Maica Domnului ajutorul nostru nemijlocit pe drumul Pocaintei !

[cristiboss56]

Mărturii despre Icoana Maicii Domnului Prodromiţa

De-a lungul timpului au fost consemnate nenumărate minuni săvârşite cu cei care au cerut ajutor de la Născătoarea de Dumnezeu închinându-se cu credinţă icoanei Prodromiţa, atât în Muntele Athos, cât şi în pelerinajele din ţara noastră.
La Schitul Prodromu se găseşte un document datat 29 iunie 1863 care cuprinde mărturia zugravului Iordache Nicolau despre minunea săvârşită cu pictarea sfintei icoane a Maicii Domnului Prodromiţa.
De asemenea, în urma analizei ştiinţifice a icoanei, prin cercetare la microscop, nu s-au depistat urme de pensulă, probându-se astfel originea nepământească a picturii. Sunt mărturii cum că sfintele feţe din icoana Prodromiţa se schimbă miraculos, uneori întunecându-se, alteori luminându-se.
Există dovezi cum că şi copiile icoanei săvârşesc minuni. Astfel, un credincios din Atena, care avea o reproducere a icoanei Maicii Domnului Prodromiţa a declarat ca în urma rugăciunilor la această sfântă icoană, în familia sa s-a petrecut o schimbare.
În ţara noastră, o copie foarte reuşită a icoanei Prodromiţa se află într-o biserică de lemn din Vatra Dornei. Aceasta a fost pictată în anul 1922 după originalul din Muntele Athos.
Una dintre cele mai mari minuni făcute de această copie fidelă a Icoanei Maicii Domnului Prodromiţa a avut loc în anul 1954, când biserica în care ea a fost depusă a ars în întregime, fiind incendiată de o mână criminală (deoarece împiedica constucţia unei şosele). Au existat mărturii conform cărora acţiunea de stingere a incendiului a fost sabotată. Dar, deşi biserica a ars în întregime, icoana a rămas intactă.
Icoana Maicii Domnului „Prodromiţa” (Înainte-mergătoarea) este o icoană cu totul aparte, cu o mare putere făcătoare de minuni, fiind considerată între cele mai valoroase icoane, ea nefiind pictată de mână omenească. Această icoană pune în evidenţă şi o altă trăsătură a Maicii Domnului, aceea de călăuză pentru noi – prin faptul că Maica Domnului ni se oferă călăuzitoare pe calea vieţii la vreme de încercare. Amin.

[cristiboss56]

„M-aţi căutat?”… În fiecare zi auzim această întrebare duioasă, ca un clinchet de clopot cristalin. E glasul cel blând al Maicii Domnului, către orice muritor, e întrebarea care ne provoacă conştiinţele şi ne determină pe noi înşine la alte întrebări esenţiale vizând propria viaţă. Paradoxal, dar de când a plecat în „mânăstirea cerului” Maica Domnului nu a lăsat în urma sa nici o întrebare dureroasă, nici o căinţă fără speranţă, nici un suflet fără adevăr.
La întrebarea: „M-aţi căutat?” desigur că răspundem stingheriţi, nesiguri, oscilând între tăcere şi cap plecat de ruşine în jos. Şi sfiala noastră pare a pleca deîndată pe cărările descurajării. Un impuls omenesc de moment ne aruncă în disperare. Dar, „nu”! Maica Domnului nu ne lasă. Nu acceptă doborârile noastre. E acolo lângă noi, în dreapta noastră spre a ne spune: „Nu, niciodată, să nu vă căiţi în deznădejde!” Şi apoi adaugă: „Eu sunt lângă voi! Mereu există început nou, speranţă şi înviere!”


