Intoarcerea la crestinism

[unpacatosintors]

Buna ziua,

Am urmatoarea intrebare la care, fara suparare, as dori un raspuns concret si nu lectii de morala: ar putea un fost satanist, un om care a facut un pact cu diavolul si care acum si-a dat seama de pacatul facut si regreta, sa isi salveze sufletul si sa fie primit iar in bratele Mantuitorului, si daca da, ce ar trebui sa faca? care sunt pasii pe care ar trebui sa ii urmeze? Va multumesc.

[Mihnea Dragomir]

În prealabil postat de unpacatosintors

Buna ziua,

Am urmatoarea intrebare la care, fara suparare, as dori un raspuns concret si nu lectii de morala: ar putea un fost satanist, un om care a facut un pact cu diavolul si care acum si-a dat seama de pacatul facut si regreta, sa isi salveze sufletul si sa fie primit iar in bratele Mantuitorului, si daca da, ce ar trebui sa faca? care sunt pasii pe care ar trebui sa ii urmeze? Va multumesc.

Bine ati venit!

Da, Dumnezeu poate ierta orice pacat. Avem in Biblie, precum si in traditia hagiografica, numeroase exemple de satanisti convertiti.

Concret, fiind vorba de fapte in contra poruncii 1, adica pacate grave, spre a reinnoda legatura rupta cu Cristos, fostul satanist trebuie sa faca o buna spovada generala.

"Spovada buna" inseamna ca ea urmeaza pocaintei. La randul ei, pocainta nu inseamna doar un sentiment de parere de rau pentru pacatele facute, ci si hotararea de a nu mai pacatui. De fapt, termenul "convertire", care inseamna pe latineste "rasucire", presupune o hotarare radicala de a ne schimba viata.

Am spus "spovada generala", fiindca, fiind de presupus o situatie in care o spovada nu a fost facuta de mult (daca a fost facuta vreodata) cere un examen de constiinta mai in detaliu si o intalnire speciala cu preotul confesor. Daca, pentru cineva obisnuit cu ritmul vietii de credinta, o spovada poate dura doar doua minute, o astfel de spovada generala e de prevazut a dura mai mult, eventual chiar o ora. De aceea, duhovnicul trebuie intrebat cand il poate primi pe penitent pentru o spovada generala.

Cu fratietate crestina,
M.D.

[Marcel_Ionut]

În prealabil postat de unpacatosintors

Buna ziua,

Am urmatoarea intrebare la care, fara suparare, as dori un raspuns concret si nu lectii de morala: ar putea un fost satanist, un om care a facut un pact cu diavolul si care acum si-a dat seama de pacatul facut si regreta, sa isi salveze sufletul si sa fie primit iar in bratele Mantuitorului, si daca da, ce ar trebui sa faca? care sunt pasii pe care ar trebui sa ii urmeze? Va multumesc.

Te duci si te spovedesti la un preot, ii spui ce te apasa, si el te va indruma, simplu ca buna ziua!

În prealabil postat de unpacatosintors

Buna ziua,

Am urmatoarea intrebare la care, fara suparare, as dori un raspuns concret si nu lectii de morala: ar putea un fost satanist, un om care a facut un pact cu diavolul si care acum si-a dat seama de pacatul facut si regreta, sa isi salveze sufletul si sa fie primit iar in bratele Mantuitorului, si daca da, ce ar trebui sa faca? care sunt pasii pe care ar trebui sa ii urmeze? Va multumesc.

Esti un fost satanist? Daca nu, ignora :P

Poti, daca nu te deranjeaza, sa descrii ce te-a facut sa te intorci spre satanism, si ce te-a facut sa te intorci la crestinism?

[unpacatosintors]

In primul rand va multumesc pentru raspunsuri si pentru ca, prin acestea, mi-ati redat speranta.

