Religia nu mai este obligatorie in scoala

[catalin2]

În prealabil postat de Inorogul

La mine a ramas asa, fara rod. Asa m-a lasat Dumnezeu, cu mintea limitata, cat sa nu-I vad darul. Daca ma facea mai destept primeam si eu acest dar. Acum, a cui e vina, va intreb?

Aceasta fraza arata ca nu ai inteles prea multe din religie. Ceea ce spui tu este predestinarea calvinista. Omul face alegeri tot timpul, nu se naste alcoolic, de exemplu. Si intotdeauna cei ce cauta gasesc.

În prealabil postat de catalin2

Si intotdeauna cei ce cauta gasesc.

Incomplet! Corect era: "Intotdeauna cei care cauta ceva gasesc acel ceva".

În prealabil postat de Inorogul

Incomplet! Corect era: "Intotdeauna cei care cauta ceva gasesc acel ceva".

Doresc sa completez nitel.

Iti doresti sa-l vezi pe Michael Jackson? Iti doresti asa si asa sau iti doresti mult de tot? Iti doresti cu adevarat sa-l vezi pe Michael Jackson? Repet, nu la vrajeala, asa, ci din tot sufletul sa-ti doresti.

OK. Acum cumpara o paine, taie o felie si uita-te in miez. Ce vezi? Eeeeiii... ti-am zis eu?! Iaca-i chipul lu' Jacksonica! Este ca-i tare frumos? :))))

LE: daca te consideri un sceptic si crezi ca nu merge asa, incearca varianta si mai simpla: cauta-ti adanc in suflet. Acolo chiar ca nu ai cum sa dai gres!

LLE: ce coincidenta nefericita mi se pare ca in tarile majoritar musulmane oamenii se uita adanc in sufletul lor si-l vad pe Allah.

[catalin2]

În prealabil postat de Inorogul

Incomplet! Corect era: "Intotdeauna cei care cauta ceva gasesc acel ceva".

Citatul complet era "cine Ma cauta Ma gaseste". Daca tu cauti comoara ostrogotilor, anunta-ma si pe mine cand o gasesti. Sau, si mai rau, sa cauti calul cu zece picioare. Dovezi ca Dumnezeu exista sunt, mai mult neoprotestantii spun ca nu sunt dovezi pentru ca ei nu au minuni. In fiecare zi in ortodoxie se intampla minuni, asta de aproape 2000 de ani. De la unele simple, la altele mai mari, cum e Lumina de la Ierusalim.
Ti-am mai zis ca vinzi castraveti gradinarilor, pentru ca multi din cei de pe site au fost la inceput atei. Si eu am fost agnostic. Si ce m-a pus pe ganduri a fost ca am vazut ca sunt si oameni inteligenti care credeau. Ca ateii spun ca doar prostimea crede. Ia gandeste-te, in atatea sute de ani, dar si azi, nu toti sunt neinstruiti, unii au fost si sunt mari intelectuali. Adica toti sunt prosti, in mii de ani si doar cativa atei sunt destepti? Eu asa m-am gandit. Ca sunt unii atei care se vad extrem de inteligenti, se gandesc ca e incredibil cum a putut sa se nasca un om ca el, o minune care apare o data la cateva generatii. Si de fapt sunt neinformati, accepta doar sa le dea altcineva informatiile.

În prealabil postat de catalin2

Aceasta fraza arata ca nu ai inteles prea multe din religie. Ceea ce spui tu este predestinarea calvinista. Omul face alegeri tot timpul, nu se naste alcoolic, de exemplu.

Stii cum sunt eu acum? Prea multe Marii, cu tot atat de multe palarii.
Nu eu sunt cel care Ii multumeste lui Dumnezeu pentru ca a beneficiat de intelepciunea necesara pentru a-L descoperi. Am vazut pe altii care fac asta. Si atunci, de ce as judeca cu dubla masura? El are meritul ca Il descoperi dar nu are nici vina atunci cand nu o faci?!
Cum ziceam, multe Marii, multe palarii. Nici nu stii de unde sa te agati. Viziunile voastre difera, uneori chiar radical. Incerc si eu sa imi dau seama care este punctul vostru comun, ca sa zic asa. Nu garantez ca reusesc de fiecare data.