De două mii de ani Maica Domnului ne alungă inerţia falselor smeriri, ne întinde braţul din înecul părerilor greşite de sine şi ne aduce la limanul noilor începuturi. Splendoarea „mutării sale la cer” înseamnă coborârea raiului în inima noastră. E poate singura retragere care întregeşte. Pustiul stelelor se uneşte pustiul pământului.
Şi pe acest pustiu încep să se sosească apele răspunsurilor certe. Muritorii primesc arvuna Împărăţieie, şansa de a o lua mereu de la capăt pe drumul mântuirii, curajul de se simţi iertaţi, înţeleşi şi iubiţi.
Născătoarea de Dumnezeu se roagă pentru noi şi cu îndrăznire îi spune Fiului Său: „Şi ei sunt ai mei! Acum şi pururi şi în vecii vecilor!” Atunci un glas din cer se aude: „Fie voia ta, Maica Mea! Fie Mie după cuvântul tău!”
<<http://cristiboss56.blogratuit.ro/Primul-blog-b1/Maica-Domnului-M-ai-cautat-b1-p2289.htm>>

[cristiboss56]

Credinţa lui în Născătoarea de Dumnezeu, şi mai exact în Născătoarea de Dumnezeu din Valanas – Lania l-a ajutat pe un băiat de 7 ani să depăşească grave probleme de sănătate în momentul în care ştiinţa a ridicat mâinile în semn de neputinţă.

Despre istoria sa emoţionantă, micuţul şi familia lui au vorbit la principalul buletin de ştiri tv al CYBC.

După cum s-a spus, din cauza unor tumori la cap şi la coloana vertebrală, copilul era imobilizat în scaunul cu rotile şi medicii au exclus posibilitatea ca el să meargă din nou.

De Crăciun, micuţul a fost internat într-un spital din Germania şi când s-a întors în Cipru, cu toate speranţele de a se vindeca destrămate, a citit o carte despre istoria şi minunile Născătoarei de Dumnezeu din Valanas.

De atunci, dorinţa micuţului a fost să doarmă sub icoana Născătoarei de Dumnezeu, pe care, după cum a spus, a văzut-o de trei ori în vis.

În luna aprilie a anului trecut a dormit sub icoana Născătoarei de Dumnezeu în paraclisul din Lania.

De atunci, sănătatea lui a cunoscut îmbunătăţiri constante , în ziua prăznuirii Adormirii Maicii Domnului, micuţul a vizitat şi a venerat icoana Născătoarei de Dumnezeu din Valanas nu în scaunul cu rotile, ci mergând pe picioarele sale!

[cristiboss56]

Era in vara anului 1947. Arhimandritul Cleopa pleca la Bucuresti sa aduca obiecte bisericesti pentru noul paraclis. Ajungand in capitala, parintii de la Patriarhie l-au invitat la o intalnire duhovniceasca in casa profesorului universitar Alexandru Mironescu, unde erau deja adunati numerosi preoti, profesori si credinciosi.

Intre ei erau si Arhimandritii Benedict Ghius, Dosoftei Morariu, Gherontie Ghenoiu, Parintele Profesor Dumitru Staniloae si multi alti intelectuali. Se puneau intrebari si se dadeau raspunsuri duhovnicesti. In acel moment a intrat in sala si Parintele Cleopa. Invitatii s-au sculat in picioare si, cerand binecuvantare, asteptau ca parintele sa le vorbeasca cuvant de folos.

Fiind rugat, Parintele Cleopa a inceput sa le spuna un cuvant de la Sfintii Parinti despre cinstirea Maicii Domnului. In timp ce vorbea el, deodata s-a savarsit o minune!

Icoana mare a Maicii Domnului din perete, pe care era inchipuit si Proorocul David, a inceput sa se clatine tare timp de cateva minute si sa scoata un sunet ca de harpa. Parintii si credinciosii adunati in sala, fiind cuprinsi de emotie, nu stiau ce minune sa fie aceasta. Unii plangeau, altii isi faceau cruce, altii se inchinau la icoana Maicii Domnului, iar altii se rugau cu lacrimi, fiind cuprinsi de uimire. Dintre toti, Arhimandritul Benedict Ghius a fost cel mai mult miscat, repetand mereu: ''Maica Domnului? Maica Domnului? O minune!? O minune!''

