Remember

[cristiboss56]

Anul 2015 reprezintă pentru clerul şi credincioşii Patriarhiei Române un prilej de aducere aminte a unor evenimente importante din istoria Bisericii noastre, dar şi de recunoştinţă faţă de cei care au contribuit la împlinirea lor. În mod deosebit, în acest an, sunt aniversate recunoaşterea autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române şi ridicarea Bisericii Ortodoxe Române la rangul de Patriarhie.
Biserica Ortodoxă Română aniversează în anul 2015 o serie de evenimente importante din istoria ei, care vor fi evocate la nivelul parohiilor, mănăstirilor, eparhiilor şi instituţiilor de învăţământ din cadrul Patriarhiei Române prin dezbateri, colocvii, seminarii, simpozioane, conferinţe şi expoziţii de icoane, fresce, mozaicuri ş.a.
Un eveniment care va fi omagiat în mod deosebit este împlinirea a 130 de ani de la recunoaşterea autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române. O Biserică autocefală (în greceşte „autos“ â de sine, „chefali“ â cap, conducere) are o conducere proprie sau de sine, adică un sinod prezidat de întâistătătorul acelei Biserici, adică de patriarh, mitropolit sau arhiepiscop, şi care exercită în cuprinsul său puterea bisericească deplină, adică cea de învăţătură dogmatică, sacramentală şi jurisdicţională, independent faţă de ierarhia oricărei alte Biserici, dar păstrând principiul egalităţii şi coresponsabilităţii Bisericilor surori.
În cazul Bisericii Ortodoxe Române, autocefalia a fost primită formal la data de 25 aprilie 1885, fiindcă cele două Biserici Ortodoxe din Ţara Românească şi Moldova, încă de la începutul organizării politice şi ecleziastice din cele două ţări româneşti extracarpatice, „s-au afirmat cu o independenţă egală autocefaliei, fără să accepte vreun amestec jurisdicţional din partea unei ierarhii bisericeşti din afară“, se arată în Enciclopedia Ortodoxiei Româneşti. Datorită acestor drepturi, cele două mitropolii ortodoxe româneşti şi-au exercitat cele trei puteri bisericeşti (învăţătorească, sacramentală şi jurisdicţională) în mod liber, şi anume au alcătuit şi tipărit cărţi de cuprins doctrinar, au apărat Ortodoxia ardeleană de acţiunile prozelitiste calvine şi catolice, au introdus limba naţională în cult, dar şi elemente specifice în arta bisericească, au fost cârmuite de ierarhi aleşi din ţară, alegerea fiind doar anunţată Patriarhiei Ecumenice, au stabilit singure legi sau norme de conducere şi de organizare, toate acestea fără aprobarea prealabilă din partea unei Biserici din afară. Spre deosebire de mitropoliile din cele două ţări româneşti extracarpatice, Biserica din Transilvania, după dezbinarea din anul 1701 şi ieşirea de sub jurisdicţia Mitropoliei Ungrovlahiei, a fost subordonată Mitropoliei sârbeşti de Carloviţ, care a avut statut de Biserică autocefală. Din anul 1864, s-a permis ortodocşilor români transilvăneni înfiinţarea unei Mitropolii româneşti, „coordinată“ cu cea sârbească, deci cu statut de autocefalie.
Unirea Principatelor Române, în anul 1859, obţinerea independenţei după războiul din 1877, proclamarea regatului României în anul 1881, recunoaşterea autocefaliei în aprilie 1885, dar şi unificarea celor trei Biserici autocefale în 1919 au fost argumente principale pentru ridicarea Bisericii Ortodoxe Române la rangul de Patriarhie, eveniment de la care se împlinesc în data de 4 februarie a acestui an 90 de ani.
Tot în acest an se împlinesc 60 de ani (octombrie 1955), respectiv 10 ani (septembrie şi decembrie 2005) de la proclamarea publică a canonizării unor sfinţi români, mari păstori de suflete din provinciile româneşti.

[cristiboss56]

Astăzi, 24 ianuarie 2015, se împlinesc 156 de ani de la Unirea Principatelor Române (24 ianuarie 1859). La Sfânta Liturghie oficiată în Catedrala Patriarhală vor fi pomeniţi domnitorul Alexandru Ioan Cuza, Mitropoliţii Nifon al Ţării Româneşti şi Sofronie Miclescu al Moldovei, precum şi ceilalţi făuritori ai Unirii Principatelor Române. După Sfânta Liturghie, de la ora 10:30, a fost oficiat un Te Deum, iar de la ora 11:00, a avut loc depunerea de coroane la monumentul domnitorului Alexandru Ioan Cuza de pe Dealul Mitropoliei. De la ora 11:30, în Sala Sfântului Sinod din Reşedinţa Patriarhală, s-a desfasurat sesiunea de comunicări ştiinţifice „Consecinţele benefice ale Unirii Principatelor Române“, organizată de Patriarhia Română şi Academia Română.

