Să nu fii o povară pentru viitoarea ta soție / viitorul tău soț !

[Corinusha]

În prealabil postat de oaie_cugetatoare

1.Parintii au astfel de pacate, si au ramas nespovedite inainte de zamislirea
pruncului.In acest caz , pruncul va prelua acest "bagaj" si-l va duce mai departe.

2.Adultul in sine este constient de astfel de pacate si nu se spovedeste.

3.O alta generatie (3-4 generatii) inaintea ta, a facut astfel de pacate de care
tu n-ai habar si nici parintii n-au habar si toate se sparg in capul tau,pe
generatia ta.Astfel, ca viitorul tau prunc sa nu sufere crunt si teribil datorita
acestor pacate care au fost savarsite acum cateva generatii, Dumnezeu opreste neamul,
si rezulta ceea ce crestinul nu-si explica:

"De ce aia pot sa aiba copii si eu nu ? De ce aia pot sa se casatoreasca si eu nu ?
De ce altora li sunt permise lucruri pe care Evanghelia le promoveaza(casnicia,
facerea de copii) si eu sunt oprit ? "

Pai uite din cauza unor astfel de nenorocite de pacate facute de alte generatii
si nespovedite la vremea lor de infaptuitori, care se transmit de la generatie
la alta.

Da, dar unde e Dumnezeul ala milos in toata ecuatia asta? Ca aici (punctele 1 si 3) vorbesti despre cruzimea lui Dumnezeu, prin care pedepseste pe cineva nevinovat pentru pacate facute de altcineva.
Punctul 2 l-as intelege, dar resul de 2 puncte ne aduce din nou la concluzia ca Dumnezeu e crud mai degraba decat milos; unde e dreapta judecata aici, cand pedepsesti pe cineva care n-are nicio legatura cu persoanele si pacatele comise inainte?! Acele persoane isi vor primi rasplata in viata de apoi?! Si cu ce ii ajuta pe ei asta in viata asta, pamanteasca?! Atunci de ce le-a mai permis dumnzeu sa se nasca? Cu scopul de a fi sacul de box al generatiilor anterioare si a cruzimii celui numit atotputernic, celui care are puterea absoluta de a ierta?

[Mihnea Dragomir]

În prealabil postat de Corinusha

unde e dreapta judecata aici, cand pedepsesti pe cineva care n-are nicio legatura cu persoanele si pacatele comise inainte?!

Corinusha, noi toti, fara exceptie, avem mari probleme din cauza pacatelor comise de cei dinaintea noastra. Spre exemplu, motivul pentru care eu, astazi, trebuie sa stau la cabinet pana deseara este acela ca tantalaul acela de Adam s-a lasat dus de nas si a incalcat consemnul lui Dumnezeu. Atat de grave sunt consecintele unui pacat cu care nu am nici cea mai mica legatura eu personal, comis cu mii si mii de ani inainte de a ma naste eu, incat intr-o zi am sa mor din cauza asta.

Pe de alta parte, beneficiez din plin de multe fapte de virtute facute de cei dinaintea mea. Nu vreau sa intru in detalii, dar am convingerea ca lucruri bune care mi se intampla nu sunt potriveli, ci sunt urmare a credinciosiei acelora.

In concluzie, atat faptele bune, cat si cele rele au consecinte in timp si nu gasesc necesar sa fii mare filozof ca sa iti dai seama de asta.

Un astfel de exemplu de fapta rea, care poate avea consecinte pe multe generatii, este de a spune ca Dumnezeu este crud. Aceasta hula consta in a-L contrazice fatis sau a nu-L crede, din moment ce Dumnezeu spune ca este bland si smerit cu inima.

[sophia]

Nu cred ca este asa, sau poate doar in anumite cazuri.
De ex. atunci cand Iisus l-a vindecat pe orbul din nastere ucenicii lui l-au intrebat despre cauza orbirii acestuia. Au intrebat clar daca este din cauza pacatelor parintilor lui (nu mai stiu acum formularea) sau a pacatelor sale.
Iisus i-a spus ca nu e vorba de pacatele parintilor, ci s-a nascut asa pentru a se arata altora (probabil minunea ce avea sa i se intample).

La fel ca si Corinusha nu cred ca e vorba de pedepse pentru pacate.
Dumnezeu care ne invata mereu despre iertare si bunatate si iubire de aproape, ne arata practic opusul? Nu cred.
Dar ce stiu eu?...

