Am nevoie de un sfat

[catalin2]

În prealabil postat de Ioan_Cezar

Nu există învăţătură fără învăţare. Nu are sens şi fiinţă o învăţătură decât în relaţia dintre două suflete, la care participă fiecare. Ceea ce învăţ eu de la tine e o modelare a mea pe care o realizez când receptez un semnal din partea ta. Tu nu îmi dai învăţătură, tu îmi dai semnale, semne. Cel mult schiţezi un drum posibil pe care îl urmează, în mod unic, sufletul meu.

Gândeşti mecanic. Obiectualist. Caută să lărgeşti zarea problemei altfel devii un cerc închis care se repetă la nesfârşit.

Partial ai dreptate in ceea ce spui, dar ti-am scris si data trecuta ca vorbim de lucruri diferite. Desi ceea ce am scris eu e ceva foarte simplu de inteles. Tu scrii de receptarea invataturii, eu scriu de invatatura, e ceva diferit, este etapa urmatoare. Invatatura este cuprinsa in rezumat in catehism, ce contributie avem noi la scrierea lui? Tocmai de aceea s0a dat revelatia, ca oamenii nu mai stiau adevarul, cu mintea lor faceau apropae totul gresit.
Deci s-ar parea ca e vorba doar de o neintelegere a termenilor. Dar nu e asa, pentru ca ma intalnit acest mod de a vedea lucrurile la cei ce au o conceptie modernista. E un anumit tip de gandire, relativist, un amestect intre ratiune si sentimente, specific gandirii orientale (budism, in special). Ateismul aparut in vest se bazeaza pe ratiune, filozofia orientala pune in prim plan sentimentele, subiectivismul, minimalizand ratiunea. Astfel, in conceptia lor realitatea e doar o iluzie. Era pilda cu elefantul si fiecare vede altceva.
Aceasta conceptie a religiei panteiste orientale o regasim in new-age. Iar ecumensimul e corespondentul new-age pentru crestinism (new-age spune acelasi lucru, dar contopeste toate religiile).
Dar unii credicniosi pot avea unele neintelegeri sau conceptii din ecumenism, fara sa aiba si aceasta gandire relativista. Chiar si pe site, putini aveau o gandire de acest tip (iustin spunea exact acelasi lucru pe care l-ai scris, din fericire el are dorinta sa afle adevarul si isi da seama ca s-ar putea sa nu fie corect ce crede).

[Ioan_Cezar]

În prealabil postat de Ioan_Cezar

Cătălin, învăţătura Bisericii sunt sfinţii. Şi toate operele bisericeşti (cântări, slujbe, icoane etc.). Sunt oameni şi faptele lor, aşa cum s-au păstrat printre noi, în memoria vie a Bisericii. Sunt suflete şi manifestări obiectivate, materializate ale acestor suflete îndumnezeite.
Creştinii vrednici, caută frate să înţelegi (şi astfel poate te lepezi de duhul ăsta normativ, legist), sunt ei înşişi învăţătură, sunt cărţi vii, sunt Scripturi în carne şi sânge. Sunt plini de Duhul Sfânt.
Ce învăţătură mai poţi tu găsi pe deasupra lor? Sau pe lângă ori pe dedesubt. E în ei! În inima lor, în viaţa lor, în duhul lor, în mintea lor, în faptele lor. Învăţătura sunt ei, altfel spus ei sunt Hristos manifest (revelat, exprimat, concretizat, făptuitor) printre noi şi pentru noi.

Cătălin, uite ce am găsit, poate te lămureşte mai bine decât am riscat eu mai sus.

Sfântul Ioan Gură de Aur, Omilii la Matei, Omilia I

Apostolii nu se coborau din munte, purtînd, ca Moisi, în mâini table de piatră, ci purtînd în sufletul lor Duhul cel Sfânt;
erau o vistierie şi un izvor de învăţături, de harisme şi de toate bunătăţile;
prin harul Duhului erau, pretutindeni pe unde mergeau, cărţi şi legi însufleţite.
Aşa au atras la credinţă pe cele trei mii de suflete, aşa pe cele cinci mii de suflete, aşa popoarele lumii,
pentru că prin limba lor vorbea Dumnezeu cu toţi cei ce se apropiau de ei.

[Dalian]

Pe Scara către Cer (care e calea Sfintei Cruci) nu poti sa sari cate cinci trepte, deodata. Le iei una cate una.
Tot urcand asa, la rând, găsesti cate o nestemata. Din cand in cand . Un mărgăritar. Prives™ti uimit, te minunezi.
S˜i uiti că, la piciorul scării, nestemata avea forma unui mare... bau-bau.
Nu ne mai striviti corola de minuni, respectati-ne copilăria!