Alternativa la cardurile de sanatate cu cip

În prealabil postat de antoniap

Nu intotdeauna ierarhii timpului au condus cu adevarat Biserica. Sa ne amintim de patimirea Sfantului Ioan Gura de Aur.

Din viaţa Sfântului Ioan Gură de Aur:

Primul exil: In a treia zi dupa caterisire, pe la amiaza, Ioan s-a pus la dispozitia celor ce aveau sa execute ordinul fara ca multimea sa stie, si a plecat in surghiun, in localitatea Praenetum din Bitinia.

Al doilea exil: A treia zi dupa Pasti, au venit Ia imparat Acacius, Severian, Antioh si Chirinos, indemnandu-l sa indeparteze pe Ioan...Afland ca deja un grup de soldati era pregatit sa-l scoata cu forta, pentru a nu se face tulburari in popor episcopul Ioan si-a luat ramas bun de la episcopii pe care ii iubea, de Ia Olimpiada si diaconitele Pentadia si Procla si de la Silvina, sotia fericitului Nevridios, si a iesit prin partea de rasarit a bisericii, fara a fi vazut de cei care erau cu el. Fiind preluat de un grup de soldati traci, s-a imbarcat pe o corabie si s-au indreptat spre Bitinia, iar de aici, mergand ziua si noaptea, au ajuns intr-un orasel pustiu din Armenia, numit Cucuzis.

Ce a făcut Sfântul Ioan? S-a împotrivit? S-a înarmat cu dreptate? Nu! Sfântul Ioan a evitat să producă tulburare şi dezbinare în interiorul Bisericii, a căutat pacea, a acceptat nedreptatea şi şi-a iubit vrăjmaşii.