Predispozitii, vulnerabilitati mostenite de la parinti, bunici, strabunici etc.

[tot-Laurentiu]

Sunt preluate din cartea Enigmele eredităţii / Konstantin V. Zorin, pag. 57, 63, 67, 105, 116, 117, 118 şi 151...

[Ioan_Cezar]

Genetica este o ştiinţă extrem de complexă, căreia nu i-a dat de cap nici un om până azi, din câte cunosc.
Cei care scot după placul lor fragmente din cărţile de genetică (precum unii scot din context versete din Scriptură, pentru a da interpretări care le convin lor) uită, printre multe altele, următoarele:
a) transmiterea genelor de la genitori la urmaşi este condusă de legile probabilităţii, nu de mecanică; în genetică nimic nu e sigur, ci doar probabil.
b) genotipul nu e totuna cu fenotipul. Aceasta înseamnă că, chiar dacă doi oameni au fondul genetic absolut identic, dezvoltarea lor morfologică nu este niciodată identică. Intervin nenumăraţi factori pe care îi putem reuni în câteva clase principale - educaţia/cultura mediului, experienţele vieţii, autoconstruirea propriei personalităţi prin propriile decizii. În concluzie, premisele presupuse a fi identice duc la rezultate variate.
c) genele recesive, spre deosebire de cele dominante, nu se manifestă (decât atunci când în genomul urmaşului se întâlneşte aceeaşi genă recesivă şi de la mamă şi de la tată).

Consider că este cu totul păgubos ca omul care nu stăpâneşte bine genetica să facă speculaţii teologice pe spinarea geneticii. Prin aceasta se scoboară pe sine şi în genetică şi în teologie...

Ca fapt divers, reamintesc că unul dintre marii oratori ai Antichităţii a avut un defect din naştere (transmis ereditar) la nivelul aparatului fonator. Dar, prin lucrul cu sine şi-a depăşit datul ereditar şi a devenit unul dintre cei mai buni oratori, poate cel mai bun.
https://istoriiregasite.wordpress.com/tag/demostene/

Pe de altă parte, ca să ridicăm ştacheta sus de tot, în chiar Genealogia Mântuitorului întâlnim persoane despre care uneori ne sfiim să vorbim...
http://www.cuvantul-ortodox.ro/categ...erii-domnului/

Speculaţiile genetice au, printre alte neajunsuri, pe acela că alimentează fanatismul rasist (rase pure, nazism etc.).

Pentru om e întotdeauna mai important (cu impact practic mai mare, cu validitate ecologică) în ce cultură trăieşte, în ce lume de duhuri, în ce atmosferă omenească (şi îngerească...) decât cu ce tendinţe în potenţial vine pe lume. Dacă se transmit urmările păcatelor părinţilor, aceasta se face prin comportamentul (practici - obiceiuri, ritualuri) şi amintirile (idei, sentimente, valori, filosofii, credinţe) ce însoţesc fiecare coabitare dintre înaintaşi şi urmaşi.
Păcatul se reînnoieşte activ - psihologic şi duhovniceşte de la o generaţie la alta, prin comunicarea directă la toate nivelurile dintre generaţii; el nu se transmite pasiv prin substratul genetic biochimic. Să respectăm şi să cultivăm tradiţiile bune, de la o generaţie la alta, şi astfel vom avea urmaşi sănătoşi, trupeşte şi sufleteşte şi duhovniceşte.
Şi chiar dacă păcatul s-ar transmite, stă în puterea oricărui păcătos născut din păcătoşi să devină bineplăcut Domnului, chiar sfânt. Prin alegerea nevoinţei întru atragerea Harului Domnului, ştiind că "duhul umilit, inima înfrântă şi smerită..." şi că tot ce nu este posibil la om este posibil la Dumnezeu, dacă Domnul voieşte.

[tot-Laurentiu]

În prealabil postat de Ioan_Cezar

Genetica este o ştiinţă extrem de complexă, căreia nu i-a dat de cap nici un om până azi, din câte cunosc.

Ca ştiinţă instituţionalizată, genetica se rezumă în majoritatea cazurilor la constatări, fără să poată demonstra şi explica în mod real care sunt cauzele pentru majoritatea fenomenelor genetice.