In al doilea rand, ca sa raspund la intrebare...am fost botezat crestin, am crezut toata viata in Dumnezeu desi nu am fost ceea ce se poate numi un crestin practicant. Anul acesta am intampinat niste greutati, m-am rugat ca Dumnezeu sa ma ajute insa ajutorul intarzia sa apara. Eram disperat sa gasesc o solutie la problemele mele si, pe fondul disperarii si al slabiciunii spiritului, am apelat la diavol, renegand-u-l pe Dumnezeu. Nu a trecut mult si mi-am dat seama de imensitatea greselii facute. Intre timp am avut multe momente in care am vrut sa ma intorc la crestinism, sa cer iertare, indrumare insa de fiecare data ma gandeam ca raul pe care l-am facut este definitiv si de neiertat si ca trebuie sa ma complac faptului ca sufletul meu va sfarsi in chinuri vesnice. Totusi, astazi mi-am luat inima in dinti, mi-am facut cont (de fapt REfacut deoarece cu ani in urma urmaream zilnic site-ul acesta), am postat problema mea in speranta ca totusi exista scapare, ca Dumnezeu e mare si primeste pe cei rataciti inapoi.

Sunt perfect constient de gravitatea situatie si stiu ca drumul inapoi nu va fi unul usor insa acum, stiind ca exista speranta si pentru mine, voi face orice.

In legatura cu spovedania...vreau neaaparat sa fac una generala. Au trecut 3 ani de la ultima insa ma tem tare ca odata ajuns in fata preotului, cand ii voi spune ce am facut, o sa ma alunge din biserica.

[Marcel_Ionut]

Stai linistit daca te alunga inseamna ca are o problema si daca face asta te duci la alt preot si gata.

http://www.librariasophia.ro/carti-D...e-so-1126.html

Daca vrei iti recomand sa citesti cartea asta, o sa te mai imbuneze si o sa-ti mai clarifici niste lucruri

[Patrie si Credinta]

ceva imi miroase ciudat.

[Ioan_Cezar]

În prealabil postat de unpacatosintors

In primul rand va multumesc pentru raspunsuri si pentru ca, prin acestea, mi-ati redat speranta.

In al doilea rand, ca sa raspund la intrebare...am fost botezat crestin, am crezut toata viata in Dumnezeu desi nu am fost ceea ce se poate numi un crestin practicant. Anul acesta am intampinat niste greutati, m-am rugat ca Dumnezeu sa ma ajute insa ajutorul intarzia sa apara. Eram disperat sa gasesc o solutie la problemele mele si, pe fondul disperarii si al slabiciunii spiritului, am apelat la diavol, renegand-u-l pe Dumnezeu. Nu a trecut mult si mi-am dat seama de imensitatea greselii facute. Intre timp am avut multe momente in care am vrut sa ma intorc la crestinism, sa cer iertare, indrumare insa de fiecare data ma gandeam ca raul pe care l-am facut este definitiv si de neiertat si ca trebuie sa ma complac faptului ca sufletul meu va sfarsi in chinuri vesnice. Totusi, astazi mi-am luat inima in dinti, mi-am facut cont (de fapt REfacut deoarece cu ani in urma urmaream zilnic site-ul acesta), am postat problema mea in speranta ca totusi exista scapare, ca Dumnezeu e mare si primeste pe cei rataciti inapoi.

Sunt perfect constient de gravitatea situatie si stiu ca drumul inapoi nu va fi unul usor insa acum, stiind ca exista speranta si pentru mine, voi face orice.

In legatura cu spovedania...vreau neaaparat sa fac una generala. Au trecut 3 ani de la ultima insa ma tem tare ca odata ajuns in fata preotului, cand ii voi spune ce am facut, o sa ma alunge din biserica.

Dacă te ajută cumva, află că şi eu sunt satanist. Lucrez în fiecare zi cu dracul, îi slujesc neîncetat - pentru că sunt om păcătos.
Nu iubesc pe Dumnezeu mai mult decât pe oricine altcineva,
nu iubesc pe aproapele aşa cum mi-a poruncit Hristos şi cum mi-a arătat El Însuşi,
nu trece minut să nu păcătuiesc cu gândul, cu vorba ori cu fapta,
nu mă nevoiesc cum s-ar cuveni,
nu sunt în ascultare de duhovnic,
nu mă ţin cum s-ar cuveni de sfânta rugăciune,
nu postesc cum ar trebui,
nu fac cum se cuvine fapta milei creştine,
nu iert cu uşurinţă,
mint (chiar fără voie),
fur (chiar fără voie şi în baza unor multe circumstanţe atenuante, chipurile),
înşel (uneori cu oarecare plăcere discret resimţită),
nu îmi respect cuvântul dat,
nu studiez zilnic Scriptura,
nu cuget neîncetat la cuvântul lui Dumnezeu,
nu am pace şi nu trăiesc în pace cu alţii,

