Sensul suferintei

[CristianR]

În prealabil postat de Bianca1994

Doamne-ajuta! As vrea ,va rog ,sa ma ajutati cu pareri sau cu exemple de carti care m-ar putea ajuta in clarificarea subiectului care nu imi da pace si anume sensul suferintei.Si nu ma refer aici la boala,care este data ca o indreptare pentru om,pentru a-si vedea neputinta ci la prezenta suferintei in cazul persoanelor nevinovate care au de suferit din cauza actiunilor diabolesti ale altora .Ma refer aici la cei care au de suferit de pe urma pedofililor, a violatorilor,a criminalilor ,etc.Cum sa inteleg,dpdv crestin ,sensul suferintei in aceste cazuri ?

Nu știu dacă în orice suferință se poate găsi sens. Pentru că cele pe care le descrii mai sus sunt distrugătoare de suflet. Chiar dacă este mântuitoare, suferința nu este un dar al lui Dumnezeu, ci o consecință a căderii omului, a neascultării de Tatăl său și a adoptării, în consecință ca tată pe însuși diavolul, cum spune Mântuitorul: „Voi îl aveți drept tată pe diavolul”.

Aceste suferințe de care scrii sunt provocate de cei aflați sub inspirația diavolului, care Îl urăște pe Dumnezeu și creația lui, vrând s-o distrugă sub aspect spiritual. Și reușește să distrugă suflete în acest fel. Unele victime poate se vindecă chiar și de astfel de suferințe, dacă reușesc, prin harul lui Dumnezeu, să ierte, dacă întâlnesc oameni care să le poată ajuta.

Când Hristos a fost între oameni i-a fost milă de ei și i-a vindecat. Nu i-a lăsat să-și poarte suferințele și bolile ca fiind mântuitoare. El este mântuitor și i-a mântuit de orice durere și boală.

Paradoxal, însă, nu i-a scutit de suferință pe cei care L-au cunoscut cel mai bine, pe ucenicii săi, precum și pe toți credincioșii ce I-au urmat ulterior, până în zilele noastre. Pe aceștia i-a lăsat să-L cunoască și prin Cruce.

Dar Crucea nu este orice suferință. E una în care nu ești singur, ci cu Cel răstignit pentru tine și care te înviază și pe tine după ce mori, prin acea durere, păcatului, egoismului, ție însuți. După ce, prin suferință, rămâi fără nimic, fără nicio putere, atârnând doar de Făcătorul tău.