Rugaciuni - Poezii catre Sfinti +

[cristiboss56]

“Stefane Maria Ta,
Tu la Putna nu mai sta,
Las’ Archimandritului
Toata grija schitului,
Lasa grija Sfintilor
În seama parintilor,
Clopotele sa le traga
Ziua ‘ntreaga, noaptea ‘ntreaga,
Doar s’a ‘ndura Dumnezeu,
Ca sa ‘ti mântui neamul tau!
Tu te ‘nalta din mormânt,
Sa te aud din corn sunând
Si Moldova adunând.
De-i suna din corn odata,
Ai s’aduni Moldova toata,
De-i suna de doua ori,
Îti vin codri ‘n ajutor,
De-i suna a treia oara
Toti dusmanii or sa piara”
(Mihai Eminescu, Doina)

[cristiboss56]

O, fericite şi mult plăcutule al lui Dumnezeu, sfinte mare mucenice Procopie! Ce graiuri vom îndrăzni noi, nevrednicii, a-ţi aduce ţie, câtă vreme nici una din lucrările slăbănogitei noastre vieţi duhovnceşti, nu ne arată a fi următori ai adâncii tale smerenii, ai marii tale râvne, ai răbdării neclintite şi ai dragostei aprinse pentru Dumnezeu şi poporul Lui cel binecredincios, ce ai avut pâna în sfârşit?
Tu, de însuşi Mântuitorul Hristos, asemeni vasului alegerii, Pavel, şi marelui împărat Constantin, părintele creştinilor, la calea credinţei fiind chemat, suişuri în inima ta ai pus, dar peste dar şi foc peste foc ai câstigat, mereu sporindu-ţi faptele cele bune spre lauda preaslăvitului său nume. Noi, nepreţuitele daruri ce am primit prin Taina Sfântului Botez nicicum nu le-am păzit şi nici lepădarea de satana şi de toate lucrurile lui precum atunci ne-am făgăduit. Taina Sfintei Cruci descoperindu-ţi-se prin dumnezeiescul glas, tu din putere în putere ai mers ca un adevărat închinător şi cinstitor al ei, iar noi, nehotarându-ne la adevărata lepădare de sine nu o putem lua pentru a ne face vrednici următori ai Stăpânului tuturor, ci până acum în nedumerire şi nelucrare petrecem. Cu adevărat, întru nimic nu am urmat noi ticăloşii, uimitoarelor tale pătimiri pentru dragostea Mirelui ceresc, Celui ce cu iubire veşnică iubindu-ne până în sfârşit, pentru toţi şi pentru fiecare dintre noi pătimind, toată rânduiala părintească cu desăvârşire a plinit; ci cu reaua pătimire defaimând, iată, până acum, în patimi şi pofte dobitoceşti întreaga noastră viaţă ne-am cheltuit.
Nu ne lăsa pe noi mai mult să ne afundăm, ci întinzându-ne mâna cea nebiruită a sfintelor şi pururea primitelor tale rugăciuni, ajută-ne pe noi să putem porni cu însufleţire nouă pe calea luptelor ce ne stau înainte pentru împlinirea dumnezeieştilor porunci, prin păzirea învăţăturilor mântuitoare ale Sfintei Biserici celei dreptslăvitoare.
Ajută-ne Sfinte Procopie, căci suntem slabi şi ticăloşi, şi nu ne lăsa să fim biruiţi de noul păgânism şi de multele sale viclenii idolatre, căci şi noi ne făgăduim ca de acum ne vom strădui mai mult să punem începutul cel bun, prin sfintele tale mijlociri, astfel ca în veacul cel viitor faţă către faţă să-ţi mulţumim şi împreună cu tine să cântăm Prea Sfintei şi Celei de o fiinţă şi nedespărţitei Treimi, în nesfârşiţii veci: Amin!

[cristiboss56]

RUGĂCIUNE DE POCĂINŢĂ CĂTRE SFÂNTUL MARE PROOROC ILIE TESVITEANUL

Cel ce cu cheia rugăciunii sale a încuiat cerul şi iarăşi l-a deschis, marele între prooroci Ilie, să încuie şi uşa cămării inimii noastre dinspre gândurile răutăţii şi să împodobească cerul minţii noastre cu norii Duhului spre slobozirea ploii Înţelepciunii prin trimiterea veşmântului milostivirii Tatălui.