Exista alte motive stiute numai de Dumnezeu.
Ah, da, cu partea ca trebuie credinta si rabdare sunt de acord.
Desi la copii nu mai este vorba de rabdare, pentru ca acolo e vorba de numai un interval de timp pentru o femeie, dupa care nu mai face copii. Tot Dumnezeu a facut-o asa.

Iar cu drumul ales in viata si profesia, este vorba tot de voia lui Dumnezeu, pentru ca el iti da si un talant (adica o misiune, un talent).
Nu-l face pe un afon cantaret, nu-l face pe un atehnic inginer si etc.
Plus ca pentru monahism sau preotie ii da puteri speciale si fizice si sufletesti si duhovnicesti. Nu oricine poate sa devina preot sau monah chiar daca vrea.
Nu oricine poate deveni cantaret, sau rege, sau mai stiu eu.

Si eu nu inteleg totusi, dar am acceptat ideea. Voi va vad ca altfel interpretati:
Totusi de ce Dumnezeu da unuia care nu este potrivit pentru misiunea respectiva: ii da un sot minunat/sau sotie minunata si acesta o paraseste, ii da copii si ii abandoneaza, sau nu-i poate creste (diverse boli, neputinte etc.)
si altuia dimpotriva.

Nu judec eu pe nimeni, dar incerc sa-mi explic fenomenul.

@Yasmina - spuneai ceva despre oamenii care stau pe strada pentru ca altii nu le dau si lor desi au mult.
Nu e vorba numai sa dai azi, maine o farfurie de mancare, sau o haina, sau sa iei in gazda.
E vorba de o viata intreaga. Oamenii aia trebuie se poata sa se intretina, sa duca o viata normala.
Le trebuie loc de munca, un venit.

Am cunoscut aici un caz, chiar mediatizat. Un om care din tinerete a ajuns pe strazi (parintii lui au fost vai si amar). Ei nu poate scapa de asta.
L-a mai ajutat unul si altul pentru o zi, o noapte, mai primeste pomana, sau mai munceste ceva acolo pentru cativa euro sa-si ia o mancare sau o camasa, dar atat.
Daca n-are locuinta nu-l angajeaza nimeni si invers. Cercul vicios.

Trebui schimbate niste lucruri in sistem, nu numai individual.
Omenii care au mai mult decat le trebuie (mai multe locuinte si etc.) nu stiu cum fac. Unii prin munca, altii mostenesc, altii ii ajuta sistemul (de primesc salarii uriase).
E mult de discutat pe tema asta.
Cei care au mai si dau, sau inchiriaza, sau fac opere de binefacere.

Pe undeva este o chestie de sistem. Comunismul (unde toti au la fel) nu e/a fost bun, capitalismul are si el partile lui negative.
Undeva la mijloc ar fi solutia poate.

Subiectul era: "sa nu fi o povara..." nu nu mai sotului/sotiei, dar nimanui. Sa te poti descurca si singur.

[fallen]

În prealabil postat de Mihnea Dragomir

Corinusha, noi toti, fara exceptie, avem mari probleme din cauza pacatelor comise de cei dinaintea noastra. Spre exemplu, motivul pentru care eu, astazi, trebuie sa stau la cabinet pana deseara este acela ca tantalaul acela de Adam s-a lasat dus de nas si a incalcat consemnul lui Dumnezeu. Atat de grave sunt consecintele unui pacat cu care nu am nici cea mai mica legatura eu personal, comis cu mii si mii de ani inainte de a ma naste eu, incat intr-o zi am sa mor din cauza asta.

Pe de alta parte, beneficiez din plin de multe fapte de virtute facute de cei dinaintea mea. Nu vreau sa intru in detalii, dar am convingerea ca lucruri bune care mi se intampla nu sunt potriveli, ci sunt urmare a credinciosiei acelora.

In concluzie, atat faptele bune, cat si cele rele au consecinte in timp si nu gasesc necesar sa fii mare filozof ca sa iti dai seama de asta.

Un astfel de exemplu de fapta rea, care poate avea consecinte pe multe generatii, este de a spune ca Dumnezeu este crud. Aceasta hula consta in a-L contrazice fatis sau a nu-L crede, din moment ce Dumnezeu spune ca este bland si smerit cu inima.

