Interpretare -Pilda celor 10 fecioare

[cristiboss56]

Uni teologi , si nu numai , considera ca proportia de 5/5 pe care o foloseste Domnul in relatarea Pildei fecioarelor vrea sa ne atraga atentia ca, in biserica timpului sfarsitului, un numar apreciabil de mare de credinciosi va fi pregatit pentru revenirea Mantuitorului, dar si ca un numar la fel de mare de credinciosi va fi surprins nepregatit pentru acest eveniment. Avertismentul nu ne este dat spre descurajare, ci spre schimbarea atitudinii noastre fata de pregatirea pe care trebuie sa o facem.
Interesant subiect si merita dezbatut , pacat ca a fost deschis acest thread aici la Generalitati si nu pe un Topic de "specialitate " !
Doamne ajuta !

[florin.oltean75]

În prealabil postat de cristiboss56

Uni teologi , si nu numai , considera ca proportia de 5/5 pe care o foloseste Domnul in relatarea Pildei fecioarelor vrea sa ne atraga atentia ca, in biserica timpului sfarsitului, un numar apreciabil de mare de credinciosi va fi pregatit pentru revenirea Mantuitorului, dar si ca un numar la fel de mare de credinciosi va fi surprins nepregatit pentru acest eveniment. Avertismentul nu ne este dat spre descurajare, ci spre schimbarea atitudinii noastre fata de pregatirea pe care trebuie sa o facem.
Interesant subiect si merita dezbatut , pacat ca a fost deschis acest thread aici la Generalitati si nu pe un Topic de "specialitate " !
Doamne ajuta !

Hermeneutica crestina apeleaza, in principiu, la cifrele 1 (Monada), 3 (Treimea), 7 (Creatia).

Cifra 5 nu ii este caracteristica.

Aceasta pilda pare sa fie o exceptie.

Nu exista o corelare logica sau suficient de sustenabila care sa indice ca cifra 5 ar semnifica "un numar apreciabil de mare".

[cristiboss56]

În prealabil postat de florin.oltean75

Hermeneutica crestina apeleaza, in principiu, la cifrele 1 (Monada), 3 (Treimea), 7 (Creatia).

Cifra 5 nu ii este caracteristica.

Aceasta pilda pare sa fie o exceptie.

Nu exista o corelare logica sau suficient de sustenabila care sa indice ca cifra 5 ar semnifica "un numar apreciabil de mare".

In general cifra 10 este considerata o cifra a perfectiunii , dar deja iesim muuult din Invatatura Ortodoxa , si nu asta ne dorim pana la urma !

[florin.oltean75]

În prealabil postat de cristiboss56

In general cifra 10 este considerata o cifra a perfectiunii , dar deja iesim muuult din Invatatura Ortodoxa , si nu asta ne dorim pana la urma !

Intentia Mantuitorului, cu siguranta nu a fost aceea de a da "in patima numerologiei", de asignarea unor simboluri "imuabile" de genul 10 este numarul (nu cifra) perfectiunii.

Insa, cu siguranta a vrut sa transmita o invatatura profunda care sa deschida mintea, sa o indrepte catre Adevar.

[florin.oltean75]

Am deschis acest topic pentru a arata ca exista anumite pasaje bibilice de importanta vitala, explicate insuficient sau altfel spus, exegeze care se limiteaza la zona confortabila, facila a explicatiei.

Pentru a reusi, in orice domeniu este nevoie de curaj cand exista in fata o provocare.

Iar gasirea Adevarului este cea mai mare provocare, cea mai teribila invitatie care ne-a fost facuta vreodata.

[florin.oltean75]

Florin, am răspuns legat de prima ta întrebare: de ce 10, de ce 5 cu 5.
Revezi te rog ce întrebare ai pus tu însuţi.

Cât priveşte afirmaţia că cifra 5 nu e una prea relevantă/specifică, îţi reamintesc că Domnul vorbeşte despre cei 5 bărbaţi ai samarinencii, despre 5 talanţi (numărul maxim) etc.