cu toate acestea cred că Dumnezeu mă iubeşte, mă cheamă, mă ajută să Îl găsesc în fel şi chip, mă miluieşte, mă învaţă chiar dacă deocamdată nu realizez foarte clar în ce constă aceasta, mă iartă în fiece clipă şi voieşte să mă iert şi eu şi să dobândesc curăţia inimii, însănătoşirea minţii, virtutea.

Îmi port crucea cu greu, deseori o arunc apoi o reaşez cu căinţă pe umeri,
trag nădejde că Domnul nu mă va lăsa, până într-un sfârşit.

Deocamdată am succes în afacerile cu dracul, adică mă duc tot mai în jos, mă prăpădesc pe zi ce trece, vădit.
Dar strig şi eu, cum am învăţat de la un bărbat pe care îl iubesc - scoate din temniţă, Doamne, sufletul meu păcătos! Şi trag nădejde că Dumnezeu mă aude şi că lucrează în mine.

Dacă te ajută cu ceva, uite aşa e la mine.
Credinţa nu e pană la pălărie. Nu avem motiv să ne mândrim că suntem creştini, ci avem doar poartă spre Milostivire şi un jug de dus. E uşor, dacă nu ne împotrivim, prin patimi, precum catârul.

M-ş bucura să aflu că te-ai spovedit. Se va bucura mult şi duhovnicul, precum tatăl fiului risipitor s-a bucurat, oarecînd. Şi multă bucurie va fi şi în ceruri, precum vom fi aflat fiecare pe pielea noastră şi precum ne învaţă Însuşi Dumnezeu prin sfinţii Lui.
Mergi şi te spovedeşte, omule. E un act de iubire şi însănătoşire, nu o biciuire pedepsitoare. După Spovedanie vei fi din nou liber şi vei începe iarăşi să creşti, întru menirea ta de om, hărăzit fericirii prin Har.

În prealabil postat de unpacatosintors

In primul rand va multumesc pentru raspunsuri si pentru ca, prin acestea, mi-ati redat speranta.

In al doilea rand, ca sa raspund la intrebare...am fost botezat crestin, am crezut toata viata in Dumnezeu desi nu am fost ceea ce se poate numi un crestin practicant. Anul acesta am intampinat niste greutati, m-am rugat ca Dumnezeu sa ma ajute insa ajutorul intarzia sa apara. Eram disperat sa gasesc o solutie la problemele mele si, pe fondul disperarii si al slabiciunii spiritului, am apelat la diavol, renegand-u-l pe Dumnezeu. Nu a trecut mult si mi-am dat seama de imensitatea greselii facute. Intre timp am avut multe momente in care am vrut sa ma intorc la crestinism, sa cer iertare, indrumare insa de fiecare data ma gandeam ca raul pe care l-am facut este definitiv si de neiertat si ca trebuie sa ma complac faptului ca sufletul meu va sfarsi in chinuri vesnice. Totusi, astazi mi-am luat inima in dinti, mi-am facut cont (de fapt REfacut deoarece cu ani in urma urmaream zilnic site-ul acesta), am postat problema mea in speranta ca totusi exista scapare, ca Dumnezeu e mare si primeste pe cei rataciti inapoi.

Sunt perfect constient de gravitatea situatie si stiu ca drumul inapoi nu va fi unul usor insa acum, stiind ca exista speranta si pentru mine, voi face orice.

In legatura cu spovedania...vreau neaaparat sa fac una generala. Au trecut 3 ani de la ultima insa ma tem tare ca odata ajuns in fata preotului, cand ii voi spune ce am facut, o sa ma alunge din biserica.

Eu chiar sunt curios de acest satanism. Poti sa-mi mai rapunzi unor intrebari? Fac un fel de studiu personal. Daca te supara, poti sa nu-mi raspunzi, nu-i problema.

