Noutati de la Centrul de Presa Basilica

[cristiboss56]

În Biserica Ortodoxă pe 23 august 2014 este sărbătorită Odovania Praznicului Adormirii Maicii Domnului. Rânduiala liturgică începe cu Slujba Vecerniei din seara zilei de 22 august.

Pentru pregătirea sufletească a credincioşilor toate sărbătorile împărăteşti (inclusiv cele ale Maicii Domnului) sunt predecedate de un timp de pregătire, numit pre-serbare, înainte-serbare sau înainte-prăznuire. Ele au de asemenea şi o perioadă de continuare sau prelungire a sărbătorii, numită după-serbare sau după-prăznuire. Ziua cea dintâi a înainte-serbării se numeşte începutul sărbătorii, iar ziua ultimă a după serbării se numeşte, cu un termen slavon, odovania, adică sfârşitul sau încheierea sărbătorii.

În cazul Praznicului Adormirii Maicii Domnului a fost o zi de înainte-prăznuire şi încă 8 zile după-prăznuire. În tot acest interval de timp, în cadrul slujbelor din biserică s-au cântat stihiri ale praznicului, iar în ziua odovaniei, slujba este aproape identică cu cea din ziua de 15 august.

Adormirea Maicii Domnului numită în popor şi Uspenia (termenul slav) sau Sfânta Maria Mare e sărbătoarea în amintirea zilei în care Sf. Fecioară şi-a dat obştescul sfârşit. După o pioasă tradiţie veche, cunoscută mai întâi în Apus şi trecută apoi şi în Răsărit, la trei zile după adormirea ei, Sfânta Fecioară ar fi fost ridicată cu trupul la cer, ca şi dumnezeiescul ei Fiu.

Adormirea Maicii Domnului este cea mai veche sărbătoare închinată Sfintei Fecioare Maria, deşi mărturii despre existenţa ei nu avem decât începând din secolul al V-lea, când cultul Maicii Domnului începe să se dezvolte foarte mult, mai ales după Sinodul IV Ecumenic, Sinod care a hotărât că Maica Domnului este Născătoare de Dumnezeu, cultul ei cunoscând de acum o foarte mare dezvoltare.

Următorul praznic care are înainte-prăznuire şi după-prăznuire este Naşterea Maicii Domnului, de la 8 septembrie.

[cristiboss56]

În Duminica a 11-a după Rusalii, Înaltpreasfinţitul Laurenţiu, Arhiepiscopul Sibiului şi Mitropolitul Ardealului a aşezat piatra de temelie pentru noua biserică din localitatea Păuca, Protopopiatul Sălişte, judeţul Sibiu, informează mitropolia-ardealului.ro. La slujba religioasă au participat mulţimi de credincioşi, autorităţile amintite mai sus şi preoţi din parohiile învecinate. După slujba religioasă, IPS Mitropolit Laurenţiu i-a felicitat şi încurajat pe credincioşii din Păuca pentru demersul iniţiat şi i-a îndemnat să susţină constant pe preotul paroh Horea Stanciu şi autorităţile locale la lucrările de zidire. Credincioşii au avut posibilitatea să se închine la moaştele Sfântului Andrei Şaguna, aduse de la Catedrala mitropolitană din Sibiu, iar la final au primit iconiţe ale sfântului ierarh. Viitoarea biserică de la Păuca va avea hramurile “Naşterea Maicii Domnului” şi “Sfântul Ierarh Andrei Şaguna, Mitropolitul Transilvaniei”.

[cristiboss56]

Biserica Ortodoxă cinstește la 29 august Tăierea cinstitului cap al Sfântului Ioan Botezătorul, zi de post şi de rugăciune profundă. Cu acest prilej, mai multe lăcașuri de cult din ţară îşi sărbătoresc hramul.

În Bucureşti, singura biserică ce poartă hramul „Tăierea cinstitului cap al Sfântului Ioan Botezătorul“ este biserica Parohiei „Sfântul Ioan - Piaţă“. Construită în anul 1774, pe vechea stradă Şerban Vodă, în apropiere de Podul Beilicului, de peste râul Dâmboviţa, biserica este unul dintre lăcaşurile translate în vremea perioadei comuniste pentru a fi salvate de la demolare. În fiecare an sunt marcate aici şi celelalte sărbători în cinstea Sfântului Ioan Botezătorul şi Înaintemergătorul Domnului: zămislirea (23 septembrie), naşterea (24 iunie), soborul (7 ianuarie), prima şi a doua aflare a capului (24 februarie) şi a treia aflare a capului său (25 mai).