***

O, Sfinte proorocule Ilie, cel ce ca un serafim ai slujit Făcătorului Tău pe pământ, fiind aprins de focul râvnei dumnezeieşti, aprinde şi făcliile gândurilor noastre spre luminarea sufletelor celor ţinute în temniţa întunecată a păcatelor. Îngeri ai avut în jurul tău slujindu-ţi încă de prunc, prin aceasta Dumnezeu voind să arate mai înainte tatălui icoana vieţuirii tale îngereşti. Întru noi, cei ce prea mult am întinat chipul lui Hristos din noi şi ne-am făcut cărţi ce poartă însemnările patimilor de tot felul, ştergând din noi asemănarea Cuvântului, însemnează cu condeiul Duhului rugăciune de pocăinţă spre aflarea izvorului iertării dumnezeieşti.
Cu veşmântul iubirii Ziditorului te-ai îmbrăcat şi ca un stâlp de foc ai stat pururea în rugăciune înaintea Celui Ce cu ochiul Său atoatevăzător cercetează adâncurile inimilor omeneşti şi nu este străin de curgerea nici unui fir de gând omenesc. Dar înfricoşător te-ai făcut cu adânca cugetare dumnezeiască, cu focul râvnei tale nemistuite arzând orice închipuire pământească a vre unui lucru. Iar, noi, dimpotrivă suntem străini de gândurile înţelepciunii dumnezeieşti, mintea noastră făcându-se ca un stup înconjurat de roiul gândurilor pământeşti.
Văzând împietrirea inimilor celor ce au şters din sufletele lor amintirea dumnezeiască ai închis uşa cerului, oprind curgerea ploii, ca văzând cei lesne plecaţi spre pământ uscăciunea pământului să ia aminte la deşertul patimilor din sufletele lor şi să alerge la izvorul binecuvântat al pocăinţei. Foametea ca o secere a lucrat, aruncând pe mulţi în groapa morţii, dar în zilele noastre este foame mai mare de cuvânt dumnezeiesc, de care nu ne-am făcut vrednici pentru neînţelepciunea şi mulţimea păcatelor noastre. Vezi Sfinte, şi pământul inimilor noastre însetat de ploaia milostivirii dumnezeieşti întru care noi sădim totdeauna neghinele patimilor urâte lui Dumnezeu: lăcomia, slava deşartă, iubirea de argint, ura faţă de aproapele şi toate celelalte odrăsliri necuvioase şi osânditoare. Nu suntem vrednici de mijlocirea ta Sfinte Proorocule Ilie, dar ca unii ce ne apropiem de groapa morţii şi suntem lipsiţi de pocăinţă, îţi cerem să mijloceşti pentru noi roadele bunei credinţe mai înainte de sfârşit.
Fântână a darurilor dumnezeieşti te-ai făcut, cu unealta rugăciunii tale săpând adâncul nemăsurat al inimii. Roagă Sfinte, pe Adâncul milostivirii să treacă cu vederea adâncul păcatelor noastre şi să ne sălăşluiască pe noi la limanul păcii dumnezeieşti.
Cu focul rugăciunii tale ai făcut să se pogoare foc din cer spre mistuirea jertfei, închipuind lucrarea preoţească prin care Mielul Cel Nevinovat Se jertfeşte mai întâi la altarele inimilor celor ce I-au gătit focul iubirii curate. Dar noi îmbătrânit-am întru patimi şi nu se aude în cămara inimilor noastre decât glasul patimilor care risipesc tăcerea Cuvântului. Numele de creştin îl purtăm cu nevrednicie, căci cu nimic nu ne deosebim de păgâni întru răutate, ba încă îi întrecem şi pe aceştia prin stăruinţa întru lipsa de iubire pentru aproapele.