[fallen]

În prealabil postat de Inorogul

Stii cum sunt eu acum? Prea multe Marii, cu tot atat de multe palarii.
Nu eu sunt cel care Ii multumeste lui Dumnezeu pentru ca a beneficiat de intelepciunea necesara pentru a-L descoperi. Am vazut pe altii care fac asta. Si atunci, de ce as judeca cu dubla masura? El are meritul ca Il descoperi dar nu are nici vina atunci cand nu o faci?!
Cum ziceam, multe Marii, multe palarii. Nici nu stii de unde sa te agati. Viziunile voastre difera, uneori chiar radical. Incerc si eu sa imi dau seama care este punctul vostru comun, ca sa zic asa. Nu garantez ca reusesc de fiecare data.

Poate nu avem un punct comun :)
Poate motivele noastre de a crede difera de la unul la altul, la fel ca si cele ale dvs de a nu crede.
Poate ca dintr-un motiv similar unul din noi ajunge sa creada si celalalt sa nu creada.
Si nu va luati de mine ca emit doar presupuneri , ipoteze, pt ca n-am cum sa stiu si sa afirm adevaruri absolute. Sau sa prerind ca asta sunt cand de fapt nici eu nu sigura.

De exemplu si eu si Inorogul suntem aproximativ in aceeasi oala, desi am ajuns axolo pe cai/prin modalitati usor diferite?
Din pacate chiar nu mai am timp acum sa dezvolt, cam gata pauza, tre sa ma intorc la munca de jos...

În prealabil postat de fallen

Poate nu avem un punct comun :)

Sunt convins ca avem foarte multe puncte comune. Si eu cred in respect, libertate, dragoste, altruism, democratie (sper :)) etc.. Din punctul meu de vedere acestea sunt cele mai importante, iar punctele care nu se intersecteaza nu sunt in masura sa ne transforme in dusmani.

În prealabil postat de fallen

Poate motivele noastre de a crede difera de la unul la altul, la fel ca si cele ale dvs de a nu crede.

Categoric!

În prealabil postat de fallen

Poate ca dintr-un motiv similar unul din noi ajunge sa creada si celalalt sa nu creada.

Imi pare rau, dar aici simt nevoia sa va contrazic. Nu aveti cum sa credeti in Dumnezeu pentru ca ati considerat ca dovezile in sprijinul existentei acestuia sunt insuficiente. Asta doar daca va limitati la existenta/nonexistenta. Pentru alte valori, repere morale diferite, sunt de acord cu dumneavostra.

În prealabil postat de fallen

Si nu va luati de mine ca emit doar presupuneri , ipoteze, pt ca n-am cum sa stiu si sa afirm adevaruri absolute. Sau sa prerind ca asta sunt cand de fapt nici eu nu sigura.

Nu am suficiente maini cu care sa ma scarpin in cap in semn de confuzie. Nu inteleg ce v-a facut sa credeti ca m-am luat de dumneavostra pentru ca emiteti presupuneri, ipoteze si toate celelalte pe care le-ati enumerat.

[fallen]

În prealabil postat de Inorogul

Sunt convins ca avem foarte multe puncte comune. Si eu cred in respect, libertate, dragoste, altruism, democratie (sper :)) etc.. Din punctul meu de vedere acestea sunt cele mai importante, iar punctele care nu se intersecteaza nu sunt in masura sa ne transforme in dusmani.



Categoric!



Imi pare rau, dar aici simt nevoia sa va contrazic. Nu aveti cum sa credeti in Dumnezeu pentru ca ati considerat ca dovezile in sprijinul existentei acestuia sunt insuficiente. Asta doar daca va limitati la existenta/nonexistenta. Pentru alte valori, repere morale diferite, sunt de acord cu dumneavostra.



Nu am suficiente maini cu care sa ma scarpin in cap in semn de confuzie. Nu inteleg ce v-a facut sa credeti ca m-am luat de dumneavostra pentru ca emiteti presupuneri, ipoteze si toate celelalte pe care le-ati enumerat.

Nu dvs, desigur. E unul pe alt forum care mereu se ia de mine ca imi dau cu presupusul si cu alte cuvinte sa tac din gura daca nu stiu ceva cu certitudine. De asemeni sintagme precum cred, sper, presupun, banuiesc, parerea mea....iarasi nu sunt agreate.