Haha, dvs trebuie sa stati la cabinet pana diseara pt ca sunt altii bolnavi, din cauza pacatului stramosesc comis de Adam si Eva, pluss a propriilor neglijente....asa cum si eu trebuie sa stau la magazin pt ca unii sunt jegosi si ii mananca purecii si paduchii..dar ganditi-va ca se putea si mai rau, si anume sa fim noi in spital si sa avem nevoie de ingrijiri, Doamne fereste....

Acum, sa fii medic se poate spune ca esti oarecum un salvator, un om care lucreaza spre curatirea celorlalti (presupunand ca inlesnindu-le vindecarea trupeasca, vor fi recunoscatori si vor da slava lui Dumnezeu), ceea ce e oarecum o binecuvantare, un apostolat.....indiferent ca esti bogat sau sarac, meseria de medic presupune multa munca istovitoare si chiar scarboasa, uneori, chiar si daca esti plastician in Beverly Hills...doar ca acolo nu lucrezi intotdeauna spre mantuirea sufletelor, s-ar putea spune, insa totusi plastician presupune nu doar buze si sani, ci si chestii mult mai urate, reconstructii dupa accidente, dintre care celemai ingrozitoare, etc...

[GMihai]

În prealabil postat de fallen

Haha, dvs trebuie sa stati la cabinet pana diseara pt ca sunt altii bolnavi, din cauza pacatului stramosesc comis de Adam si Eva, pluss a propriilor neglijente....asa cum si eu trebuie sa stau la magazin pt ca unii sunt jegosi si ii mananca purecii si paduchii..dar ganditi-va ca se putea si mai rau, si anume sa fim noi in spital si sa avem nevoie de ingrijiri, Doamne fereste....

Acum, sa fii medic se poate spune ca esti oarecum un salvator, un om care lucreaza spre curatirea celorlalti (presupunand ca inlesnindu-le vindecarea trupeasca, vor fi recunoscatori si vor da slava lui Dumnezeu), ceea ce e oarecum o binecuvantare, un apostolat.....indiferent ca esti bogat sau sarac, meseria de medic presupune multa munca istovitoare si chiar scarboasa, uneori, chiar si daca esti plastician in Beverly Hills...doar ca acolo nu lucrezi intotdeauna spre mantuirea sufletelor, s-ar putea spune, insa totusi plastician presupune nu doar buze si sani, ci si chestii mult mai urate, reconstructii dupa accidente, dintre care celemai ingrozitoare, etc...

Dar domnul Dragomir spune că, în lipsa păcatului lui Adam, n-ar fi avut nevoie să muncească, iar raportat la obiectul muncii dumnealui, în lipsa păcatului lui Adam, nici n-ar fi avut obiect de activitate, neexistând boala şi moartea.

Opinie la care rezonez şi eu, pentru că obiectul muncii mele este legat tot de căderile oamenilor.

Aşa fiind, îi transmit şi eu lui Adam un sincer "să-ţi fie ruşine, măi".

[oaie_cugetatoare]

În prealabil postat de GMihai

Aşa fiind, îi transmit şi eu lui Adam un sincer "să-ţi fie ruşine, măi".

Nu-i frumos sa-l faceti pe Adam tzapul ispasitor.

[Corinusha]

Pe mine toata treaba asta cu pacatele generatiilor x inaintea mea ma sperie, pentru ca ma gandesc la copiii mei, respectiv la nepotii mei;
Nu pot sa ma gandesc cum am putea suferi noi (eu si copiii si nepotii mei) pentru faptul ca eu am fost abandonata cand eram mica de exemplu. Adica, ce vina au copiii si nepotii mei pentru un pacat facut de cineva de dinainte cu 2, respectiv 3 generatii inaintea lor?
Eu nu a de unde sa stiu daca persoana respctiva s-a cait; habar nu am; avea 16 ani cand m-a nascut si abandonat; n-am de unde sa stiu daca ea a vrut sa ma abandoneze sau a fost fortata sa o faca; am multe necunocute in ecuatia asta, necunoscute care ma terifiaza cand vine vorba de consecintele asupra generatiilor viitoare. Plus multimea de pacate comise de mine... Incepe sa-mi fie frica sa fac copii cand vad si aud ca asa merg pedepsele de la Dumnezeu.
Ce vina am eu pe ca m-am nascut, dar mai ales, ce vina pot avea copiii, respectiv nepotii mei pentru asta?! De ce xista posibilitatea ca ei sa sufere consecintele pacatului facut de altcineva?!