De asemenea, în Arhiepiscopia Bucureştilor îşi sărbătoresc hramul Parohia Măgureni 2, din Protoieria Câmpina, şi Parohia Radila, din Protopopiatul Ploieşti.

[cristiboss56]

Zilele trecute, prezența online a locașurilor de cult românești a fost îmbogățită cu site-ul oficial al Mănăstirii Sihăstria Putnei - www.sihastriaputnei.ro.
Sistematic, pe site-ul www.sihastriaputnei.ro vor fi postate articole, materiale video, audio și foto, realizate cu ocazia diferitelor evenimente importante din viaţa mănăstirii, în cele 14 secțiuni: Istoria, Locașuri, Pelerinaj, Predici, Cântări, Viața în mănăstire, Sfinți ocrotitori, Cuvânt duhovnicesc, Cuvânt din Sfânta Scriptură, Oaspeți, Partituri, Cuvinte din pridvor, Recomandări, Mănăstirea noastră în presă.

[cristiboss56]

Ziua de 1 septembrie reprezintă pentru Biserica Ortodoxă începutul anului bisericesc, prilej cu care în biserici ierarhii şi preoţii săvârşesc slujbe de Te Deum. La Catedrala patriarhală, slujba a fost oficiată de către Preasfinţitul Ieronim Sinaitul, Episcop-vicar patriarhal, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi. Din soborul slujitor a făcut parte şi părintele arhimandrit Teofil Anăstăsoaie, Mare Eclesiarh al Catedralei Patriarhale.

€žS-au adus mulţumiri pentru toate cele care Dumnezeu ni le-a rânduit în partea trecută a vieţii noastre şi s-au înălţat rugăciuni ca anul nou bisericesc, sau anul nou spiritual, să fie un an în care creştinii să fie la fel de râvnitori a urma calea binelui, a se îmbunătăţii, a se umple de harul lui Dumnezeu şi a fi bucurie Bisericii şi lor înşişi întreolaltă prin săvârşirea binelui. Anul nou bisericesc este un prilej prin care reafirmăm sfinţirea timpului care se săvârşeşte în Biserică prin toate momentele cele rânduite de rugăciune, dar şi binecuvântarea zilelor noastre, a săptămânilor şi a întregului an€, a spus în cuvântul său Preasfinţitul Ieronim Sinaitul, potrivit Radio TRINITAS.

Începutul Anului Nou bisericesc a fost instituit de către Sfinţii Părinţi la Sinodul I de la Niceea, când s-a rânduit să se sărbătorească data de 1 septembrie ca un început al mântuirii creştinilor, în amintirea intrării lui Hristos în mijlocul adunării evreilor vestind tuturor 'anul bineplăcut Domnului'. S-a hotărât de către Sfinţi Părinţi (318) participanţi la Sinodul I Ecumenic de la Niceea din anul 325, pe considerentul că începutul activităţii de propovăduire a Evangheliei de către Mântuitorul nostru Iisus Hristos s-a făcut la începutul lunii septembrie, deoarece după calendarul iudaic intrarea în sinagoga din Nazaret (Luca 4, 14-19) a Mântuitorului, după întoarcerea din pustia Carantaniei, a fost în luna a şaptea, numită Tişri (care corespunde în calendarul nostru lunii septembrie).

Anul bisericesc ortodox se împarte în trei mari faze sau perioade: Perioada Triodului (perioada prepascală); Perioada Penticostarului (perioada pascală); Perioada Octoihului (perioada postpascală).

[cristiboss56]

Facultatea de Teologie Ortodoxă din Capitală organizează, în această perioadă, înscrieri pentru admiterea la toate nivelele de studiu. După sesiunea din iulie, la nivel licenţă instituţia mai dispune de locuri la specializările Asistenţă Socială, Didactică şi Artă Sacră.

„Sunt două probe ca şi în sesiunea din iulie şi se vor desfăşura pe 17 şi 19 septembrie. Avem locuri bugetare disponibile la Teologie Didactică, Teologie Socială şi la Artă Sacră. De asemenea, sunt disponibile şi locuri la taxă în măsura în care vor fi candidaţi suficienţi”, a declarat pentru TRINITAS TV Pr. Prof. Univ. Dr. Ştefan Buchiu, decanul Facultăţii de Teologie Ortodoxă din Bucureşti.