Deşi nu ne închinăm idolului Baal, mai mulţi idoli nevăzuţi adăostim în sufletelel noastre în locul lui Hristos pe Care L-am gonit din inimile noastre şi L-am rănit cu săgeţile gândurilor noastre rele. Pământul inimii este neroditor, căci pe cerul minţii noastre nu odihnim pe Soarele dreptăţii, nici norii darurilor Duhului şi nici căruţa gândurilor Tatălui. Însă trimitem de pe cerul minţii săgeţile de foc ale gândurilor rele, defăimnd cinstea aproapelui şi făcându-ne vrednici osândirii Dreptului Judecător. Inimile noastre s-au uscat din pricina lipsei ploii iubirii şi rătăcim pe căile întunecate ale păcatelor. Dar ţie, Sfinte, fiindu-ţi milă de împietrirea inimilor noastre din norii rugăciunii tale trimite-ne nouă apa cea dorită a înţelepciunii Duhului, care să aducem şi noi roadele faptelor credinţei.
Pe Tabor ai stat lângă Cel Ce a binevoit din milostivire să ia ridice povara trupului omenesc, ca să ridice pe Adam din adâncul iadului şi să-l sălăşluiască întru lumina vieţii veşnice întru Împărăţia Sa. Din adâncul patimilor noastre înalţă-ne la cele cereşti, ca să ne izbăvim de moştenirea întuenricului veşnic.
De corb ai fost hrănit, tu, cel ce zburai ca un înger cu mintea luminându-te cu stelele gândurilor dumnezeieşti. Hrăneşte-ne şi pe noi cu pâinea rugăciunii şi adapă-ne cu apa înfrânării, ca bine să săvârşim călătoria acestei vieţi.
Cu postul te-ai întărit, luând acoperământul milei dumnezeieşti. Deci, pe noi, cei biruiţi de multa lăcomie, ne povăţuieşte spre înfrânare cu măsură şi pune în noi focul doririi celor dumnezeieşti.
În car de foc ai zburat la cer, tu, porumbelule al tainelor Duhului, căci prin râvna ta te-ai făcut vrednic de a ţi se deschide porţile Raiului pe care Adam le-a închis prin neascultare. Ridică mintea noastră în carul rugăciunii, având înaintemergătoare inima, care deschide porţile milostivirii Tatălui când adăposteşte întru sine gândurile cele smerite.
Pentru aceasta, înaintea ta cădem Sfinte, şi te rugăm: opreşte focul mâniei dumnezeieşti cel slobozit asupra noastră pentru mulţimea păcatelor şi dăruieşte pământului ploi line spre buna rodire. Pogoară şi în pământul inimilor noastre roua rugăciunilor tale, ca să culegem şi din grădina sufletelor noastre gândurile cele pline de miresme dumnezeieşti. Întoarce-ne pe toţi la pocăinţă, ca întru limpezimea minţii să lucrăm faptele înţelepciunii Cuvântului şi să aducem Stăpânului roadele dreptăţii după darul Său ce străluceşte în fiecare dintre noi.
Întru adiere de vânt subţire ţi s-a descoperit Înălţimea neajunsă a Iubirii Celei veşnice. Inima noastră, ce s-a făcut peşteră a toată necurăţia, o arată prin pocăinţă sălaş bine plăcut Cuvântului, Celui Ce în peşteră pentru noi a binevoit să Se arate pe pământ. Aprinde sfeşnicul rugăciunii din inimile noastre şi întru adierile iubirii dumnezeieşti arată-ne bine grăitori de laude îngereşti.
La judecată să mijloceşti Sfinte, iertarea noastră, a celor ce măcar că suntem lipsiţi de îndreptare şi de roadele pocăinţei, totuşi ne punem nădejdea în acoperământul milostivirii Tale pe care l-ai trimis de sus şi lui Elisei, spre înmulţirea faptelor bunătăţii Stăpânului.
Pentru aceasta, astăzi mai ales, în ziua prăznuirii tale, dar şi în celalte zile deşteaptă-ne pe noi a-ţi cânta ţie laude ca acestea: Bucură-te, înfricoşătorule serafim ce ai vieţuit pe pământ, dar de cele materialnice erai despărţit întru cugetare, cartea dreptăţii proorocilor, mângâierea săracilor, adierea cea lină a înţelepciunii Cuvântului, o, iubitorule de feciorie, pomeneşte-ne pe noi înaintea lui Hristos, ca bine săvârşind călătoria vieţii, să fim primiţi în hambarele vieţii veşnice ale Celui Ce ne-a sădit în pământul dreptei credinţe, ca neîncetat cu îngerii să-I aducem slavă, împreună şi Tatălui şi Duhului Sfânt. Amin.