În prealabil postat de Ioan_Cezar

Speculaţiile genetice au, printre alte neajunsuri, pe acela că alimentează fanatismul rasist (rase pure, nazism etc.).

Cred că se înţelege de la sine că discuţia nu este despre rase pure sau experimente genetice de laborator, ci despre ştiinţa cuvioşilor părinţi, despre predispoziţiile moştenite de la strămoşi din persepectiva oamenilor trăitori în Hristos, aşa cum le-a fost transmis prin Revelaţie, la care cea mai mare parte a oamenilor de ştiinţă nu pot ajunge prin metode ştiinţifice.

Există, într-adevăr, anumite experimente prin care omul se pune în locul lui Dumnezeu, însă orice experiment care nu decurge conform firii, nu face parte din planul lui Dumnezeu, şi deci, nu poate fi obiectul discuţiei de faţă, din moment ce se se încadrează la păcate împotriva firii.

[Ioan_Cezar]

Iartă-mă dar nu vreau să particip la monotona dispută abracadrabrantă despre conflictul dintre ştiinţă şi religie, despre superioritatea uneia sau a alteia etc.
Discursul eclectic, gen salată de cuvinte şi idei, în care se amestecă cu băţul emoţional termeni de ici şi de colo pentru a demonstra nu ştiu ce afinitate, nu duce la nimic bun.

Ştiinţa Părinţilor nu este la concurenţă cu genetica, nu e nici deasupra nici sub vreo ştiinţă, ci lucrează în alt plan: cel duhovnicesc. Că uneori Părinţii apelează la câte un termen din ştiinţele lumii, asta se face pentru a ne ajuta pe noi să înţelegem unde bate cuvântul duhovnicesc. Utilizăm variate mijloace dar nu le confundăm cu scopul. Ne uităm unde arată degetul, nu la deget sau în deget. Părinţii ne arată Cerul, nu pământul din om, nu lumescul vieţii acesteia de care se ocupă în general ştiinţele. Ei se ocupă cu meta-fizica, nu cu fizica existenţei.

Când Părintele Sofronie ne vorbeşte despre sânge, nu are în vedere vreo lămurire care ţine de hematologie, sistemul cardio-vascular ori gene şi codoni, ci sugerează, prin apelul la un mijloc plastic de expresie, că viaţa evlavioasă a mamei are consecinţe profunde asupra vieţii copilului. Ne mai învaţă astfel ceva care scapă amatorilor de termeni genetici: inima duhovnicească a mamei comunică cu inima duhovnicească a fătului încă din timpul vieţii intrauterine. Stările sufleteşti ale mamei sunt prima învăţare primită de copil. Cu cât aceste stări sunt mai sănătoase duhovniceşte, cu atât mai sănătos duhovniceşte se va dezvolta şi copilul. Iar această învăţare, această permanentă educaţie duhovnicească se va prelungi şi mai apoi, după naştere, în relaţiile duhovniceşti dintre mamă (tată, familie) şi copil.

Aceşti oameni nu explică cum se "traduce" în ADN viaţa duhovnicească, întrucât ei nu explică Tainele ci le trăiesc, le experiază, le cultivă. Părinţii pun mereu accentul pe factorii duhovniceşti pentru că voiesc ca noi, mamele şi taţii, să ne dezvoltăm duhovniceşte, iar prin aceasta să îi ajutăm şi pe urmaşii noştri să se dezvolte duhovniceşte.
Apoi vin şi celelalte, pe această bază bună, absolut necesară.

[cristiboss56]

http://ascorslatina.wordpress.com/20...le-copiilor-2/

În prealabil postat de cristiboss56

http://ascorslatina.wordpress.com/20...le-copiilor-2/

Interesant articol,imi confirma,poate,niste legaturi care imi pareau neclare si pe care le gasisem intr-un studiu despre cromozomul Y si ADN-ul mitocondrial. Numai bine.

