Presedinte protestant ?!

Păi asta să fie ținta și strădania noastră.

[oaie_cugetatoare]

În prealabil postat de ovidiu b.

Păi asta să fie ținta și strădania noastră.

pai da, asta trebuie sa fie.

În cazul de față se observă contrariul.

[oaie_cugetatoare]

În prealabil postat de ovidiu b.

În cazul de față se observă contrariul.

Nope.Dar etapa precursoare pregatirii, este informarea.Eu asta fac inainte sa ma pregatesc.Adun informatii, ca sa
stiu pentru ce sa ma pregatesc.

[Ioan_Cezar]

Cu ce procesor? Cu ce procesor aduni informaţii? Hîm...?
Cu ce procesor le prelucrezi?........:)
Vezi, aici e bubiţa încrederii în sine şi alte cele, deh...
Nu ştiu cum e la cugetători, dar eu m-am lecuit de avantajele cugetării de când am dibuit şi apoi răsverificat cam cum e cu mintea omului, cu mintea mea mai întâi... Mintea minte, oiţă, minte de ... rupe sufletul omului! Mintea cea încrezătoare în sine, mintea turn babilonian, mintea cea robită veacului şi cam libertină, ca să nu zic mai mult...

[Corinusha]

^ asta asa aiurea suna...

Sunt sigura (?! oare?!) ca nu asa ar trebui sa sune, dar mie imi suna cea de genu: "nu mai gandi, ca minte te-nseala; ramai prost si crezi tot ce iti zic altii/ sau tot ce vezi/auzi pe oriunde; nu-ti folosi mintea, nu gandi, nu rationa." aproape ca inteleg ca ai zice ca minte-ai de la diavol (desi nu zici asta, si prbabil nici nu crezi asta; Dumnezeu ne-a facut cu tot cu minte).

Da, e bine sa alegi su sufletul (nu stiu cum s-o zic mai bine), dar are si mintea rolul ei... si sunt lucruri care chiar trebuie gandite bine...

[Ioan_Cezar]

Trebuie gândite bine?
Cu ce minte?
Cu ce fel de minte "gândeşti bine"?
Ai auzit de paza şi trezvia minţii? Ce sens şi rost crezi că au expresiile acestea? Nu cumva sunt chestii ciudate de-ale monahilor iar pe noi n-ar trebui să ne preocupe? Hîm...
Anumite minţi (majoritatea, chiar) cu cât gândesc mai mult sau "mai bine", cu atât e mai rău. Mintea omului are multe ieşiri din carosabil, are apetit pentru erori, are colţi sfâşietori, are multe oglinzi strâmbe, are nesaţ la sângiuire ... de nici nu gândeşti!
Mintea nu e doar ce se vede la suprafaţă - un gând sau altul de care îţi dai seama, când se întâmplă să dai atenţie (internă) şi iei seama. Mintea e un ocean, ea are şi scheme necunoscute nouă, are şi conţinuturi latente inaccesibile, are şi porţi deschise şi nesupravegheate etc.
În general oamenii nu sunt instruiţi să îşi monitorizeze permanent mintea, duşmanul cel mai periculos situat tocmai înlăuntrul omului. Oamenii sunt educaţi superficial şi narcisic pe principiul: mintea merge bine, nu-ţi face griji, fii atent doar în afară, vezi de cele exterioare.

Cel mai folositor lucru pentru om acesta este: despătimirea de obiceiul de a ignora funcţionarea libertină a propriei minţi şi tăierea tentaţiei de a avea încredere în propria minte. Ascultarea are ca scop principal curăţirea minţii, înnoirea ei, metanoia sau pocăinţa. Indiferent că eşti ortodoxă sau protestant, aminteşte-ţi că Domnul pentru asta a venit printre noi - să ne schimbăm mintea, implicit adâncul din ea, adică inima. "Fericiţi cei săraci cu duhul... Fericiţi cei curaţi cu inima..." şi toată învăţătura şi pildele.

Înţelepciunea se manifestă cel mai adesea prin conştientizarea mai întâi a caracterului corupt al funcţionării minţii proprii. Ştii că Bătrânii şi în genere toţi cei îmbunătăţiţi puneau mereu pază minţii, smerind-o cu rugăciune neîncetată? De ce crezi că făceau aceasta? Pentru a nu lăsa mintea, adică locul preferat de acţiune al viclenilor noştri amici, să funcţioneze cum i-ar plăcea ei (şi lor). Că minte, atunci când funcţionează la largul ei. Minte des şi tare.

P.S. Din păcate, în lume sunt dezavuate două lucruri:
a) analiza directă a minţii în consiliere psihologică, ani şi ani;
b) cercetarea şi mărturisirea gândurilor la duhovnic; noi mergem cu lista de păcăţele şi le zicem acolo, duhovnicului, iar cu asta credem că totul s-a terminat. Din păcate, treaba reală abia atunci începe, iar noi nu ştim aceasta. Oamenii care au sporit în bine, dimpotrivă - fac mai puţine listuţe de fapte rele şi mai multe liste de gânduri, chiar de acestea par bune. Un duhovnic adevărat cam cu aceasta se ocupă în primul rând: cercetează gândurile/funcţionarea minţii şi te învaţă şi pe tine cum s-o faci. Alte preocupări sunt cu totul secundare, deoarece dacă în moara minţii (izvor al simţămintelor şi al acţiunilor noastre - cuvinte, fapte) ceva merge prost, tot ce vine în aval e deja corupt. Doamne fereşte să mai şi acţionezi! Aşa vine păcatul şi toată răutatea - de la moara necurată a minţii. Adică din inimă, cămara tainică a minţii.
Fericiţi cei curaţi cu inima!