Pro Liturgia

[Patrie si Credinta]

În prealabil postat de Mihnea Dragomir

Joia trecuta in lume, iar Duminica aceasta in unele tari ca Franta, Italia sau Romania a fost sarbatoarea Preasfantului Sacrament, numita si Corpus Christi sau (in Franta) Fete Dieu.

Este vorba de o sarbatoare instituita formal in anul 1264 prin bula Transiturus a Papei Urban al IV-lea, in contextul unei erezii a epocii care contesta faptul ca in Preasfantul Sacrament s-ar afla Insusi Domnul nostru.

In aceasta zi, preotii predica asupra Prezentei Reale si au loc procesiuni cu Preasfantul Sacrament. Multi copii primesc, pentru prima data, Sfintele Daruri in aceasta zi solemna.

Aici sunt fotografii de la aceasta sarbatoare, in viata unei parohii obisnuite din Lyon.

Frumos.
[Your message is too short]

[Mihnea Dragomir]

O summa a imnografiei catolice: Acatistul Maicii Domnului, explicat. Carte aparuta la Editura Deisis:
http://edituradeisis.ro/opencart/ind...product_id=159

De notat ca autorul, catolic, a fost tradus de un preot ortodox, la randul lui cu o opera remarcabila: Pr Ioan Ica jr.

Iaca, se poate! Multumim lui Dumnezeu!

[tabitha]

În prealabil postat de Mihnea Dragomir

De notat ca autorul, catolic, a fost tradus de un preot ortodox, la randul lui cu o opera remarcabila: Pr Ioan Ica jr.

Nu stiam că si catolicii au acatiste. Sau este doar un studiu al acestui profesor de teologie?

http://www.libreriacoletti.it/libro/.../9788887016642

[Mihnea Dragomir]

În prealabil postat de mirela.t

Nu stiam că si catolicii au acatiste.

Desigur, acatistele ocupa un loc important in rugaciunile catolicilor rasariteni.

In ceea ce priveste Acatistul Maicii Domnului, care este "prototipul" acatistelor, el reprezinta pentru catolicii rasariteni cam ceea ce reprezinta "Magnificat"-ul pentru catolicii apuseni, adica un imn de bucurie, o rugaciune "de multamita", un strigat de marire pentru Preaonorata.

Dar, foarte recent, Acatistul Maicii Domnului a trecut si in atentia fratilor de rit apusean. Mai ales incepand din 2008, cand un Sinod al Episcopilor de la Roma, ale carui dezbateri au fost rezumate de Papa Benedict al XVI in exortatiunea apostolica "Verbum Domini" a declarat ca "rugaciunea folosind cuvintele Acatistului largeste sufletul si creeaza predispozitia pentru pacea care vine de sus, pentru acea pace care este Cristos Insusi, nascut din Maria pentru mantuirea noastra".

Pe de alta parte, asemenea "sifonaje" intre rituri, intre practicile liturgice ale catolicilor rasariteni si apuseni sunt si vor fi mereu subiect de dezbateri. Coexista doua curente liturgice: un curent "purist" care sustine ca amestecarea riturilor nu duce la nimic bun, ci doar la confuzie si saraceste diversitatea rituala, expresie a bogatiei Bisericii Universale; un curent "sincretist", care sustine ca influentarea reciproca e expresie a caracterului viu al unui rit, iar a interzice acest lucru inseamna a-l "muzeifica". Adoptand Acatistul Maicii Domnului catolicii apuseni nu ar deveni infideli traditei latine, dupa cum adoptand (dar si adaptand) Rozariul catolicii rasariteni nu au devenit infideli mostenirii bizantine.

[Vitiate]

În prealabil postat de Mihnea Dragomir

Desigur, acatistele ocupa un loc important in rugaciunile catolicilor rasariteni.

In ceea ce priveste Acatistul Maicii Domnului, care este "prototipul" acatistelor, el reprezinta pentru catolicii rasariteni cam ceea ce reprezinta "Magnificat"-ul pentru catolicii apuseni, adica un imn de bucurie, o rugaciune "de multamita", un strigat de marire pentru Preaonorata.

Dar, foarte recent, Acatistul Maicii Domnului a trecut si in atentia fratilor de rit apusean. Mai ales incepand din 2008, cand un Sinod al Episcopilor de la Roma, ale carui dezbateri au fost rezumate de Papa Benedict al XVI in exortatiunea apostolica "Verbum Domini" a declarat ca "rugaciunea folosind cuvintele Acatistului largeste sufletul si creeaza predispozitia pentru pacea care vine de sus, pentru acea pace care este Cristos Insusi, nascut din Maria pentru mantuirea noastra".

Pe de alta parte, asemenea "sifonaje" intre rituri, intre practicile liturgice ale catolicilor rasariteni si apuseni sunt si vor fi mereu subiect de dezbateri. Coexista doua curente liturgice: un curent "purist" care sustine ca amestecarea riturilor nu duce la nimic bun, ci doar la confuzie si saraceste diversitatea rituala, expresie a bogatiei Bisericii Universale; un curent "sincretist", care sustine ca influentarea reciproca e expresie a caracterului viu al unui rit, iar a interzice acest lucru inseamna a-l "muzeifica". Adoptand Acatistul Maicii Domnului catolicii apuseni nu ar deveni infideli traditei latine, dupa cum adoptand (dar si adaptand) Rozariul catolicii rasariteni nu au devenit infideli mostenirii bizantine.

Interesant. Ma intreb, a propos de Sf. Rozariu si de practicile omoloage din spatiul rasaritean, cum privesc catolicii de rit latin Bogorodicina (bine, mai putin greoaia denumire slava). Exista, in comunitati mixte de greco-catolici si romano-catolici, romano-catolici care sa fie interesati de a experia si aceasta rugaciune? Stiu, au deja Rosariul, dar ma intreb. Asta a propos de dinamica comunicarii intre rituri, care mi se pare absolut fireasca. Daca de pilda as vedea maine un preot din BOR care slujeste Liturgia ortodoxa copta, ar fi ceva si interesant si frumos.

[Igor_Paslusnik]

În prealabil postat de Vitiate

Interesant. Ma intreb, a propos de Sf. Rozariu si de practicile omoloage din spatiul rasaritean, cum privesc catolicii de rit latin Bogorodicina (bine, mai putin greoaia denumire slava). Exista, in comunitati mixte de greco-catolici si romano-catolici, romano-catolici care sa fie interesati de a experia si aceasta rugaciune? Stiu, au deja Rosariul, dar ma intreb. Asta a propos de dinamica comunicarii intre rituri, care mi se pare absolut fireasca. Daca de pilda as vedea maine un preot din BOR care slujeste Liturgia ortodoxa copta, ar fi ceva si interesant si frumos.

Înafară de postarea ta limpede a ereziei ecumeniste, sunt curios când ai să spui Sfânta Metanie, cum ai spus şi sfântul Rozariu ?

Şi încă un amănunt, e Bogorodişnaia, nu Bogorodicina, şi e uşor de pronunţat, limba slavonă nu e greoaie deloc, ci uşoară.

Şi arată aşa:



Costă 1,5 lei:
http://www.libris.ro/pravila-de-ruga...--p373225.html

[Vitiate]

http://www.traditionalcatholicpriest...-jesus-july-1/