Asa, acum mi-am exprimat si teama, de unde a rasarit postrea anterioara si frica si neincrederea si dezamagirea si frustrarea...

[oaie_cugetatoare]

În prealabil postat de Corinusha

Pe mine toata treaba asta cu pacatele generatiilor x inaintea mea ma sperie, pentru ca ma gandesc la copiii mei, respectiv la nepotii mei;

De aceea Biserica si marii duhovnici pun accentul si le repeta constant
tinerilor: spovediti-va si impartasiti-va inainte de a zamisli prunci.
Iar cand faceti prunci bineinteles faceti-o doar in Taina Cununiei(adica
casatoriti)

Nu pot sa ma gandesc cum am putea suferi noi (eu si copiii si nepotii mei) pentru faptul ca eu am fost abandonata cand eram mica de exemplu. Adica, ce vina au copiii si nepotii mei pentru un pacat facut de cineva de dinainte cu 2, respectiv 3 generatii inaintea lor?

Pacatul se transmite prin gene.Dpdv stiintific,efectul prezentei pacatelor
se poate vedea la analiza ADN-ului.Unde gasim:
anumite gene dezactivate, anumite gene activate, anumite deformatii/malformatii/functionare proasta a anumitor gene, etc.

Eu nu a de unde sa stiu daca persoana respctiva s-a cait; habar nu am; avea 16 ani cand m-a nascut si abandonat; n-am de unde sa stiu daca ea a vrut sa ma abandoneze sau a fost fortata sa o faca; am multe necunocute in ecuatia asta, necunoscute care ma terifiaza cand vine vorba de consecintele asupra generatiilor viitoare. Plus multimea de pacate comise de mine...

Pai n-ai de unde, dar ai arma cea mai redutabile impotriva unor astfel de
belele.Spovedania->canon de pocainta->Impartasania.Si esti pazita.
Ai scut de protectie, si nu te mai afecteaza pacatele neamului tau.

Incepe sa-mi fie frica sa fac copii cand vad si aud ca asa merg pedepsele de la Dumnezeu.

Paradoxal, multe din astfel de belele nu-s de la Dumnezeu, ci de la oameni.
Nu Dumnezeu ti-a stricat neamul, ci cretinii din generatiile anterioare.
Dumnezeu te ajuta oferindu-ti taina Spovedaniei si Impartasania.
Cei vrei mai mult, decat oferta de a-l primi pe Hristos, in chip tainic din
Sfantul Potir ?!

Ce vina am eu pe ca m-am nascut, dar mai ales, ce vina pot avea copiii, respectiv nepotii mei pentru asta?! De ce xista posibilitatea ca ei sa sufere consecintele pacatului facut de altcineva?!

De fapt tu intrebi de ce pacatul nespovedit se transfera generatiilor urmatoare?
Pai e foarte simplu.Generatiile sunt legate intre ele prin legaturi nevazute.
Daca in una din generatiile neamului tau, exista pacatele grele nespovedite
care la vrema respectiva au generat efecte catastrofale asupra aproapelui
(adica asupra altor oameni) ei bine, sufletele acelor striga razbunare.
Pacate de genul: Crima, crima multipla, furturi de averi, crima din astfel
de chestii, vraji, magie neagra(satanism, ritualuri satanice), inceste,
sodomii,gomorii, perversiuni sexuale scarboase, si altele si mai grele,

Exemplu clasic:
parintii sunt posedati de pacatul preacurviei, sau de perversiuni sexuale
si fac un copil.Dar nu s-au spovedit si impartasit inainte de a zamisli un
copil, deoarece nu si-au pus problema, caci au ajuns mai rau ca animalele.
Ei bine, acel copil se va naste cu predispozitie spre curvie,preacurvie, perversuni sexuale.Va fi foarte sensibil la asa ceva si de la varsta foarte mica
va incepe sa si le manifeste.

Daca insa acei parinti s-ar fi spovedit si impartasit acel copil s-ar fi nascut
normal, unde genele sexualitatii functioneaza normal, deoarece atunci
cand te impartasesti vine Hristos si curata tot ce-i murdar/stricat/haotic.
De aceea dupa Impartasanie cu inima curata, omul se simte alt om si asta
pt ca a devenit Om, pana va cadea iarasi bineinteles.Dupa care se reia ciclu.
Si tot asa.

Asa, acum mi-am exprimat si teama, de unde a rasarit postrea anterioara si frica si neincrederea si dezamagirea si frustrarea...