1. Spuneai ca te-ai intors spre satanism dupa ce ai vazut ca Dumnezeu nu raspunde. Ce te-a facut sa crezi ca Satan va raspunde?
2. Dupa ce nici Satan nu ti-a raspuns, ai fost dezamagit de acest fapt?
3. Exista vreo ierarhie? Sedii? Cum sunt aceste sedii?
4. Participai la ritualuri sau ceva de genul? Cum se desfasoara aceste ritualuri (idei principare, pe scurt)?
5. Te-a traznit vreodata mila, tristetea, compasiunea fata de ceilalti aderenti la acest cult?
6. Biserica Satanica primeste, conform legii, o particica din fondurile de stat alocate religiilor si cultelor?

Mersi!

[unpacatosintors]

Multumesc Ioan pentru incurajari. Imi pare rau sa citesc despre lupta pe care o duci. Sper ca intr-o zi sa fii indeajuns de tare incat sa faci o alegere. Sper ca Dumnezeu sa ne ajute pe amandoi, pacatosii, sa ne intareasca, sa ne tina departe de ispite si sa ne lumineze gandurile.

In legatura cu intrebarile:

1. Spuneai ca te-ai intors spre satanism dupa ce ai vazut ca Dumnezeu nu raspunde. Ce te-a facut sa crezi ca Satan va raspunde?
A fost un risc asumat. Nu cred ca m-am gandit prea mult. CRed ca am vazut prea multe filme de genul pentru ca am cautat pe net cum se face un pact cu el, am scris niste cuvinte pe o hartie, m-am intepat la un deget apoi am ars hartia. Cam la asta s-a rezumat totul.

2. Dupa ce nici Satan nu ti-a raspuns, ai fost dezamagit de acest fapt?
Mi-a raspuns...oarecum. Mare parte din probleme s-au rezolvat desi nu de la sine, am muncit pentru ele. Chiar si asa, simteam in sinea mea pacatul. Si cred ca de la bun inceput stiam ca n-o sa avem o relatie prea lunga.

3. Exista vreo ierarhie? Sedii? Cum sunt aceste sedii?
Habar nu am. Nu am aprofundat subiectul. Cred ca doar vroiam o rezolvare rapida la ce aveam nevoie. Banuiesc ca sunt, ca in orice organizatie de altfel.

4. Participai la ritualuri sau ceva de genul? Cum se desfasoara aceste ritualuri (idei principare, pe scurt)?
Nu am participat. Nu am facut parte din vreo congregatie sau grup. Nu m-am intalnit cu vreun alt satanist. Nici nu cred ca as fi avut curajul.... Totul s-a desfasurat in intimitatea casei, singur. Singurul ritual ca sa spun asa, a fost cel in care i-am cerut ajutorul.

5. Te-a traznit vreodata mila, tristetea, compasiunea fata de ceilalti aderenti la acest cult?
Da. M-am gandit de multe ori la asta si am ajuns la concluzia ca nu exista pret pentru a-ti vinde sufletul. Din ce am citit pe site-uri de profil...majoritatea sunt indoctrinati profund cu ideea ca diavolul este salvatorul si nu Iisus, ca diavolul este lumina, bunatate, parinte etc., ca le va oferi viata vesnica in gradina...iadului. Am simtit mila si tristete fata de ei (desi aceste sentimente nu sunt permise in satanism) deoarece vedeam cat de indusi in eroare sunt si sunt sigur ca daca macar ar asculta si argumentele "celeilalte parti" ar incepe sa-si puna intrebari. Problema este ca ei sunt reticenti si inchisi fata de tot ce nu tine de satana.

6. Biserica Satanica primeste, conform legii, o particica din fondurile de stat alocate religiilor si cultelor?
Nu cred. Sunt aproape convins ca nu. Majoritatea satanistilor se ascund si nu cred ca ar indrazni sa solicite finantare, cu atat mai mult sa si primeasta intr-o tara ca a noastra. Nici nu stiu sincer de o biserica satanista in adevaratul sens al cuvantului biserica. Banuiesc totusi ca exista tot felul de intalniri dar cred ca in cercuri foarte restranse si atent selectionate.