[cristiboss56]

Depărtează de la noi, preamărite proorocule, prin mijlocirea ta către Domnul, dreapta mânie a lui Dumnezeu; apără oraşele, satele şi ţara noastră de secetă, de foamete, de furtuni năpraznice, de cutremur, de boli şi răni aducătoare de moarte, de neînţelegeri între fraţi, de năvălirea asupra noastră a altor neamuri şi de războiul cel dintre noi. Prin rugăciunile tale, preamărite, întăreşte poporul nostru binecredincios şi ajută-l în toate faptele lui bune. Mijloceşte-ne, proorocule al lui Dumnezeu, râvnă fierbinte către Dumnezeu, purtare de grijă pentru mântuirea sufletească a noastră, înţelepciune în purtare şi învăţătură, cucernicie şi tărie în ispite; judecătorilor dăruieşte-le nepărtinire şi lepădare de pofta câştigurilor, dreptate şi milă fata de cei obijduiti; tuturor cârmuitorilor purtare de grijă faţă de supuşi, milă şi dreaptă judecată, iar dreptcredincioşilor supunere şi ascultare faţă de cârmuitori, cum şi îndeplinirea cu sârguinţă a tuturor îndatoririlor lor; ca astfel, în pace şi cucernicie, să petrecem veacul acesta. Să ne invrednicim de împartăşirea bunătăţilor celor veşnice în Împărăţia lui Dumnezeu şi a Mântuitorului nostru Iisus Hristos, Căruia I se cuvine cinste şi închinăciune, împreună cu Tatăl cel fără de început şi cu Preasfântul Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin

[cristiboss56]

O, Mare Mucenice si Tamaduitorule Pantelimon! Roaga-te lui Dumnezeu pentru noi si nu lasa sa ramana in noi bolile trupesti si sufletesti de care suferim. Vindeca bolile pricinuite de patimile si pacatele noastre.
Bolnavi suntem noi de lene, de slabiciune trupeasca si sufleteasca - tamaduieste-ne pe noi, Sfinte Pantelimon.
Bolnavi suntem noi de dorinte si impatimire de lucrurile trecatoare pamantesti - tamaduieste-ne pe noi, Sfinte Pantelimon.
Bolnavi suntem, o Sfinte Pantelimon ...
Bolnavi suntem noi de uitare pentru lucrarea mantuirii, pentru pacatele, neputintele si pentru datoriile noastre - tamaduieste-ne pe noi, Sfinte Pantelimon.
Bolnavi suntem noi de tinerea in mintea noastra a raului, de manie, de ura, de tulburare - tamaduieste-ne pe noi, Sfinte Pantelimon.
O, Tamaduitorule a Sfantului Athos si a intregii lumi! Bolnavi suntem noi de invidie, mandrie, ingamfare, preamarire, de rand cu nemernicia si netrebnicia noastra - tamaduieste-ne pe noi, Sfinte Pantelimon.
Bolnavi suntem noi de multele si feluritele caderi in poftele trupului: in desfranare, in mancarea cea fara de sat, in neretinere, in desfatare - tamaduieste-ne pe noi, Sfinte Pantelimon.
Bolnavi suntem noi de prea mult somn, de prea multa vorbire, de vorbire desarta si de cea savarsita cu judecata - tamaduieste-ne pe noi, Sfinte Pantelimon.
O, Sfinte Pantelimon! Ne dor ochi nostri de privirile pacatoase ...
Ne dor urechile noastre de auzul cuvintelor desarte, a cuvintelor rele, defaimatoare.
Ne dor mainile noastre neintinse spre savarsirea rugaciunii si spre fapta cea de milostenie - tamaduieste-ne pe noi, Sfinte Pantelimon.
Ne dor picioarele noastre nepornite grabnic spre Biserica Domnului, dar care usor se indreapta spre cai ratacite si spre locuintele acestei lumi - tamaduieste-ne pe noi, Sfinte Pantelimon.
Dar cel mai mult ne dor limba si buzele noastre de rostirea cuvintelor zadarnice, desarte, urate, de nerostirea cuvintelor de rugaciune, de lauda sau de rostirea acestora cu nepasare, cu neluare aminte si fara de pricepere- tamaduieste-ne, o, Milostive!
Tot trupul nostru este bolnav:
Bolnava este mintea noastra si lipsita de intelegere, intelepciune si de cugetare.
Bolnava este vointa noastra, care se intoarce de la lucrurile sfinte si se indreapta spre lucruri pacatoase, daunatoare noua si neplacute lui Dumnezeu.
Bolnava este inchipuirea noastra, care nu doreste si nu este in masura sa constientizeze atat moartea si suferinta vesnica a pacatosilor, cat si Fericirile Imparatiei Cresti, mania Domnului, patimile lui Hristos pe cruce, rastignirea Lui. O, Sfinte Pantelimon, tamaduieste-ne.
Ne doare totul in noi.
In neputinta este sufletul nostru cu toate puterile si priceperile lui.
In neputinta este trupul nostru cu toate madularele lui.
Tamaduieste-ne pe noi, Sfinte Pantelimon, Tamaduitorul cel fara de arginti, Doctorul cel mult iubitor si sluga Preasfintei Nascatoare de Dumnezeu. Nu ne lasa pe noi in urgia bolilor si neputintelor, ci tamadiueste-ne cu puterea Harului tau si vom lauda Preasfanta Treime: pre Tatal, pre Fiul si pre Sfantul Duh, pe Preasfanta Nascatoare de Dumnezeu care te trimite spre slujire bolnavilor si vom multumi harului tau purtator de vindecari in veci. Amin.