[cristiboss56]

"Vine o vreme când viaţa ta se cere rostită şi altfel decât în graiul convenţiilor sociale, mai adevărat adică şi mai de-a dreptul, şi atunci, în lipsă de altceva, ţi-o iei de la capăt pe amintiri, de-a rostogolul, ca apa muntelui poticnită n pietre, şi o duci până unde poţi.
Memoriile mele sunt departe de a fi complete, mai cu seamă ultimele capitole, pe care le-am scris biciuit de timp. Dar, aşa cum sunt, ele se vor şi se propun o mărturie nu numai a unei lumi, ci şi a unui suflet. E vorba de sufletul meu".
Valeriu Anania
Memorii (editura Polirom, 2008)



Sâmbătă, 31 ianuarie, se vor împlini patru ani de când a plecat la Domnul ÎPS Bartolomeu Anania, mitropolit al Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului şi arhiepiscop al Vadului, Feleacului şi Clujului. Înalt Preasfinţitul Părinte Anania a fost o prezenţă marcantă, care atrăgea prin gesturi, prin firea lui impunătoare, prin vorba blândă, dar fermă. Era un om modest, iar prefăcătoria era străină de fiinţa sa.
În multele sale pelerinaje, ÎPS Bartolomeu Anania a binecuvântat cu prezenţa şi fapta sa şi locurile noastre, revigorând viaţa monahală din Ardeal. În Bistriţa-Năsăud a redeschis şi reînfiinţat multe mănăstiri şi schituri, iar crucea de la Piatra Fântânele stă mărturie a dragostei celui care a fost ÎPS Bartolomeu Anania pentru meleagurile bistriţene.

[cristiboss56]

Patriarhul Teoctist Arăpaşu a fost pomenit, sâmbătă, 7 februarie, la Catedrala Patriarhală, cu prilejul împlinirii a 100 de ani de la naşterea sa. Slujba Parastasului a fost săvârşită de Preasfinţitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi. La final, Preasfinţia Sa a evocat câteva repere din viaţa celui de-al cincilea Patriarh al Bisericii şi statura duhovnicească a acestuia.

[cristiboss56]

Radio TRINITAS al Patriarhiei Române împlineşte astăzi 17 ani de emisie. Prima transmisiune a fost realizată în seara zilei de 17 aprilie 1998, în Sfânta şi Marea Vineri, de la slujba Prohodului Domnului oficiată la Catedrala Mitropolitană din Iaşi.
Postul de radio TRINITAS a fost înfiinţat în anul 1996, din iniţiativa şi cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, în perioada respectivă Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei. După entuziasmul începuturilor a urmat o perioadă de maturizare şi consolidare instituţională, atât în privinţa echipei redacţionale, cât şi a mijloacelor tehnice şi a suportului financiar necesar pentru desfăşurarea activităţii.
Radio TRINITAS promovează, de la început, atât principiile creştine în conştiinţa civică, cât şi valorile sociale şi culturale româneşti în context european şi universal. Cu emisie 24 de ore din 24, Radio TRINITAS s-a afirmat ca o voce distinctă şi apreciată în universul mediatic românesc, programele adresându-se tuturor categoriilor de ascultători. Pe lângă emisiunile religioase, grila de programe conţine informaţii culturale, sociale şi economice.
Radio TRINITAS a primit, în data de 11 decembrie 2013, „Diploma de Excelenţă pentru Cultură“ din partea Consiliului Naţional al Audiovizualului. Radio TRINITAS îşi desfăşoară activitatea în noile studiouri sfinţite şi inaugurate de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel la sărbătoarea Sfintei Treimi, în data de 9 iunie 2014, care se află în clădirea Centrului social-cultural „Iustin Patriarhul“ din Bucureşti. În prezent, Radio TRINITAS emite pe 51 de frecvenţe terestre, acoperind peste 85% din teritoriul României, la care se adaugă o frecvenţă via satelit pentru Europa: Satelit EUTELSAT W2. Emisiunile se realizează în studioul central de la Bucureşti, dar şi în studiourile locale de la Iaşi, Sibiu şi Craiova. Ascultătorii au posibilitatea să audieze zilnic Sfânta Liturghie, Vecernia, rugăciunile de seară şi dimineaţă, Miezonoptica, precum şi programe speciale de educaţie religioasă, de folclor românesc şi muzică clasică, emisiuni de promovare a evenimentelor bisericeşti, ştiri şi informaţii utile, dialoguri şi dezbateri privind probleme actuale ale vieţii sociale şi culturale.