Aceste starii sunt efectele unei constiinte nelinistite, doarece ascunde multe.

[Mihnea Dragomir]

În prealabil postat de Corinusha

Nu pot sa ma gandesc cum am putea suferi noi (eu si copiii si nepotii mei) pentru faptul ca eu am fost abandonata cand eram mica de exemplu. Adica, ce vina au copiii si nepotii mei pentru un pacat facut de cineva de dinainte cu 2, respectiv 3 generatii inaintea lor?
Eu nu a de unde sa stiu daca persoana respctiva s-a cait; habar nu am; avea 16 ani cand m-a nascut si abandonat;

Pacatul facut de acea persoana, care inteleg ca a fost (este?) mama dv naturala, e incomparabil mai mic decat pacatul avortului. Una e sa-ti abandonezi copilul fiindca nu il poti creste si alta este sa il omori. Acea persoana a facut cel putin un lucru fundamental pentru dv. Avand doar 16 ani, a dus sarcina pana la capat, in conditiile in care atatea femei/fete de asemenea varsta, de multe ori incurajate de concubinii lor ori chiar cu complicitate din partea lor aleg sa isi omoare copilul si sa il arunce, mort, la gunoi exact asa cum ai face cu o masea stricata, careia intai ii omori nervul, pe urma o extragi pentru ca la sfarsit sa o arunci in lada galbena pe care scrie "risc biologic". Un astfel de risc biologic puteati fi dv. Dar persoana respectiva, infruntand multe situatii penibile, a ales sa va creasca pana ati putut respira singura, pe urma (cel putin asa sper) a incercat un plasament, ca doar nu v-a lasat la marginea drumului.

Indiferent daca s-a cait sau nu s-a cait, daca s-a spovedit sau nu, consecintele temporale perdureaza. Doar daca s-a straduit sa stearga si consecintele temporale, de exemplu cautandu-va, dandu-va lucruri de care aveti nevoie sau, negasindu-va ori interzicandu-i-se, facand acest lucru fata de alti copii abandonati asa cum si dv ati fost; ori ducand pana la capat canonul penitential primit de la duhovnicul ei si beneficiind de indulgentele Bisericii, abia atunci datoria ei pe care o va avea de platit diminueaza sau inceteaza.

Eroarea dv consta in:
-a numi consecintele temporale "pedepse".
-a introduce conceptul de vina.

Dl MihaiG v-ar putea explica mai bine ca mine. Nu suntem in penal, ci in civil. Sa presupunem ca tatal dv este cartofor. Un om, altfel, foarte bun si gospodar. A muncit o viata ca sa aveti tot ce va trebuie si inca ceva peste. Dar, fiind cartofor, a pierdut o mare suma de bani. Fara a avea dv nici cea mai mica vina, casa frumoasa in care v-ati nascut este luata de creditori. Tatal dv este "nevoit" sa apeleze la camatari. Fara ca dv sa aveti nicio vina, mama dv primeste telefoane de amenintare si propuneri indecente din partea camatarilor. Chiar si cainele dv, ultimul vinovat, este gasit pe presul de la intrare cu gatul taiat. Cheltuielile de intretinere la facultate nu mai pot f, evident, platite, iar dv urmeaza sa munciti pe un salariu de mizerie, lucru care va va afecta nu numai pe dv o viata intreaga, dar chiar si pe copiii dv, care vor avea o mama saraca. Sunteti de acord ca toate cele prezentate ar fi posibile, ba chiar probabile, daca ati avea un tata cartofor ? Si ? Unde e vine dv, ori a copiilor dv ? Nicaieri. Credeti ca Dumnezeu este vinovat pentru ruina dv si consecintele ei inca una sau doua generatii ? Nicidecum. Prin urmare, cand analizam consecintele temporale ale pacatelor, care pot afecta mai multe generatii, intreaga casa, tara, sat sau popor, nu putem opera cu notiuni precum "vinovatie a victimelor" sau "pedeapsa". Judecatorul nu pedepseste, doar ca desertul lumii are o regula clara: un prejudiciu facut trebuie acoperit, iar asta de multe ori doare sau se ridica la cuantum mai mare decat beneficiul ilicit obtinut. Da, dar, pe de alta parte, si un bine facut are consecinte temporale: mai devreme sau mai tarziu vom incasa o dobanda care depaseste si ofertele cele mai optimiste ale bancilor.