[cristiboss56]

BUCHET DE RUGĂCIUNI CĂTRE SFÂNTA CUVIOASĂ PARASCHEVA DE LA IAȘI

RUGĂCIUNEA ÎNTÂI- rugăciune pentru dobândirea pocăinței
Sfântă Cuvioasă Parascheva, cununa fecioarelor înțelepte și dulceața maicilor, ceea ce ai strălucit mai mult decât multe Cuvioase cu smerenia, cu înfrânarea, cu întreaga înțelepciune, cu dorirea după cele cerești, cu adânca cugetare la cele duhovnicești, întinde acoperământul rugăciunii tale și peste noi, mult păcătoșii și ne păzește de toate săgețile prigonitorului nevăzut. Suntem cu totul împietriți cu inima și nu avem lacrimi de umilință. De cumplita mânie suntem încolțiți și de multa mândrie și nepricepere. Munții păcatelor noastre nu îi vedem, dar de păcatele cele mai mici sau chiar închipuite ale fraților ne îngrijim, osândindu-le și dându-le pe față. Cum să nu ne tânguim când am căzut atât de cumplit ? Nevrednici de mila Domnului suntem, dar alergăm către tine Cuvioasă Parascheva, ca să îmblânzești pe Dreptul Judecător, să nu ne dea pe noi pieirii, ci să ne rânduiască pocăință mai înainte de sfârșitul nostru. Pace lumii solește cu ale tale bineplăcute rugăciuni și ridică tulburarea așternută în sufletele noastre prin pizma vrăjmașului, ca să aflăm pe Pacea lumii, pe Hristos- Viața și Învierea noastră. Ceea ce ai adăpat pământul cu lacrimile tale, cu picăturile rugăciunii tale fă să izvorască și din inimile noastre împietrite ploaie de rugăciuni spre stingerea focului patimilor noastre. Ceea ce cu adânca smerenie ai prăbușit munții ispitelor celui rău, dă-ne și nouă gânduri smerite, ca să vedem adâncul păcatelor noastre și să ne izbăvim de osândirea cea gătită pentru nepurtarea noastră de grijă. Ceea ce te-ai numărat cu fecioarele cele înțelepte, pe noi, cei leneși, ne trezește din somnul patimilor la trezvia minții, ca să ne păzim cu sabia gândului smerit de năvălirea cugetelor celor rele. Dăruiește liniște sufletelor noastre și ne dă întărire pe piatra mărturisirii dreptei credințe, ca să te cinstim pe tine cu evlavie și să slăvim pururea pe Hristos, împreună cu Tatăl și cu Duhul Sfânt, în veci. Amin.

