Budism - decodificarea realitatii

[florin.oltean75]

În prealabil postat de Miha-anca

Crestinismul este unica religie mantuitoare, ne marturiseste Sundar Singh. Ce altceva l-ar fi facut sa treaca de la budism la crestinism?!?

Iti recomand sa citesti II Epistola a Sf. Apostol Petru, ca sa vezi ca e nevoie de mai multe pentru a ne mantui. Credinta e prima, urmata de fapte bune si apoi de cunoastere. La sfarsit enumera iubirea si dragostea. Cu toate acestea, mantuirea o primim in dar de la Dumnezeu, avand in vedere ca aportul nostru, chiar in conditiile implinirii tuturor conditiilor, reprezinta doar 1%, iar restul ne da Dumnezeu.

Imi face o deosebita placere sa postez din nou aceste versete:

3. Dumnezeiasca Lui putere ne-a dăruit toate cele ce sunt spre viaţă şi spre bună cucernicie, făcându-ne să cunoaştem pe Cel ce ne-a chemat prin slava Sa şi prin puterea Sa,
4. Prin care El ne-a hărăzit mari şi preţioase făgăduinţe, ca prin ele să vă faceţi părtaşi dumnezeieştii firi, scăpând de stricăciunea poftei celei din lume.
5. Pentru aceasta, puneţi şi din partea voastră toată sârguinţa şi adăugaţi la credinţa voastră: fapta bună, iar la fapta bună: cunoştinţa,
6. La cunoştinţă: înfrânarea; la înfrânare: răbdarea; la răbdare: evlavia;
7. La evlavie: iubirea frăţească, iar la iubirea frăţească: dragostea.
(II Petru 1)

Cunostinta

Ce intelegem prin "cunostinta"?

"Cunostinta" depinde de minte.
"Cunostinta" este o functie a mintii.

Prin minte intelegem atat cuvantul "Dumnezeu" cat si "cuvintele Lui Dumnezeu", prin minte ne infranam sau desfranam, prin minte facem fapte bune sau fapte rele.

Prin minte ajungem sa credem sau nu, prin minte ne inaltam sau coboram, prin minte poftim sau ne infranam, prin minte iubim sau uram, prin minte ne smerim sau ne mandrim.

Nimic nu poate ocoli MINTEA. Nici binele, nici raul. Nici credinta, nici necredinta.

Dar ce este mintea?

Este o intrebare esentiala, care necesita un raspuns pentru cei ce doresc sa cunoasca in profunzime insasi procesul cognitiei (element cauzal in procesele de decizie derivate)

In textele sacre budiste sunt identificate trei niveluri ale mintii:
-unul grosier corespunzator starii de veghe,
-unul subtil care este inactiv in stare de veghe dar se manifesta in somn (pt. fiintele obisnuite),
-unul foarte subtil, care devine activ doar in momentul mortii (pt. fiintele obisnuite)

Doar cel de al treilea nivel "supravietuieste" mortii - de aceea se spune ca este nivelul indestructibil - mintea radacina.


(1) Mintea corespunzatoare nivelului grosier

In sutrele sacre este definita prin trei parametri: natura, locatie si functie.

- Natura acesteia este claritatea. Claritate pentru ca in ea se reflecta toate obiectele cunoasterii. Este 'perfect clara'. Perfect clara - pentru ca niciun alt obiect nu are o asemenea 'transparenta'. De asemenea, este fara forma. Ii lipseste cu desavarsire orice forma, orice proprietate fizica. De aceea se spune ca este 'goala de forma'. Aceasta goliciune insa nu este ultima sa esenta, 'natura ultima', ci este natura ei conventionala. Fiind fara nicio proprietate fizica nu putem spune ca are o anumita intindere sau limitare spatiala.

-Locatia mintii este in inima (nu in cap). "Fara forma fiind, locasul ei adancul inimii este".

-Functia este aceea de a cunoaste. Mintea este cea care executa procesul de imputatie la interactiunea cu realitatea inconjuratoare. De exemplu, o padure nu este padure daca mintea nu o intelege astfel. O inchisoare nu este o inchisoare daca nu o intelegem astfel.


Mintea este cea mai puternica forta din univers. Intr-o clipita ne poate azvarli in iadul cel mai adanc. Niciun demon, nicio forta exterioara nu ne poate clinti, daca mintea nu se clinteste.

In sutre se spune ca mintea fiintelor obisnuite se aseamana cu un animal vorace, neimblanzit sau cu un tiran. Este poftitoare si patimasa. Fiintele obisnuite se afla sub comanda propriilor lor minti, fara putere de a i se impotrivi.

Procesul cunoasterii directe a propriei minti se aseamana cu imblanzirea unei fiare crude, cu imblanzirea unui cal naravas.

Fara realizarea propriei minti, fiintele desi vad - sunt oarbe, pentru ca vad ceea ce mintea lor necontrolata le arata. Astfel, desi ele cred ca sunt in lumina, in fapt umbla in bezna necunostintei.