Înscrierea pentru admiterea la unul dintre cele opt programe de master ale Facultăţii de Teologie din Bucureşti va începe pe 5 septembrie. Proba scrisă va fi susţinută pe 16 septembrie.

Tot la instituţia de învăţământ teologic universitar au început şi înscrierile pentru şcoala doctorală.

Detalii despre programele pe care le oferă facultatea, dar şi despre înscrieri şi admitere puteţi afla de pe site-ul instituţiei, ftoub.ro.

[cristiboss56]

A noua lună din anul calendaristic şi prima din anul bisericesc cuprinde sărbători importante, dar şi pomenirea unor sfinţi cunoscuţi ai Bisericii noastre.



La 1 septembrie l-am pomenit pe Cuviosul Dionisie Exiguul, Părintele erei creştine şi al Dreptului bisericesc.



În ziua Înainteprăznuirii Naşterii Maicii Domnului, pe 7 septembrie, îi vom cinsti pe Cuvioşii Simeon şi Amfilohie de la Pângăraţi, canonizaţi de Biserica Ortodoxă Română în martie 2008.



Sărbătoarea Naşterii Maicii Domnului, prăznuită la 8 septembrie, este prima mare sărbătoare a anului bisericesc. Sfânta Fecioară Maria s-a născut în familia sfinţilor şi drepţilor Ioachim şi Ana, pomeniţi a doua zi, pe 9 septembrie.



Un alt Sfânt român, Cuviosul Ioan de la Prislop, canonizat în anul 1992, este pomenit pe 13 septembrie.



Creştinii ortodocşi sărbătoresc la 14 septembrie, Înălţarea Sfintei Cruci. Spre deosebire de alte praznice împărăteşti, Înălţarea Sfintei Cruci este zi însoţită de post, pentru că ne aducem aminte de pătimirile şi moartea Mântuitorului.



La jumătatea lunii septembrie este pomenit Sfântul Iosif cel Nou de la Partoş, ale cărui moaşte se află în Catedrala mitropolitană din Timişoara.



Din anul 2003, la 22 septembrie, românii îl cinstesc în mod deosebit şi pe Sfântul Ierarh Mucenic Teodosie de la Mănăstirea Brazi.


Spre sfârşitul lunii, la 26 septembrie, Biserica Ortodoxă Română îl pomeneşte pe Sfântul Voievod Neagoe Basarab, iar pe 27 septembrie pe Sfântul Martir Antim Ivireanul, Mitropolitul Ţării Româneşti.

[cristiboss56]

A noua lună din anul calendaristic şi prima din anul bisericesc cuprinde sărbători importante, dar şi pomenirea unor sfinţi cunoscuţi ai Bisericii noastre.
La 1 septembrie l-am pomenit pe Cuviosul Dionisie Exiguul, Părintele erei creştine şi al Dreptului bisericesc.
În ziua Înainteprăznuirii Naşterii Maicii Domnului, pe 7 septembrie, îi vom cinsti pe Cuvioşii Simeon şi Amfilohie de la Pângăraţi, canonizaţi de Biserica Ortodoxă Română în martie 2008.
Sărbătoarea Naşterii Maicii Domnului, prăznuită la 8 septembrie, este prima mare sărbătoare a anului bisericesc. Sfânta Fecioară Maria s-a născut în familia sfinţilor şi drepţilor Ioachim şi Ana, pomeniţi a doua zi, pe 9 septembrie.
Un alt Sfânt român, Cuviosul Ioan de la Prislop, canonizat în anul 1992, este pomenit pe 13 septembrie.
Creştinii ortodocşi sărbătoresc la 14 septembrie, Înălţarea Sfintei Cruci. Spre deosebire de alte praznice împărăteşti, Înălţarea Sfintei Cruci este zi însoţită de post, pentru că ne aducem aminte de pătimirile şi moartea Mântuitorului.
La jumătatea lunii septembrie este pomenit Sfântul Iosif cel Nou de la Partoş, ale cărui moaşte se află în Catedrala mitropolitană din Timişoara.
Din anul 2003, la 22 septembrie, românii îl cinstesc în mod deosebit şi pe Sfântul Ierarh Mucenic Teodosie de la Mănăstirea Brazi.

Spre sfârşitul lunii, la 26 septembrie, Biserica Ortodoxă Română îl pomeneşte pe Sfântul Voievod Neagoe Basarab, iar pe 27 septembrie pe Sfântul Martir Antim Ivireanul, Mitropolitul Ţării Româneşti.