Dupa cateva minute, icoana s-a oprit pe loc, pendulul batea normal si toti, cuprinsi de emotie, se rugau la Maica Domnului sa aiba mila de tara si de poporul roman. Aceasta minune a Maicii Domnului cu Pruncul in brate a intarit mult in credinta pe toti cei ce erau de fata, mangaindu-le sufletul.

Dupa ce Parintele Cleopa si-a incheiat cuvantul, au cantat cu totii axionul Maicii Domnului si s-au retras fiecare cu gandul la minunea savarsita. Cei mai multi au considerat ca prin aceasta minune Maica Domnului a binevoit sa arate un semn de imbarbatare si de mangaiere pentru binecredinciosii crestini, intr-un moment in care urmau sa vina grele incercari peste tara noastra.

[cristiboss56]

Spunea Părintela Arsenie:
''Când eram copil, în casa mamei mele era o Icoană a Maicii Domnului care-mi plăcea foarte mult.
Odată am întrebat-o pe mama :
-De ce îmi place aşa de mult acea icoană ?
Iar ea mi-a spus :
-Ei, dragul meu , cât te-am purtat în pântece , foarte mult m-am uitat şi m-am rugat la această icoană''.
Altă dată ne-a spus :
''Mama mea când a rămas însărcinată cu mine s-a uitat la Icoana Maicii Domnului şi a pictat-o în inima ei . A pictat-o rugându-se la Maica Domnului , cum se rugau Sfinţii Ioachim şi Ana :
''Maica Domnului , îţi cer un copil , fie parte bărbătescă fie parte femeiască , care să îţi slujească Tie , Maicii Domnului şi Domnului Iisus Hristos . Nu pentru mine îl cer''.
După ce-am terminat studiile , mama credea că am să mă stabilesc ca orice om la casa lui . Când a aflat ce intenţii aveam (să se călugărească -n.n), mi-a luat capul în mâini , m-a sărutat şi m-a binecuvântat zicându-mi: -O , dragul meu şi scumpul meu , de când mă rog eu pentru asta !"
De aceea a fost Părintele Arsenie omul lui Dumnezeu, pentru că a fost cerut prin rugăciune , crescut cu rugăciune.

[cristiboss56]

Icoana Maicii Domnului „Cernigov-Ghetsimani” este prăznuită pe 1 septembrie.

Icoana Maicii Domnului „Cernigov-Ghetsimani” este o copie a renumitei Icoane a Maicii Domnului „Ilyin-Cernigov” (16 aprilie), care a fost găsită la Mănăstirea Sfânta Treime – Ilyin de lângă Cernigov, pe dealul Boldina, loc în care în secolul al XI-lea, Sfântul Antonie de la Lavra Peșterilor a petrecut o perioadă în lupta sa duhovnicească.

Sfântul Dimitrie al Rostovului a descris minunile săvârșite de această icoană în cartea sa „Lâna rourată”. El a scris în concluzie: „Sfârșitul broșurei, dar nu și al minunilor Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, pentru cine le poate număra”. Harul revărsat prin această icoană, se manifestă deasemenea și prin copiile sale



Icoana Maicii Domnului „Cernigov-Ghetsimani” a fost pictată la mijlocul secolului al XVIII-lea și a fost dăruită Lavrei Sfintei Treimi - Serghiev în 1852 de către Alexandra Grigorievna Philippova, care a avut-o în grijă pentru un sfert de secol. Icoana fusese dată ei de către preotul Ioan Alecseev, care la rândul său o primise de la unul din călugării Lavrei Sfintei Treimi - Serghiev.