Numărul 5 nu e ales deloc întâmplător.
Sfântul Maxim Mărturisitorul pune, în Răspunsuri către Talasie, acest număr în legătură, de pildă, cu cele 5 legi date de Dumnezeu firii bărbatului (prima în Rai, a doua după izgonirea din rai, a treia din vremea potopului, a patra a tăierii împrejur şi a cincea a aducerii lui Isaac). Toate acestea prmindu-le, spune sfântul Maxim, firea le-a lepădat, murind din pricina nerodirii faptelor virtuţii. (Iar a şasea lege e trecerea la Evanghelie.)
Pentru detalii, vezi întrebarea 41, Filocalia vol. 3.

Vrei totuşi să ne spui care e tâlcuirea ta sau tâlcuirea preferată de tine? Adică aş dori să ştiu răspunsul tău la propriile tale întrebări pe care ni le-ai propus şi nouă. Ce anume vrei să ne oferi, de fapt?

==========
Bineinteles ca numarul cinci poate fi identificat in mai multe pasaje biblice sau interpretari patristice care apeleaza la diverse tipuri de enumerari, insa trebuie sa recunoastem ca 5 nu este un numar care sa rezoneze cu ceea ce este esential in crestinism cum ar fi "Unu" (Un singur Dumnezeu) sau "Trei" (Treimea cea de o Fiinta).

In acest sens am afirmat ca "nu ii este caracteristic".

=======

Raspunsul furnizat a fost incomplet.

Daca s-ar fi explicat prin ce sunt antitetice 5 simturi cu celelalte 5 simturi pe care le-ai specificat si cum sunt corelate acestea escatologic atunci nu ar fi fost nicio problema.

Am fi avut cu totii parte de un raspuns rotund.


======

Bineinteles ca am si o talcuire personala. Aceasta am formulat-o atunci cand osanbogdan a intrebat : "Ce parere aveti? Intrebam daca imi pot primejduii mantuirea pentru ca mă gândisem la pilda celor 10 fecioare unde cele întelepte nu au vrut sa imparta untdelemnul cu cele neintelepte pentru ca nu cumva sa nu le ajunga nici lor... " http://www.crestinortodox.ro/forum/s...ad.php?t=17344

Am fost surprins ca, desi citisem de nenumarate ori Noul Testament, nu m-a intrigat "zgarcenia" celor cinci fecioare intelepte.

Zgarcenia este caracteristica sufletelor patimase care vreau totul pentru ele insele - nu vor sa imparta cu altii bunatatile.

M-am decis sa mai astept si alte formulari. Poate ca in filocalii sau alte scrieri patristice cineva va gasi in zilele urmatoare o explicatie pertinenta la acest aspect subtil al pildei.

Iarta-ma, dar un raspuns furnizat prea devreme cateodata nu este suficient de bine valorizat, daca insasi primitorul nu realizeaza dificultatea rezolvarii.

[florin.oltean75]

Uite Cezar, un reper pentru orientarea cautarii:


Hint: Zgarcenia celor cinci fecioare intelepte

Zgarcenia nu vrea sa riste nici cel mai mic discomfort, daramite pierderea mantuirii.

Sau dorinta de mantuire poate sa justifice zgarcenia?

============

Cine sunt de fapt cele cinci fecioare intelepte?

[dobrin7m]

În prealabil postat de florin.oltean75

Am deschis acest topic pentru a arata ca exista anumite pasaje bibilice de importanta vitala, explicate insuficient sau altfel spus, exegeze care se limiteaza la zona confortabila, facila a explicatiei.

Pentru a reusi, in orice domeniu este nevoie de curaj cand exista in fata o provocare.

Iar gasirea Adevarului este cea mai mare provocare, cea mai teribila invitatie care ne-a fost facuta vreodata.

