De ce ,,marire" si nu ,,slava"?

În prealabil postat de catalin2

P.S. Ca sa fie evitat termenul, se poate folosi adept al papei, sub ascultarea papei (desi inseamna acelasi lucru), sau un termen mai general, cautator al adevarului. :)

De ce să evităm un termen care spune lucrurilor pe nume?

[redemptor]

Mi-a venit să râd cu lacrimi când am citit Psalmul 142 dintr-o carte de rugăciuni greco-catolică numită "Paraclisul Preaonoratei Mamei (şi nu Preacinstitei Maicii) noastre Maria", suna ceva de genul: ". . . Ascultă cererea mea în adevărul Tău" în loc de ". . . Ascultă cererea mea întru credincioşia Ta", partea haioasă era asta:"Că a persecutat inamicul inima mea. . ."
în loc de "Vrăjmaşul prigoneşte sufletul meu. . ." =))))) să te ţii de burtă de râs nu alta parcă era o poezie de grădiniţă pentru grupa mică nu un psalm altfel sună în varianta ortodoxă şi fireşte la noi în Ardeal cel puţin la biserici se mai aude de "măriri", de "slăvi" se aude pe la mânăstiri. Ce urât sună varianta greco-catolică a expresiei "Doamne miluieşte-ne!" cică "Doamne îndură-te spre noi!" sau în loc de "Slavă/Mărire Ţie Hristoase Dumnezeule Nădejdea Noastră", "Mărire Ţie Hristoase Dumnezeule Speranţa Noastră". Şi mai zic greco-catolicii că ei ţin rânduielile ortodoxe că aproape le-au latinizat cu totul. Să fi trăit acum Sf Ierarhi Ilie Iorest şi Sava Brancovici şi să fi auzit că Sf. Liturghie a unui înaintaş de-al lor adică Sf. Ierarh Ioan Gură de Aur(care era arhiepiscop al Constantinopolului- deci tot grec adică ortodox pentru că nu existau încă catolicii pe atunci) e latinizată se trăgeau de bărbi. Ortodoxia de-a lungul timpului a păstrat neschimbat terminologiile şi aici nu e vorba de limbile slavonă sau latină ci de graiul românesc însuşi unul din cei 2 mari ierarhi ortodocşi ardeleni a tradus scrierile şi învăţăturile ortodoxe în limba română fapt ce i-a înfuriat pe reformaţii unguri care urau din suflet ortodoxia românească. Un alt mare Ierarh Sf. Antim Ivireanul a tradus scrierile Ortodoxe şi ele au rămas neschimbate pentru că mai-marii noştri ştiau că e mai dulce graiul românesc cel neschimbat (cu terminologii dacice,greceşti şi slavone) sigur au fost şi cazuri de dispute la început în Moldova şi Ţara Românească pe tema traducerilor cărţilor bisericeşti din slavonă în română. Eu zic că mai frumos sună la Sf. Liturghie un "Doamne miluieşte" decât un "Doamne îndură-te spre noi" sigur acuma o să sară greco-catolicii să-mi dea lecţii de istorie că la asta se pricep ei cel mai bine.

Redemptor, "Preaonoratei Mame"?...Oy vey, ridicol..astia de l-au compus poate nu stiu cine sunt "Preaonoratele Matres". :)))))
Da, latinomania e penibila. WTF, latinii sunt morti demult, dar unii se cred pe vremea Papei Leon cel Mare, ala de l-a oprit pe Atilla cu negocieri subtile (unii fraieri bisericosi zic ca cu "sfintenie"). Si da, repet, obsesiile Scolii Ardelene sunt de vina pentru astfel de traduceri timpite.

[DragosP]

În prealabil postat de Theodore_of_Mopsuestia

(unii fraieri bisericosi zic ca cu "sfintenie")

Măi dragă, da' poate crezi că te ține vreun bisericos p'aci cu forța.

[redemptor]

În prealabil postat de Theodore_of_Mopsuestia

Redemptor, "Preaonoratei Mame"?...Oy vey, ridicol..astia de l-au compus poate nu stiu cine sunt "Preaonoratele Matres". :)))))
Da, latinomania e penibila. WTF, latinii sunt morti demult, dar unii se cred pe vremea Papei Leon cel Mare, ala de l-a oprit pe Atilla cu negocieri subtile (unii fraieri bisericosi zic ca cu "sfintenie"). Si da, repet, obsesiile Scolii Ardelene sunt de vina pentru astfel de traduceri timpite.

Latinismele dau de furcă mereu scrierilor ortodoxe, deşi eu zic că merge mai bine "slavă", am citit Psalmul 142 din cartea aia cap-coadă e de râsul-plânsul pentru cei care au scris cartea aceea de rugăciuni, mai grav e că suna ca o poezie sau ca o replică dintr-o piesă de teatru sau filmuleţ de scurtmetraj şi nu ca un psalm cum ar fi trebuit să sune.

[DragosP]

În prealabil postat de ovidiu b.

De ce să evităm un termen care spune lucrurilor pe nume?

Pen'că nu-i corect politic.
Și pen'că cică-i înjuri.

[sophia]

Vad ca ne invartim in cerc.
Nu este vorba de vreo inlocuire!
Se folosesc amandoi.
Am dat exemple unde se foloseste teremenul "marire", in rugaciuni si cantari.
Acestea sunt stravechi si se folosesc in toate bisericile.
La fel si "slava" are folosinta lui.
Toata lumea spune: Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh.

Poate cu mici exceptii cei doi termeni sunt totusi (sau asa se folosesc) sinonimi.
Celelalte acceptiuni nu se folosesc in biserica ( de ex. a mari in sensul de a schimba dimensiunea).

Si nu sunt specialist in istoria limbii si (ma) intreb de unde a aparut si "preamari"? A fost intai "a mari" si pe urma "preamari" sau invers sau...
Acesta este folosit mai ales in biserica, sau in literatura.
Noi nu cred ca spunem in biserica "marim pe..." ci "preamarim". Vad cumva o diferenta.

Si eu ma intreb insa de ce exista mai multe versiuni la rugaciuni si cantari (ca limba ma refer). Si care versiune e cea mai veche si mai corecta.
Cum am mai spus eu am invatat multe din ele cu "marim, marire" si nu cu "slavim si slava".

P.S. Mai exista si termenul "preaslavi". Acest "prea" cred ca vine sa accentueze actiunea...?