RUGĂCIUNEA A DOUA- rugăciune pentru răspuns bun la judecata Mântuitorului Hristos
Sfântă Cuvioasă Parascheva, ceea ce ai îndrăzneală către Dreptul Judecător, ca una ce te-ai învrednicit a intra în cămara Mirelui cu candela sufletului aprinsă de focul dorului dumnezeiesc, ai milă și de noi. Cere iertare păcatelor noastre celor multe și munții patimilor ce s-au înălțat în inimile noastre îi dărâmă numai cu al rugăciunii tale cuvânt. Știm că poți schimba osândirea noastră în îndurare dumnezeiească, Prea Cuvioasă, căci dorul tău nestins pentru mântuirea oamenilor îmblânzește dreapta mânie a Judecătorului tuturor. Să nu fiu eu, spurcatul, aruncat în mâinile celor răi vrăjmași, căci cu adevărat mult am supărat pe Ziditorul cu faptele neînfrânării mele: cu lăcomia, cu răutatea, cu pizma și cârtirea, cu întristarea, cu mâhnirea, cu mândria, cu mila de sine, cu osândirea aproapelui, cu nepurtarea de grijă pentru mântuirea sufletului, cu hula, cu necredința, cu deznădăjduirea, cu desfârnarea și cu alte fapte cumplite. Știu că nu sunt vrednic a fi miluit, de vreme ce întru știință toate relele le-am săvârșit, dar să biruiască iubirea ta de oameni oceanul păcatelor mele, ca să nu fiu eu vânat de adâncul osândirii veșnice. Nu mă lăsa Cuvioasă Parascheva, în mâinile viclenilor mei vrăjmași, ca să nu ajung mai urgisit decât toți cei ce viețuiesc pe pământ, ci ale tale rugăciuni să-mi fie sprijin în necazuri și cheie ce îmi deschide poarta Împărăției cerurilor. La judecata Mântuitorului Hristos să-mi stai aproape, mijlocindu-mi iertare și răspuns bun. Pe Dreptul Judecător roagă-L și acum să nu mă lepe de la fața Lui, pe mine, cel lepădat de oameni, ci pentru necazurile răbdate în această lume pentru slava Lui, să-mi dăruiască un colțișor de Rai, ca să petrec în bucuria Lui, în veci. Amin.

RUGĂCIUNEA A TREIA- rugăciune pentru dobândirea iertării păcatelor de la Dumnezeu
Cuvioasă Parascheva, roagă-te Mântuitorului Hristos, Celui Căruia slujești neîncetat cu dragoste, să se îndure și spre noi și să șteargă zapisul multelor noastre fărădelegi. Cu adevărat, peste măsură l-am mâniat, umblând în căile deșertăciunilor lumești, dar ca Unul Ce este Calea, Adevărul și Viața, să îndrepteze calea vieții noastre spre adevărul Său, ca să ne facem moștenitori ai vieții celei veșnice. Cu nădejde alergăm la acoperământul milostivirii tale, ca să nu ne lași pe noi până în sfârșit, Sfântă Parascheva.
Prin ale tale stăruitoare rugăciuni fierbinţi dobândeşte pentru noi iertarea păcatelor şi slobozire de sub jugul patimilor. Cu lacrimi şi aspru post ai plecat spre milostivire pe Cel fără de patimă, ca să te numere în ceata celor mântuiţi, deci fie-ţi milă şi de noi şi ne călăuzeşte către porţile mântuirii, ca să intrăm întru bucuria Domnului nostru, slăvind pe Tatăl, pe Fiul şi pe Duhul Sfânt.

RUGĂCIUNEA A PATRA -rugăciune pentru dobândirea unui loc de muncă
Sfântă Cuvioasă Parascheva, ceea ce ești mult milostivă, îndură-te de robii tăi și le solește ajutor. Din pricina păcatelor noastre, după sărăcirea duhovnicească, iată că am sărăcit și în cele materiale de care inima ne-am lipit, ca unii fără de minte. Cel Ce Se îngrijește de crinii țarinii a făgăduit că se va îngriji și de noi, zidirea mâinilor Sale. Deci, bine știind voia Domnului, dar și nevrednicia noastră, cu fierbinți rugăciuni înduplecă-L pe Acesta ca să ne rânduiască nouă un loc de muncă spre câștigarea pâinii celei de toate zilele. Nu dorim noi belșug, ca să fim ispitiți a cădea în iubirea de arginți, ci să plinim sfatul apostolesc, căci cel ce nu lucrează, nici să nu mănânce. Știm că pentru păcatele noastre a îngăduit Domnul să pătimim, dar știm că bunătatea Sa nemăsurată nu va lăsa până în sfârșit, ca nu cumva să alunecăm noi în groapa deznădăjduirii. Fie-ți milă de noi și pleacă spre bunătate pe Cel Însuși Smerit și Blând cu inima, ca să se îndure de noi și să aflăm un serviciu bun și spre mântuire. De tulburarea grijilor lumești ne izbăvește și ne ajută spre lucrarea faptelor celor bune, ca împreună cu fecioarele cele înțelepte să moștenim și noi partea fecioarelor celor înțelepte, spre slava lui Dumnezeu. Amin.