""În parabola fecioarelor celor înţelepte şi a celor
neînţelepte, atunci când celor neînţelepte le lipsea ulei, s-a spus: «Mergeţi şi vă cumpăraţi în piaţă».
Dar, pe când ele erau duse să cumpere, uşa cămării de nuntă era deja închisă, iar ele nu au mai
putut intra". Unii spun că lipsa untdelemnului din candelele fecioarelor celor neînţelepte
semnifică lipsa faptelor bune în viaţa lor. O astfel de interpretare nu este prea bună. De ce să le fi
lipsit faptele bune dacă ele sunt numite fecioare, chiar dacă neînţelepte? Fecioară reprezintă
suprema virtute, o stare îngerească şi ar putea înlocui toate celelalte virtuţi. Eu cred că ceea ce le
lipsea era harul Atotsfântului Duh al lui Dumnezeu.
Aceste fecioare practicau virtuţile, dar în ignoranţa lor duhovnicească ele presupuneau că viaţa
creştină constă doar în lucrarea virtuţilor. Lucrând o faptă bună ele credeau că împlineau voia lui
Dumnezeu, dar lor le păsa prea puţin dacă dobândeau prin aceasta harul Duhului Sfânt. Aceste
moduri de vieţuire bazate doar pe facerea binelui fără o atentă cercetare dacă ele aduc harul
Duhului Sfânt sunt pomenite în cărţile patristice: «Există un alt mod de viaţă care este socotit
bun la început, dar ei sfârşeşte în fundul iadului».

Sfântul Antonie cel Mare în scrisorile sale către monahi spune despre astfel de fecioare: «Mulţi
monahi şi fecioare nu au nici o idee despre diferitele tipuri de voinţă care acţionează în om, şi nu
ştiu faptul că noi suntem influenţaţi de trei voinţe: cea dintâi este desăvârşita şi mântuitoarea
voinţă a lui Dumnezeu; cea de-a doua este propria noastră voinţă umană care, chiar dacă nu este
distructivă, nu este nici mântuitoare. Iar această a treia voinţă a vrăjmaşului îl învaţă pe om fie să
nu facă nici o faptă bună, fie să le facă din orgoliu, sau să le facă de dragul virtuţii în sine şi nu de
dragul lui Hristos. » Cea de-a doua, propria noastră voinţă, ne învaţă să facem totul spre a ne flata
patimile, sau ne învaţă, ca şi vrăjmaşul, să facem bine de dragul binelui şi să nu ne îngrijim de
harul care este dobândit prin-lucrarea binelui. Dar cea dintâi, voinţa mântuitoare a lui Dumnezeu
constă în lucrarea binelui doar pentru dobândirea Sfântului Duh, ca pe o comoară nesecată,
veşnică ce nu poate fi corect evaluată. Dobândirea Sfântului Duh este, ca să spunem aşa,
untdelemnul care le lipsea fecioarelor neînţelepte. Ele au fost numite astfel fiindcă ele uitaseră de
rodul necesar al virtuţii, harul Sfântului Duh, fără de care nimeni nu este şi nici nu poate fi
mântuit, căci: «Orice suflet este întărit de Sfântul Duh, înflăcărat de puritate şi iluminat mistic de
către Unitatea Treimică».