Ce zic eu ca avem in comun?
Asa cum dvs nu ati reusit sa ajungeti sa iubiti pe Dumnezeu pentru ca nu v-a inspirat de cat frica si teroare, la fel am ajuns eu sa nu pot iubi oamenii...de fapt asta a fost factorul declansator; acum am milioane de alte motive sa nu-i iubesc ( unii inca ma mai terorizeaza, altii doar ma plictisesc, ma inoportuneaza, ma exaspereaza etc). Si dpdv al religiei crestine, nupoti iubi pe Dumnezeu daca nu iubei pe aproapele, nu? Tot El vrea de la noi sa ne ajutam, șa ne servim, sa ne multumim semenii. Nimic mai inaltator pt un tanar cu aspiratii, insa vine curand vremea cand realizezî ca nimeni si nimic nu-l poate ajuta pe om, daca nu poate sau nu vrea sa se ajute singur .Si daca nu se iubeste singur ( el insuși). Omul ajunge sa se complaca foarte mult in propria-i mizerie ai nefericire, ca ii e frica sau lehamite sa incerce sa mai iasa. Defapt cei care vin si-tî cer ajutorul vor defapt sa le oferi solutie de compromis pt a le face mai confortabila nefericirea pe crae aunt nevoiti sa o traiasca. Uneori poti, alteori nu.

Cand ne duc aceleasi idei in locuri diferite?
Pe unii pierderea credinteî ii duce la eliberare. Una chiar de invidiaț, as spune...pe care ajung sa o recomande cu caldura la toata lumea, desi....
Pe altii ii ingroapa definitiv in depresie. Fara nicio alternativa valabila de iesire
Spuneiț-mi va rog ce imi scapa, de nu inteleg filosofia din « adancul "acestei piese, induiosatoare de altfel, daca ne luam doar dupa note, cantata de o tanara frumoasa si cu voce de inger: " o sa beau pana le pied sirul, si o sa ma legan de candelabru, ca si cum maine nu ar exista"( Sia -" Chandelier")? Ori n-am inteles eu bine versurile?
Ma tem ca acolo voi ajunge daca nu mai cred in Dumnezeu, si sincer nu gasesc nimic de dorit in asta. Chiar nu vad in acest moment absolut nicio alternativa viabila.( poate ca totusi ma iubesc pe mine insumi indeajuns daca nu vreau sa ajung sa atarn de candelabru; ca nu sunt mandra sau multumita de mine, astâ poate e alta treaba). Pentru cei mai tneri ca mine, insa, asta e maxim: sa te comporti ( distrezi, " traiesti") ca si cum maine nu ar exista ...

[anita]

În prealabil postat de fallen

Asa cum dvs nu ati reusit sa ajungeti sa iubiti pe Dumnezeu pentru ca nu v-a inspirat de cat frica si teroare, la fel am ajuns eu sa nu pot iubi oamenii...de fapt asta a fost factorul declansator; acum am milioane de alte motive sa nu-i iubesc ( unii inca ma mai terorizeaza, altii doar ma plictisesc, ma inoportuneaza, ma exaspereaza etc). Si dpdv al religiei crestine, nupoti iubi pe Dumnezeu daca nu iubei pe aproapele, nu? Tot El vrea de la noi sa ne ajutam, șa ne servim, sa ne multumim semenii. Nimic mai inaltator pt un tanar cu aspiratii, insa vine curand vremea cand realizezî ca nimeni si nimic nu-l poate ajuta pe om, daca nu poate sau nu vrea sa se ajute singur .Si daca nu se iubeste singur ( el insuși). Omul ajunge sa se complaca foarte mult in propria-i mizerie ai nefericire, ca ii e frica sau lehamite sa incerce sa mai iasa. Defapt cei care vin si-tî cer ajutorul vor defapt sa le oferi solutie de compromis pt a le face mai confortabila nefericirea pe crae aunt nevoiti sa o traiasca. Uneori poti, alteori nu.

Intr-adevar ,iubirea de Dumnezeu trebuie sa ne conduca la iubirea aproapelui.
Dar ca sa ajungem la iubirea lui Dumnezeu e drum lung ,trebuie in primul rand sa scapam de pacate prin multa rugaciune si sfinte slujbe ,spovedanie ,etc

În prealabil postat de fallen

Ma tem ca acolo voi ajunge daca nu mai cred in Dumnezeu, si sincer nu gasesc nimic de dorit in asta. Chiar nu vad in acest moment absolut nicio alternativa viabila.( poate ca totusi ma iubesc pe mine insumi indeajuns daca nu vreau sa ajung sa atarn de candelabru; ca nu sunt mandra sau multumita de mine, astâ poate e alta treaba). Pentru cei mai tneri ca mine, insa, asta e maxim: sa te comporti ( distrezi, " traiesti") ca si cum maine nu ar exista ...

Diavolul isi face lucrarea ,desigur.Si reuseste acolo unde gaseste loc prielnic.