|
|
|
|
|
|
|
#1
26.11.2014, 14:12:04
|
|||
|
|||
Daca incerci sa-ti faci o viata a ta si sa-ti gasesti un drum in viata, nu inseamna ca ai parasi-o! Sunt pentru si este normal a aveea relatii apropiate cu parintii, a-i ajuta la nevoie, a-i sprijini, etc, dar sunt impotriva tendintei unor parinti de a dori sa controleze viata copiilor lor, chiar si dupa ce acestia au deja o anumita varsta!
Acum este adevarat ca daca copilul ar merge pe cai gresite (care ar intra in sfera faptelor antisociate sau a infractionalitatii), atunci parintele ar trebui sa intervina! Insa nu cred sa fie cazul de fata. Acum ma gândesc ca avand o anumita varsta, cred ca stii cam spre ce ai vrea sa te indrepti in viata, pe plan profesional- in ce domeniu de activitate ai vrea sa lucrezi, ce fel de serviciu ai vrea sa ai, in ce loc. Trebuie sa-ti pastrezi calmul, sa-i arati mamei tale ca in linii mari stii ce vrei in viata, iar apoi sa aveti o discutie calma, cu argumente, in care sa-i explici punctul tau de vedere. Pana la urma nu cred ca mama ta iti vrea raul- iar o discutie intre doi oameni maturi poate lamuri lucrurile. 
|
|
#3
26.11.2014, 14:34:02
|
|||
|
|||
|
Stiu ca noi, ca niste buni crestini, trebuie sa o invatam doar de ascultare, dar din pacate, oamenii fac si lucruri care provoaca suferinta, fara o rea vointa, ce-i drept.
Genul asta de parinti controlori, extremi de posesivi, care apeleaza la santaj emotional, exista peste tot. Nu fac asta din lipsa de iubire, poate chiar prea multa iubire cateodata, insa toate abordarile astea civilizate, discutii ca intre adulti, nu au niciun sort de izbanda daca persoanele care tocmai ar fi trebuit sa fie mature, se comporta ca niste copii rasfatati. Relatiile de genul asta se numesc relatii toxice si nu sunt rare astfel de situatii, din pacate. Pe un om nu il poti schimba, mai ales pe parintele tau, insa iti poti impune anumite granite, bariere, astfel incat sa iti recastigi intimitatea si independenta, data chiar de Bunul Dumnezeu. Primul pas este evitarea certurilor. Trebuie sa lasi de la tine si sa incerci tu sa dai dovada de maturitate, ca poti gestiona o astfel de situatie si atunci si cei din jurul tau percep schimbarea asta a ta, ca o maturizare.
|
|
#6
26.11.2014, 22:46:41
|
|||
|
|||
|
Citat:
|
|
#8
27.11.2014, 09:59:46
|
||||
|
||||
|
Citat:
Problema este la tine, nu este la mama ta. Din cauza ca tu tratezi gresit o situatia, toata situatia respectiva se duce de rapa. Tu creezi toata problema si situatia. Ce trebuie sa faci ? Pozitioneaza-te corect in situatie. Daca vrei sa fii tratata ca un adult, comporta-te ca un adult. Opreste lamentarile astea pe care doar copiii le fac. Comporta-te ca un matur/adult pt a fi tratata ca un adult. Orice s-ar discuta, discuta ca un adult, ca un om matur. Ia decizii corecte si nu copilaresti. Rapunde pentru viata ta, pentru tine, pentru tot ce e al tau. Chestia asta nu se rezolva cu "rabdare". Se rezolva prin indreptarea suruburilor in capul tau. Nu poti sa ai rabdare cu un santajist. La un moment dat trebuie sa indrepti situatia nu sa astepti ca toti sa taca din gura sau sa plece din casa.... asta nu e o solutie. Trebuie sa fii mai matura (nu incapatanata, exagerata) si asta o sa schimbe totul in casa. Nu ai cum sa rezolvi nimic daca esti o plangacioasa care ... se plange tot timpul. Scuze ca o zic asa pe fata (poate exagerez) dar nu rezolvi nimic daca nu afli adevarul.
|
|
#9
26.11.2014, 17:52:07
|
|||
|
|||
|
Citat:
Citat:
Ca daca te muti la o prietena/prieten...sa nu dai din lac in put. Pt ca atunci santajul va fi la patrat  ...
|
|
|
Mod hibrid