Cu binecuvântarea iconomului lavrei, Arhimandritul Antonie (+ 1 mai 1877), icoana a fost așezată în biserica proaspăt sfințită din peștera Sfântului Arhanghel Mihail, căpetenia oștilor cerești, care a fost sfințită în data de 27 octombrie 1851 de Sfântul Filaret, Mitropolitul Moscovei (19 noiembrie), cel care a jucat un rol important şi în construirea schitului Ghetsimani.

În acest chip, icoana a fost legată de marii sfinți ai Bisericii Ruse precum Sfântul Antonie al Peşterilor, Cuviosul Serghie de Radonej, de părinţii acestuia Kiril şi Maria (28 septembrie), și de asceți ai sec. XIX. Harul providențial vine în continuare prin Icoana Maicii Domnului „Cernigov-Ghetsimani”.



Este remarcabil faptul că prima minune săvârșită de această icoană, a fost în prima zi a anului nou bisericesc (1 septembrie 1869), atunci când o femeie simplă de douăzeci și opt de ani din provincia Tula, Tecla Adrianova, a fost vindecată după o paralizie totală ce a durat nouă ani.

Ea a locuit la azilul de lângă Peșteri și mai apoi chiar în lavră și în timpul sărbătorii Adormirii Sfântului Serghie (25 septembrie), Tecla și-a revenit complet. Sfântul Inochentie, Mitropolitul Moscovei (6 octombrie și 31 martie), a aflat despre minune de la fiica sa duhovnicească, maica Polixenia, iconomă la Mănăstirea Sihăstria Borisov. La sărbătoarea Sfântului Serghie, el s-a întâlnit cu Tecla și i-a cerut detalii despre vindecare. La data de 26 septembrie 1869, Sfântul Inochentie a sosit la Schitul Ghetsimani și a dat binecuvântare pentru alcătuirea unui Paraclis care să fie săvârșit înaintea icoanei proslăvite. Astfel a recunoscut-o oficial ca făcătoare de minuni, el însuși rugându-se cu lacrimi înaintea ei.

Până la 26 septembrie, trei vindecări avuseseră deja loc, și o serie întreagă de minuni în luna noiembrie a aceluiași an. Vești despre minunile săvârșite de icoana Maicii Domnului s-au răspândit cu o rapiditate neobișnuită. Epuizați de suferințe și boli, însetați după vindecare trupească și sufletească, oameni din diferite clase sociale, au venit cu credință neclintită la icoana făcătoare de minuni, iar mila Domnului nu i-a părăsit.

Până la începutul secolului al XX-lea, au fost întregistrate peste 100 de minuni. De o asemenea cinste au beneficiat și asceții de la Schitul Ghetsimani, schimonahul Filip (+ 18 mai 1868), întemeietorul mănăstirii din peșteri și cei trei fii duhovnicești ai săi, ieroschimonahul Ignatie (+1900), Porfirie (+1905?) și Vasile (+1 aprilie 1915). Ei au păstrat cu dragoste profundă, Icoana „Cernigov-Ghetsimani”, pictată de bătrânul ieromonah Isidor (+ 3 februarie 1908).

La început, prăznuirea icoanei a fost stabilită la 16 aprilie, în aceeași zi cu Icoana Maicii Domnului Cernigov - Ilyn. Însă mai târziu, a fost transferată la 1 septembrie, data proslăvirii sale.

În prezent, există copii ale Icoanei Maicii Domnului „Cernigov-Ghetsimani” la Lavra Sfintei Treimi – Serghiev. Ele se găsesc în Biserica Sfântul Serghie, în trapeza mănăstirii și în porticul Catedralei Sfintei Treimi, pictată de bătrânii din Schitul Ghetsimani și din Mănăstirea Sihăstria Sfântului Zosima.

[cristiboss56]

Icoana Maicii Domnului din Manastirea Hadambu a fost zugravita in anul 1938, de catre preotul Octavian Zmau, din orasul Roman. Icoana a fost donata „Schitului din Dealul Mare”, cum mai este cunoscuta Manastirea Hadambu, de catre ieromonahul Iov Mazilu, egumenul schitului.