Acesta este untdelemnul din candelele fecioarelor celor înţelepte care putea să ardă mult timp şi
strălucitor, iar aceste fecioare cu candelele lor aprinse puteau să-L întâmpine pe Mirele Care a
venit la miezul nopţii şi puteau intra în cămara de nuntă a bucuriei împreună cu El. Dar cele
neînţelepte, deşi s-au dus la piaţă să cumpere untdelemn atunci când au văzut că li se stingeau
candelele, nu s-au putut întoarce la timp, căci uşa era deja încuiată.
Piaţa este viaţa noastră; uşa cămării de nuntă care a fost închisă şi care a împiedicat drumul
Mirelui este moartea omenească; fecioarele cele înţelepte şi cele neînţelepte sunt sufletele
creştine; untdelemnul nu reprezintă faptele cele bune ci harul Atotsfântului Duh al lui Dumnezeu care este dobândit prin intermediul lor şi care schimbă sufletele de la o stare la alta - adică de la
stricăciune la nestricăciune, de la moartea duhovnicească la viaţa duhovnicească, de la întuneric
la lumină, din grajdul vieţii noastre (acolo unde patimile sunt legate precum animalele mute şi
fiarele sălbatice) într-un Templu al Dumnezeirii, în cămara de nuntă strălucitoare a veşnicei
bucurii întru Hristos Iisus, Domnul nostru, Creatorul, Mântuitorul şi veşnicul Mire al sufletelor
noastre.
Cât de mare este compasiunea lui Dumnezeu faţă de mizeria noastră, adică neatenţia noastră faţă
de purtarea Sa de grijă pentru noi, atunci când Dumnezeu spune: "Iată, stau la uşă şi bat" (Apoc.
3: 20), înţelegând prin "uşă" cursul vieţii noastre, uşă care nu a fost încă închisă de către moarte!
0, cât de mult aş dori, excelenţă, ca în această viaţă să te poţi afla mereu în Duhul lui Dumnezeu
«În ceea ce vă voi afla, într-aceea vă voi judeca» zice Domnul. Vai nouă dacă El ne va afla plini de
necazurile şi grijile acestui veac! Căci cine-I va putea suporta necazul, cine va rezista mâniei de pe
chipul Său? De aceea s-a spus: "Privegheaţi şi vă rugaţi, ca să nu intraţi în ispită" (Marcu 14: 38),
adică să nu cumva să vă lipsiţi de Duhul lui Dumnezeu, căci privegherea şi rugăciunea ne aduc
harul Său." Sfantul Serafim de Sarov

[florin.oltean75]

1. Simţul văzului
2. Simţul auzului
3. Simţul echilibrului (analizatorul vestibular are receptorii în urechea internă, ca şi analizatorul auditiv)
3. Simţul gustului
3. Simţul mirosului
4. Simtul tactil
4. Simtul kinestezic (furnizează informaţii despre mişcarea corpului, muşchilor, articulaţiilor)
5. Simtul proprioceptiv (furnizează informaţii despre postura corpului).
5. Simţul intern sau al senzaţiilor viscerale (interoceptive)
5. Simţul durerii

Cele 10 simturi identificate mai sus pot fi ramificate in oricate simturi ( de exemplu 11. simtul placerii; 12. simtul temporalitatii 13. simtul bunului simt...) ar fi nevoie pentru a stabili o corelatie cu un anumit numar in raport 1:1 sau in orice tip de raport.

O corelatie numerica poate fi fortata in multe feluri pentru a trage anumite concluzii premeditate.

Insa, daca in acest caz este atins un raport de 1:1 nu exista niciun element de informatie care sa explice antiteza si refuzul evidentiate explicit in pilda.

[Ioan_Cezar]

Florin, am răspuns legat de prima ta întrebare: de ce 10, de ce 5 cu 5.
Revezi te rog ce întrebare ai pus tu însuţi.

Cât priveşte afirmaţia că cifra 5 nu e una prea relevantă/specifică, îţi reamintesc că Domnul vorbeşte despre cei 5 bărbaţi ai samarinencii, despre 5 talanţi (numărul maxim) etc.

Numărul 5 nu e ales deloc întâmplător.
Sfântul Maxim Mărturisitorul pune, în Răspunsuri către Talasie, acest număr în legătură, de pildă, cu cele 5 legi date de Dumnezeu firii bărbatului (prima în Rai, a doua după izgonirea din rai, a treia din vremea potopului, a patra a tăierii împrejur şi a cincea a aducerii lui Isaac). Toate acestea prmindu-le, spune sfântul Maxim, firea le-a lepădat, murind din pricina nerodirii faptelor virtuţii. (Iar a şasea lege e trecerea la Evanghelie.)
Pentru detalii, vezi întrebarea 41, Filocalia vol. 3.

Vrei totuşi să ne spui care e tâlcuirea ta sau tâlcuirea preferată de tine? Adică aş dori să ştiu răspunsul tău la propriile tale întrebări pe care ni le-ai propus şi nouă. Ce anume vrei să ne oferi, de fapt?