu bea e irascibil si foarte nelinistit, tremura tot, nu se poate concentra la nimic, si cand bea e vesel, linistit, nu mai tremura... si asa sa stiti ca greu imi dau seama, mai bea pe ascuns si acum, si imi dau seama ca a baut cand vad ca are iritatii pe piele, pt ca si-a facut ficatul varza.
Ca e alcoolic nici macar nu admite. Zice ca s-a lasat de baut cand nu bea tarii si o da masiv pe vin si bere, ca si cum alea nu s-ar pune... si sta mai mereu cu sticla de coniac in buzunar, si la servici isi ia de baut de acasa... dar nu admite niciodata ca e alcoolic, cand incerc sa ii explic ca are o problema, ca are nevoie de ajutor, ca se omoara asa, ca se poate totusi vindeca, o ia ca pe o insulta, ca si cum as bate campii aiurea. Despre cununia religioasa... o puteam face dar mi-a fost mie teama. Am fi profanat grav taina, ca si cum as fi intrat in calugarie fara nici o spovedanie. La inceput bine, imi zicea ca se duce la biserica, etc. Acum si daca mai am rufe ramase de spalat pe duminica imi face capul toba sa le spal, de mers la biserica nici nu se pune problema, ma trezeste de dimineata sa fac curat, sa spal si sa ma duc sa ii iau bere si tigari. Si sarbatorile sunt ca si cum nu ar fi, doar un prilej sa mai bea. E si foarte departe de unde stam biserica ortodoxa aici, ca nu suntem in Romania sa avem cate o biserica la fiecare colt de strada... Despre abstinenta... ce pot sa spun. Iau anticonceptionale. Tocmai am spus ca nu tine post. In nici o privinta, degeaba vreau eu sa tin, ca nici la alimente nu pot, ca se supara si ne certam daca nu mananc cu el...Stiu ca si desfranarea ar avea efecte negative asupra aventualilor copii. Stiu si ca e pacat sa ma feresc. Dar nu prea am optiuni, nu pot sa fac copii in situatia asta, desi imi doresc foarte mult. Asa nu se poate. Nu am ce sa fac... Vointa sa il ajut eu am. Am si rabdare. Dar daca el nici macar nu admite ca are o problema si ca se distruge pe el si tot in jurul lui... eu ce sa fac, ce pot sa fac? Sa ii interzic am incercat si nu am cum, nu merge. E incapatanat cum n-am vazut, daca sunt mai categorica si mai mult bea, face exact opusul la ce zic. Si daca il iau cu vorba buna, cu explicatii, rugaminti, argumente, nu face decat sa bea pe ascuns mai mult, si de fatza cu mine mai putin. In ce hal a ajuns... ce sa ii arat? Daca nu vede cand unda patul ca un copil mic, daca nu vede cand se trezeste si nu mai ajunge la toaleta si face prin casa, ca nu mai e treaz sa isi dea seama unde e si ce face, daca nu isi da seama cand il doare ficatul zilnic, cand doctorul ii spune sa nu mai bea, daca nu se trezeste la realitate cand ii apare urticarie pe piele cand bea, daca nu vede ca nu poate sa lase o sticla neterminata, daca nu isi da seama ca toate problemele de sanatate le are de la alcool... ce sa ii arat eu sa il conving ca problema exista, nu doar mi-o imaginez eu? La dezalcoolizare nu ar merge sub nici o forma. Il intreaba medicul cat bea, ca-si da seama, si el zice ca bea cate un pahar cand si cand. Am rabdare, spal dupa el, ii explic fara sa ma enervez, ii explic si iar ii explic, il rog sa se potoleasca, ca se distruge pe el si ma distruge si pe mine... nu se lasa sub nici o forma. Stiu ca si fumatul e o problema. Sunt nefumatoare eu, si el fumeaza in casa, refuza sa deschida geamul sau sa se duca in bucatarie, sunt si eu obligata sa respir acelasi aer, sa fumez pasiv. Imi dau seama ce nociv e, si imi dau seama cat de nociv ar fi daca as vrea sa am un copil... E... cazut intre talhari, da... eu vad talharii dar el nu ii vede. De spovedit... el in nici un caz nu face asta. Niciodata. Doar sa faca Dumnezeu o minune. ca el nu crede, zice ca e crestin pt ca suna bine, cred ca de asta imi si zicea la inceput ca merge la biserica... Dar crede de fapt ca biserica e o organizatie menita sa jefuiasca oamenii... si nu mai zic de preoti cum vorbeste. Si crede ca viata dupa moarte nu exista. Eu in tara ma spovedeam... dar nu sunt in tara acum, si sa imi schimb duhovnicul e exclus, e prea mult timp de cand ma spovedesc la dansul. |
|
#5
|
|||
|
|||
|
Nefiind cununata cu el nu veti reusi nimic pe calea credintei ,adica sa zicem ca ati putea sa cititi acatistul "Potirul nesecat" sau din Psaltire.
Intre d-voastra si el nu e o legatura de rudenie.Cel mai bine ar fi , daca nu va cununati ,sa va despartiti .Gandirea ii este afectata daca are creierul imbibat de bautura.Minune sa nu asteptati daca nu faceti nimic in sensul asta.Mai mult l-ati ajuta daca v-ati separa de el ,chiar daca locuiti in aceeasi casa ,adica sa nu aveti relatii trupesti.Asa cel putin nu mai stati in pacat si il puteti ajuta cu rugaciunea. E roman ortodox ? |
|
#6
|
|||
|
|||
|
da.
nu pot sa il las. Chiar daca nu se face bine, nu o sa fac copii cu el asa la bautura, dar de lasat tot nu il las, ca nu pot pt ca tin la el. Poate nu e iubire adevarata ce simt, poate e un Sentiment bolnavicios, dar nu pot sa il las, mai ales asa in starea asta. |
|
#7
|
||||
|
||||
|
Citat:
__________________
Rugaciunea care-i plansa In a lacrimei parau, Te sfinteste si te-nalta Ca sa-l vezi pe Dumnezeu! |
|
#8
|
|||
|
|||
|
Citat:
Ca jumatate din problema lui, esti tu, 'dragostea' ta neconditionata il distruge, ii ofera libertatea si orbirea de care are nevoie pentru a se sinucide mintindu-se ca totul e in regula. Cati ani ai totusi de iti permiti sa irosesti astfel timpul? De cat timp va stiti? Mereu a fost asa? De cand s-a apucat?
__________________
Suprema intelepciune este a distinge binele de rau. Last edited by AlinB; 28.03.2014 at 00:42:07. |
|
#9
|
|||
|
|||
|
Citat:
Mai tarziu va lasa si serviciul ,am avut exemple care de dimineata se luau de bautura si plecau din birou. Poate sa o duca pana la 50 ani sau mai mult ,timp in care va trece tineretea. Macar vorbiti cu un parinte imbunatatit din tara ,vedeti ca sunt pe la manastiri sau parintele Ciprian care acum e in Bucuresti.Urmati sfaturile lui fara nici o indoiala ,faceti ascultare. Macar separati-va de el . Parintele Arsenie Boca spune ca mai degraba scoti din iad pe cineva decat se lasa un betiv de bautura.E o patima foarte rea. |
|
#10
|
|||
|
|||
|
Citat:
Deci el traieste la fel ca atunci cand ar fi singur. Poate rugaciunile unei mame disperate sa il scoata din starea in care se afla. |
|
|