[Ioan_Cezar]

Din păcate, în materialele prezentate se află câteva interpretări speculative, dintre care mă silesc, în ciuda mâhnirii dar de dragul adevărului, să semnalez câteva:

"Gena dominantă este gena normală care formează organul şi-i conduce funcţiunea în condiţii normale iar gena recesivă este gena defectuoasă, a cărei funcţiune nu se manifestă. Gena care creşte creierul, prin care se mijloceşte funcţiunea inteligenţei, e o genă dominantă, iar aceea care-l împiedică, şi deci produce prostia, e o genă recesivă."

"După textul Scripturii toată recesivitatea apare în părinţi pe urma vreunui păcat."

"Trăind prezenţa nevăzută a lui Hristos în noi, Acesta poate să scoată afară, prin mecanismul eredităţii, neghina recesivă şi, în vremea străduinţei celui din cauză, să facă să revină mulţime de gene recesive în gene dominante."

Fraţilor, gena nu este o noţiune axiologică, nu primeşte calificativul de "bună" sau "rea", cu atât mai puţin de "păcătoasă" ori "virtuoasă". Pentru a înţelege ce înseamnă de fapt o genă dominantă şi mai ales ce este gena recesivă, vă rog să rezervaţi câteva minute studiului într-un material oferit de geneticieni.
http://ro.wikipedia.org/wiki/Dominan..._genetic%C4%83


Caractere normale și anormale dominante și recesive

Caractere dominante ..............................................Cara ctere recesive

Nas coroiat .............................................. Nas drept
Nas roman(cu proieminență la mijloc) .............................................. Nas drept
Nas grecesc (alungit) ..............................................Nas drept
Nas normal............................................ .. Nas cartofeliform
Nas lat .............................................. Nas îngust
Nas lung ..............................................Nas scurt sau mijlociu
Rădăcina nasului îngustă, înaltă............................................ .. Rădăcina nasului joasă și lată
Rădăcina nasului îngustă, înaltă ..............................................Rădă cina nasului joasă și lată
Nări dilatate .............................................. Nări înguste
Ochi drepți........................................... ... Ochi pieziși
Ochi mari.............................................. Ochi mici
Ochi negri............................................. .Ochi căprui
Ochi gri ..............................................Ochi verzi
Iris de culoare închisă........................................... ...Iris de culoare albastră
Iris pigmentat......................................... .....Iris albinist
Gene lungi ..............................................Gene scurte
Pleoape mari .............................................. Pleoape mici
Păr întunecat .............................................. Păr deschis
Păr creţ.............................................. Păr ondulat
Păr negru ..............................................Păr blond
Păr castaniu ..............................................Păr roşcat
Păr castaniu.......................................... ....Păr blond
Păr cărunt la 25 ani..............................................Păr cărunt apărut după 25 ani
Şuviţă albă de păr ..............................................Păru l de aceeaşi culoare
Chelie timpurie ..............................................Abse nţa cheliei
Piele închisă la culoare........................................... ...Piele deschisă la culoare
Statură joasă ..............................................Stat ură înaltă
Dreptaci.......................................... ....Stângaci
Cataractă (opacificarea cristalin) ..............................................În normă
Auz normal............................................ ..Surditate
Prezenţa migrenei ..............................................Abse nţa migrenei
Absenţa sindrom Parkinson ..............................................Prez enţa sindrom Parkinson
Dezvoltare normală .............................................. maladia Gay Sach (idioţie amaurotică
degenerescentă cerebro - vasculară)
Absenţă fenilcetonurie.................................... ..........Prezenţă fenilcetonurie



Dacă ar fi să valorizăm (cum se face în materialul comentat) datele genetice oferite de acest tabel, ar reieşi aşa:
- migrena, cataracta, încărunţirea prematură şi şuviţa albă de păr sunt ... bune, virtuoase etc. Că doar sunt date de genele dominante!
Iar absenţa migrenei şi părul bogat sunt rele, deoarece sunt date de genele recesive!
Ei bine, rezerv pentru final constatarea că ochii albaştri au culoarea dată de genele recesive.
Apăi, oameni buni, Părintele Arsenie Boca, Părintele Sofronie, Părintele Iosif Isihastul şi, dintre sfinţii deja canonizaţi Sfântul Serafim de Sarov - au avut gene rele, păcătoase, tocmai pentru ochi?...

[cristiboss56]

https://vorbeintelepte.wordpress.com...pasesc-copiii/