|
|
|
|
|
|
|
#1
19.11.2014, 22:53:42
|
||||
|
||||
Starea noastra de dupa moarte depinde de ce am facut in timpul vietii. Cei care mor in prietenia lui Dumnezeu vor fi fericiti o vesnicie intreaga, iar cei care mor in stare despartita de Dumnezeu asa vor fi o vesnicie intreaga.
Atat unii, cat si ceilalti vor avea toate simturile, toata gandirea si toata memoria pe care au avut-o si inainte de a muri. Dar, in mod obisnuit (adica pentru cei mai multi dintre noi) cei care au murit nu sunt alaturi de ceilalti, nici nu vad lumea. Viii sunt cu viii, mortii sunt cu mortii. Totusi, in mod exceptional, Dumnezeu poate acorda celor care au murit in prietenia lui carisma speciala de a vizita pe cei vii, de a ramanea in legatura un anumit timp cu lumea ori de a face lucrari in ea. Multi sfinti s-au aratat multor oameni, au vorbit cu ei, i-au indrumat ori i-au salvat cu diferite prilejuri. De aceea ne si rugam sfintilor, fiindca stim ca ei ne pot auzi. Este foarte, foarte bine ca va ganditi la moarte si, mai ales, la starea de dupa ea. Ar fi, insa, rau sa faceti din moarte o obsesie. E un lucru care sigur vi se va intampla. Ceea ce nu e deloc sigur, ceea ce depinde numai de dv, este daca, dupa moarte, va va fi mult mai bine sau mult mai rau ca in timpul vietii. Deci, ceea ce conteaza cu adevarat este starea sufletului dv atunci: veti fi, sau nu, in prietenia lui Dumnezeu. Asta este, de fapt, valoarea enorma a vietii, asta e sensul adevarat al expresiei "viata e o lupta" si, numai din acest punct de vedere, viata este de neinlocuit.
__________________
Doamne, Tu pe toate le știi ! Tu știi că Te iubesc ! www.catehism.com http://regnabit.wordpress.com 
|
|
#2
20.11.2014, 01:48:32
|
|||
|
|||
|
Citat:
Nici gandirea nu va mai fi la fel fiindca si intelectul este tot trupesc. 4. Ieși-va duhul lor și se vor întoarce în pământ. În ziua aceea vor pieri toate gândurile lor.(Ps145,4) Gandurile din lumea de dincolo nu pot face abstractie de Dumnezeu, in comparatie cu vointa omului de pe Pamant, insa e destul de probabil ca cei din infern s-ar putea sa ramana si acolo in aceeasi stare de necredinta precum au avut aici, ceea ce insa e contrazis de cazul "bogatului in porfira si vizon"(Luca16,19-31). Amintiti-va despre schimbarea "gandirii" sale, cand, ajuns in iad, de acolo il ruga pe Avraam sa-l trimita pe Lazar "cel bubos"(ajuns in sanul lui Avraam) sa le transmita fratilor lui sa se pocaiasca; alta gandire. (Oftopic)
__________________
Sublimă fărâmă a Sfintei Chemări, Zvâcnită din Vrerea divină, Mi-e sufletul vultur ce spintecă zări Și sus, printre stele, se-nchină.(pr. Dumitru) Last edited by Demetrius; 20.11.2014 at 20:00:25.
|
|
#3
20.11.2014, 12:35:01
|
||||
|
||||
|
Nu exista moarte. Asta a venit sa zica Hristos si asta zice toata Ortodoxia.
Este doar o trecere in vesnicie, prin aruncarea hainei temporare, trupul... Trupul, haina temporara se arunca in pamant si putrezeste. Moartea aceasta nu este inteleasa si dimensionata corect. Este atat de nesemnificativa comparativ cu ce ne asteapta dupa.... Iar sufletul isi continua existenta in vesnicie. Fiinta umana este vesnica, asta este cel mai mare dar de la Dumnezeu. Fiinta umana nu moare, se transforma, pentru ca parasirea trupului este o transformare. Nu a venit nimeni din cealalalta lume sa zica: am murit. Toti au zis: sunt viu si fericit, sau sufar din greu. In momentul in care crestinul isi scoate din cap cuvantul "MOARTE" abia atunci intelege notiunea de "VESNICIE", responsabilitate, "judecata", fapte bune si rele, prezent, lucrare in prezent. Moartea nu este un zid de beton la care ne uitam blocati. Moartea este un moment in timp al unei separari, lepadari de o haina. Si atat. Urmat de continuarea existentei in vesnicie.... Last edited by gpalama; 20.11.2014 at 12:37:10.
|
|
#4
13.11.2016, 20:25:46
|
||||
|
||||
Citat:
|
|
|
Mod hibrid