Religia nu mai este obligatorie in scoala

[Dharma]

Pana la urma toata discutia asta se rezolva cu un formular. Il completezi si bifezi ca vrei sa participe copilul la ore de religie si gata... ai rezolvat problema. Tara majoritara ortodoxa, prin urmare, majoritatea parintilor o sa isi "inscrie" si ei copiii la ora de religie deci nu ai de ce sa te ingrijorezi ca ora nu va avea loc din lipsa de cvorum. Nu inteleg de unde atat agitatie si suparare.
Ateii militanti oricum isi retrageau copiii de frica "indoctrinarii", cei de alte religii ii retrageau fiindca nu vroiau sa le fie expusi copiii la "ereziile ortodoxe" si cea mai mare parte de oameni nu prea dadeau importanta subiectului. Deci situatia ramane cam la fel doar ca trebuie sa dai o semnatura in plus.

By the way, in Romania sunt recunoscute 18 culte religioase si nici unul nu are -teoretic vorbind- statut privilegiat. Deci... nu e stat ortodox, e stat cu populatie majoritat ortodoxa. Si Constituita zice asa "(2) România este patria comună şi indivizibilă a tuturor cetăţenilor săi, fără deosebire de rasă, de naţionalitate, de origine etnică, de limbă, de religie, de sex, de opinie, de apartenenţă politică, de avere sau de origine socială." iarasi -teoretic vorbind- faptul ca esti ortodox nu te face mai roman decat un musulman roman, un evreu roman etc.

[Ioan_Cezar]

Eu sunt de acord cu ce spui, totuşi mă împiedic de un gând: să contrabalanseze câteva decenii de anomie şi învârteală-n cerc o istorie de 2 milenii a unui popor creştin?
Faptul că azi avem înlăuntrul ţării 1875 de culte are vreo relevanţă în raport cu fiinţa creştină a poporului român?
Sau, altfel spus, dacă dorm câteva ore şi am un coşmar că sunt de mai multe feluri - fluture, cal, buburuză, melc - să cred că după ce mă trezesc mă voi îndoi de identitatea mea de om?

Vezi, gândul ăsta mă împiedică!
În rest, sunt de acord cu tine - nu-i mare bai că nişte domni au căzut de acord cu alţi domni, care au căzut şi ei cu alţi domni, aşa cum cad de obicei domnii, când le e lumea mai dragă!
Şi uneori nici nu bagă de seamă, mama ei de beţie nălucitoare...

[preamultadezbinare]

Intrebare:de ce nu se face in scoli un curs de citire a Bibliei(cap-coada)si de discutii pe marginea ei?Sau/si de citire a altor scrieri religioase(Coran,Budism,etc)?
Pana la urma,fiecare religie sustine ca ea detine adevarul...

[Dharma]

O carte sfanta (fie ca e Biblia, Coranul, Torah, Purana sau altele) nu poate fi citita fara un indrumator, cineva care sa te ajute sa intelegi contextul istoric, sa desluseasca anumiti termeni, sa raspunda la intrebari etc. Cum alegi un astfel de indrumator incat sa se priceapa la fiecare dintre ele si sa poate sa nu se lase influentat de propriile convingeri? Unde mai pui ca unii - mambri ai acestui forum- sunt de parere ca nici nu ar trebui sa le spui copiilor despre alte religii, d-apoi sa ii indemni sa citeasca cartea sfanta care ii sta la temelie.
Locul cartilor sfinte e in biserica/ sinagaoga/ templu si in sufletul oamenilor, nu la catedra.

[Ioan_Cezar]

Argumente pentru a vota:

http://www.petitieonline.com/votati_...igiei_in_scoli

Ca prioritate naţională, învăţământul este orientat pe valori, iar valoarea religioasă depăşeşte consensul axiologic social prin fundamentarea divină a moralităţii. Pentru adolescentul actual, scârbit de formalisme tradiţionale şi imperative sociale relativiste, fundamentul divin al Legii este o perspectivă salvatoare într-o societate dezorientată aflată în plină criză morală şi economică.

Aşadar este o datorie morală a Statului român de a păstra educaţia religioasă în şcoală.