[cristiboss56]

Sub semnul bucuriei Învierii lui Hristos, garanţie a învierii noastre, vineri, de Sfântul Proroc Ieremia, am celebrat liturgic 15 ani de la aşezarea prin hirotonie întru demnitatea de arhiereu-vicar al Episcopiei Romanului şi Bacăului a Înaltpreasfinţitului Ioachim, pe atunci arhimandritul Ioachim.
Cu 15 ani în urmă, în a doua zi de Paşti a anului 2000, Înaltpreasfinţia Sa era chemat din capitala Franţei în Cetatea lui Roman Vodă la împlinirea unei misiuni cu sorginte hristică şi apostolică, de o importanţă covârşitoare pentru Biserica din această parte a Moldovei Muşatinilor.

[cristiboss56]

In fiecare an, la 9 mai, se serbeaza Ziua Europei, ramasa in istorie si sub numele de "Ziua Schuman". La 9 mai 1950 ministrul francez de externe, Robert Schuman, propunea un plan de colaborare economica intre Franta si Germania, pentru eliminarea rivalitatilor seculare dintre cele doua state.
Schuman a facut a facut primul pas spre crearea a ceea ce este astazi Uniunea Europeana (UE). La doar cinci ani dupa sfarsitul celui de-al Doilea Razboi Mondial, a propus crearea unei institutii europene care sa centralizeze si sa gestioneze productia de carbune si otel, in urma careia la 1 ianuarie 1952 a luat fiinta Comunitatea Europeana a Carbunelui si Otelului (CECO). La 25 martie 1957, prin semnarea Tratatului de la Roma, a luat nastere Comunitatea Economica Europeana, devenita Uniunea Europeana in urma intrarii in vigoare a Tratatului de la Maastricht, la 1 noiembrie 1993. Declaratia Schuman a stat la baza amplului proces de constructie a unei Europe unite.
In acest an, se implinesc 30 de ani de cand Consiliul European de la Milano (iunie 1985) a decis ziua de 9 Mai ca Zi a Europei, precum si 10 ani de la semnarea de catre Romania a Tratatului de Aderare la UE (25 aprilie 2005). In perioada comunista, in tara noastra se sarbatoarea pe 9 mai Ziua Victoriei, dupa modelul din URSS, in vreme ce in Europa de Vest aceasta este celebrata pe 8 mai iar in tarile Commonwealth pe 7.
In fiecare an delegatiile UE organizeaza, in cooperare cu ambasadele statelor membre din tarile-gazda, activitati pe tema Europa in lume. Exista o traditie ca in aceasta zi institutiile UE sa isi deschida portile pentru public, astfel pe 2 mai au fost deschise la Strasbourg iar pe 9 mai sunt deschise la Bruxelles si Luxemburg. In fiecare an, mii de oameni participa la vizite, dezbateri, concerte si alte evenimente, pentru a sarbatori Ziua Europei si pentru a afla mai multe despre UE, potrivit europa.eu.
Pentru a marca Ziua Europei, in Bucuresti si in alte orase ale tarii sunt organizate evenimente pe parcursul intregi luni mai. De pilda, in Capitala fanfare din mai multe tari europene vor sustine recitaluri in Parcul Unirii, Parcul Cismigiu, Parcul Herastrau si Piata Universitatii.

In Parcul Cismigiu, Primaria Capitalei organizeaza un targ al statelor membre UE. Reprezentantii tarilor participante la targ le vor prezenta vizitatorilor obiceiuri, activitati si oferte turistice, precum si spectacole artistice traditionale. De asemenea, in 15 statii ale metroului din Bucurestu vor avea loc concerte, proiectii de videoclipuri, spectacole de dansuri traditionale, dar se vor auzi si mix-uri realizate de DJ.
In municipiul Targu-Jiu, institutiile de cultura au pregatit concerte si dansuri specifice tarilor care fac parte din Uniunea Europeana. La Suceava va avea loc o manifestare in aer liber, pe esplanada din fata Universitatii. De asemenea, proiectul 'Braila Capitala Culturala Europeana 2021' va fi lansat oficial de Ziua Europei.