Rugăciunea a 5-a- rugăciune pentru o moarte bună
Sfântă Cuvioasă Parascheva, în vremea sfârşitului meu să îmi fi grabnică ajutătoare, izgonind pe vrăjmaşii care caută să mă tragă în adâncul iadului. Cu adevărat, multe păcate am săvârşit şi m-am făcut vrednic de toată chinuirea. Nesocotit-am poruncile Domnului şi cu toată răutatea m-am îmbrăcat, dar să îmi fie rugăciunile tale făclie călăuzitoare către pământul adevărului. Când moartea cea cumplită mă va dezlega din legăturile acestui trup şi când mă voi înfăţişa înaintea judecăţii lui Hristos, să stai mai înainte Domnului, ca să dea iertare fărădelegilor mele. Cere mai dinainte pocăinţă sufletului meu neîndreptat, ca să nu fiu eu înghiţit de iadul nesăţios, ci să aflu mare milă înaintea Cuvântului.

Rugăciunea a 6-a- rugăciune pentru a dobândi iubire faţă de aproapele
Sfântă Cuvioasă Parascheva, ceea ce ne-ai lăsat nouă pilda adevăratei iubiri faţă de aproapele prin faptele milostivirii, roagă-te să se deschidă şi poarta inimii noastră faţă de semeni şi să odihnim şi să ospătăm în cămara sufletelor noastre pe toţi oamenii, făcându-te toate pentru toţi. Nu lăsa, Sfântă, inimile noastre, până în sfârşit, să fie acoperite de spinii urii şi ai altor păcate. Vezi neputinţa noastră, vezi pe cei ce ne necăjesc din ispita vrăjmaşului şi întăreşte-ne ca să răbdăm fără de cârtire neputinţele lor. Povăţuieşte-ne a iubi, fără a cere să fim iubiţi, şi a milui, fără să aşteptăm milostivirea oamenilor. Ceea ce te-ai făcut icoană a blândeţii şi a milostivirii, îmblânzeşte şi sufletele noastre rănite de fiarele patimilor, ca să ajungem curaţi în Împărăţia cea cerească şi să auzim şi noi glasul Mirelui Hristos: ,,Bine, slugă bună şi credincioasă”. Amin.

Rugăciunea a 7-a- rugăciune pentru cei căzuţi în datorii grele
Sfântă Parascheva, ştii datoria noastră, ştii neputinţa ce la tot pasul ne împresoară. Valurile grijilor lumeşti ne chinuie cumplit, dar mai avem în minte cuvântul Mântuitorului, cum că nu trebuie să ne îngrijim de cele materiale, căci ştie Tatăl nostru trebuinţa noastră, mai înainte de a-i cere cele de folos. Pentru aceasta, pe tine te punem mijlocitoare, ca să uşurezi jugul datoriei ce apasă asupra noastră şi să ştergi şi zapisul multor păcate, care s-au şi făcut nouă pricină de sărăcie şi de multe nevoi. Milostiveşte-te spre noi, tu, cuvioasă, ceea ce pe mulţi săraci ai miluit, ca să slăvească bogăţia bunătăţii dumnezeieşti şi să mărească pe Tatăl, pe Fiul şi pe Sfântul Duh, Căreia fie slava în veci. Amin.

[cristiboss56]

Mare mucenice Dimitrie, izvorâtorule de mir, cel care ai ruşinat păgânătatea, plecându-ne genunchii înaintea ta, ne rugăm ţie cu umilinţă: Tu, cel care stai înaintea lui Hristos, vindecă-ne prin rugăciunea ta de patimile sufleteşti şi trupeşti care ne apasă! Luminează-ne sufletele moleşite de păcate, tu, cel care te-ai luptat cu tăria Duhului pentru adeverirea credinţei adevărate!
Fereşte-ne, sfinte, prin iubitoarea ta mijlocire, de orice întâmplări rele: de boli, de neputinţe, de potop, de foc, de cutremur, de vrajbă, de lipsuri, de războiul dintre noi, de vrăjmaşii văzuţi şi de cei nevăzuţi şi de toate primejdiile, ca să ne învrednicim şi noi, păcătoşii, în veacul ce va să fie, ca împreună cu tine şi cu toţi sfinţii, să-L slăvim cu bucurie pe Dumnezeu şi să devenim părtaşi vieţii veşnice. Amin