Susţinem menţinerea disciplinei „Religie” în trunchiul comun al planului-cadru de învăţământ în şcolile publice, din următoarele motive:

1. Experienţa religioasă nu se rezumă exclusiv la adeziunea internă la o formă de religiozitate a unor indivizi luaţi separat, ci se concretizează prin adoptarea unei conduite specifice, caracterizată nu doar de cunoaşterea unor elemente de doctrină. Studierea acestei discipline, pentru toate clasele sale, aduce o contribuţie însemnată la dezvoltarea personalităţii şi a cunoştinţelor elevilor pentru următoarele finalităţi educaţionale:

- civică,

- socială,

- culturală,

- ştiinţifică

- morală

2. Religia se adresează în primul rând umanităţii omului, indiferent de doctrină sau cult, atât timp cât promovează pacea şi înţelegerea între semeni şi delimitându-se clar de orice formă de violenţă inter-religioasă sau de prozelitism religios. Cunoaşterea nuanţată a elementelor specifice educaţiei religioase contribuie în mod evident la crearea unei mentalităţi de înţelegere, egalitate şi toleranţă între semeni, în calitatea lor esenţială de exponenţi ai vieţii în cel mai desăvârşit grad posibil.

3. Ea contribuie la educaţia morală a societăţii încă din momentul în care omul îşi începe anevoiosul drum al dezvoltării personalităţii. În aceste circumstanţe, educaţia religioasă nu mai este doar apanajul Bisericii. Ea trebuie să se desfăşoare, deci, în şcoală, pe tot parcursul studiilor liceale, în acord şi cu stadiile dezvoltării psiho-genetice, care demonstrează că fiecare grupă de vârstă corespunde unui tip de dezvoltare mai profund şi mai complex al personalităţii. Religia ca disciplină de studiu ar deveni, astfel, răspunsul multor întrebări existenţiale care apar la vârstele tinerilor de liceu. În acelaşi timp, profesorul de religie ar deveni, alături de psihologul şcolar, o resursă umană extrem de importantă în realizarea unei dezvoltări armonioase a personalităţii elevului. Religia contribuie la toate finalităţile educative enunţate în articolul 4 din Legea educaţiei naţionale.

4. Menţinerea şi promovarea predării religiei în şcoală ar demonstra un act de maturitate din partea instituţiilor responsabile, deoarece religia este interconectată cu viaţa individului şi a societăţii în general, determinând, prin mesajul ei pozitiv, un comportament dezirabil social şi moral. Includerea educaţiei religioase între priorităţile învăţământului românesc ar putea servi, deci, la formarea unor generaţii ale căror competenţe profesionale vor reflecta dezideratele Declaraţiei de la Lisabona, dar şi păstrarea vie a valorilor, a conştiinţei şi a identităţii naţionale şi europene, care nu pot fi schimbate sau negate prin omisiune de politici strict socio-economice sau de interese de moment.

Elevii nu refuză predarea religiei în şcoli, ci o prezintă ca pe o necesitate. În perioada adolescenţei (anii de liceu), tinerii trec prin unele crize spirituale şi existenţiale, care pot avea repercusiuni grave atât asupra individului, cât şi a societăţii. Ei trăiesc o dramă şi în acest moment ei au nevoie de răspunsurile religiei care îi încurajează şi îi motivează în viaţă. Nu trebuie lăsaţi în braţele anti-culturii, pornografiei, violenţei, drogurilor, alcoolismului etc. Ei devin pe zi ce trece mai greu de stăpânit, iar unii adolescenţi realizează că nu se mai pot controla. Educaţia are o nevoie imperioasă de credinţă, ca de un element de bază al oricărei acţiuni didactice.
Ȋn consecinţă, este de neadmis ca elevii să facă o cerere prin care să participe la o oră care li se cuvine.

Religia nu trebuie scoasă din trunchiul comun, deoarece face parte din trunchiul existenţei umane.

Și este aberant să revenim la condiţiile comunismului despre care credeam că tocmai am scăpat!

[anita]

O profesoara de religie mi-a spus ca in anii '90 religia era facultativa si din acest motiv copiii chiuleau masiv.Acesta mi se pare cel mai mare pericol,indiferenta.

În prealabil postat de anita

O profesoara de religie mi-a spus ca in anii '90 religia era facultativa si din acest motiv copiii chiuleau masiv.Acesta mi se pare cel mai mare pericol,indiferenta.

Se chiuleste si de la alte ore, nu-i problema.

Uite cum vine, pana la urma. Elevii care vor sa invete, o sa o faca si cu acel formular, si fara. Iar elevii chiulangii care nu vor sa invete nu o sa o faca nici daca il obligi sa stea la ora, legandu-l de scaun.

Tine de fiecare daca invata sau nu. Pana la urma, cu aceasta hotatare, o sa se trieze de la ora de religie cei care oricum nu erau atenti si nu voiau sa fie la aceasta ora. Elevii care invatau, erau atenti, si stateau la ora, o sa stea si in continuare.