De ce a disparut reincarnarea din Biblie?

[Roxana Ana]

Va sugerez sa cititi articolul de pe acesteasta pagina: http://www.cuvantul-ortodox.ro/2011/...mari-inselari/

Va redau mai jos cateva paragrafe:

"(...) Pentru creştinul ortodox de astăzi, care este ispitit de această idee sau care îşi pune întrebări în legătură cu presupusele „dovezi” ale ei, este poate de ajuns să cugetăm asupra a trei învăţături creştine fundamentale care resping definitiv însăşi posibilitatea reîncarnării.

1. Învierea trupului. Hristos a înviat din morţi în acelaşi trup care murise cu moartea tuturor oamenilor şi s-a făcut pârga tuturor oamenilor, ale căror trupuri vor fi şi ele înviate în Ziua de Apoi şi se vor uni iarăşi cu sufletele lor pentru a trăi veşnic în Rai sau în iad, după dreapta judecată a lui Dum*nezeu făcută faptelor lor de pe pământ. Acest trup înviat, asemenea trupului lui Hristos, se va deosebi de trupurile noastre pământeşti, fiind mai subţire şi mai asemănător firii îngereşti, altminteri neputând locui în Împărăţia Cerurilor, unde nu este moarte, nici stricăciune; dar va fi tot acelaşi trup, restaurat şi pregătit pentru viaţa veşnică în chip minunat de Dumnezeu, precum a văzut Iezechiel în arătarea „oaselor uscate” (Iezechiel 37, 1-14). În ceruri, cei mântuiţi se vor recunoaşte unii pe alţii. Astfel, trupul este o parte ce nu poate fi neglijată a per*soanei integrale care va trăi veşnic, iar ideea mai multor tru*puri aparţinând aceleiaşi persoane neagă însăşi firea împărăţiei Cerurilor, pregătită de Dumnezeu pentru cei care îl iubesc.

2. Răscumpărarea noastră de Iisus Hristos. Dumnezeu S-a întrupat şi prin viaţa, patimile şi moartea Sa de pe Cruce ne-a răscumpărat de sub stăpânirea păcatului şi a morţii. Prin Biserica Lui, noi suntem mântuiţi şi pregătiţi pentru împără*ţia Cerurilor, fără a trebui să plătim vreo „penalizare” pentru fărădelegile noastre din trecut. Însă conform ideii de reîncar*nare, dacă omul este „mântuit” cumva, aceasta nu se petrece decât după multe „vieţi” în care a ispăşit urmările păcatelor lui. Acesta este legalismul rece şi uscat al religiilor păgâne, care a fost cu desăvârşire desfiinţat de jertfa de pe Cruce a lui Hristos; tâlharul din dreapta Sa a primit mântuirea într-o cli*pă, prin credinţa în Fiul lui Dumnezeu, „karma rea” a fărăde*legilor sale fiind ştearsă de harul lui Dumnezeu.

3. Judecata. “Este rânduit oamenilor o dată să moară, iar după aceea să fie judecata” (Evrei 9, 27). Viaţa omenească este o perioadă de încercare unică, precisă, după care nu mai există „încă o şansă“, ci numai judecata lui Dumnezeu (care este atât dreaptă, cât şi milostivă) făcută omului după starea în care se găseşte sufletul lui la sfârşitul vieţii.

În aceste trei învăţături revelaţia creştină este foarte precisă şi clară, în comparaţie cu religiile păgâne care nu cred nici în înviere, nici în mântuire şi nici nu au o învăţătură limpede cu privire la judecata şi viaţa viitoare. Singurul răspuns pentru toate presupusele experienţe sau amintiri ale „vieţilor an*terioare” este tocmai învăţătura lămurită a creştinismului despre viaţa omenească şi relaţiile lui Dumnezeu cu oamenii.

(Ieromonah Serafim Rose, “Sufletul dupa moarte”, Editura Sophia, 2007)"

[florin.oltean75]

Daca in reincarnare se vede "o alta sansa" atunci reincarnarea trebuie combatuta ca fiind o invatatura gresita.

Perspectiva unor "alte sanse" submineaza perceptia crizei si insecuritatii in care se afla, de fapt, sufletul.

Submineaza "rugaciunea neincetata".

Budismul nu vede in reincarnare "alte sanse" ci o stare conditionata ( inrobita), o condamnare la suferinta perpetua - fara putinta de alegere.

Reincarnarea este perceputa ca un esec spiritual.

Alegoric: "Ti se porunceste sa te nasti doar pentru a suferi si muri, fara oprire"

Reincarnarea este o stare mizera extrem de periculoasa, pentru ca mici imperfectiuni ne pot arunca in stari de suferinta inconceptibile, pentru perioade de timp incalculabile.

Existenta efemera umana este privita ca o oportunitate extraordinara, o usita de scapare deschisa pentru foarte putin timp.

De regula, o a doua sansa de trup uman este extrem de mica, tinde catre zero.


Iadurile budiste sunt descrise cu multa acuratete.

Circulatia in samsara este asemanata cu drumul pe verticala pe care il face o galeata plina cu apa din fantana - foarte greu este trasa in sus de disciplina spirituala, dar coboara vertiginos in jos la cele mai mici greseli.

Deci samsara nu este privita ca oportunitate pentru corectii ulterioare, posibilitatea examenelor de restanta, ci efectiv un taram aflat in puterea Mortii care sfarteca fiecare trup fara incetare.

Orice faptura circumstantiala - este irepetabila - se naste o data si moare o data. In samsara se pierde identitatea circumstantiala asumata intre o nastere si o moarte. Memoria fapturilor este slaba, de scurta durata.

Gasirea identitatii in Adevar este singura posibilitate ca acest cosmar numit samsara sa inceteze.

Aceasta este viziunea dihotomica de baza.

Insa, din perspectiva mai profunda, de fapt, samsara nu este separata de nirvana, pamantul nu este despartit de cer, iadul de rai - ci toate, fundamental au aceeasi natura si sunt perfecte.

Samsara este, de fapt, imperfectiunea din noi insine care se arata in afara.

[Dalian]

În prealabil postat de florin.oltean75

Reincarnarea este o stare mizera extrem de periculoasa

Este o invatatura mizera si extrem de periculoasa. Corect.

[florin.oltean75]

Respingerea unei perspective ontologice perceputa a fi diferita de cea asumata anterior (prin credinta, rationamente si experienta launtrica), poate fi pe deplin justificata din punct de vedere spiritual.

Cand perspectiva care a fost validata anterior este deja productiva (adica genereaza efecte spirituale sensibile), insertia unor alte repere bazale poate inhiba energia spirituala degajata de semantica configuratiei de simboluri internalizate.

Ceea ce conteaza, de fapt, este actualizarea virtutilor din abstract in concretul de zi cu zi. Aceasta este ceea ce legitimeaza, de fapt, o anumita perspectiva.

Iar perspectiva depinde de la persoana la persoana.

Dalian,
Dumnezeu sa te binecuvanteze!

[stefan florin]

În prealabil postat de florin.oltean75

Respingerea unei perspective ontologice perceputa a fi diferita de cea asumata anterior (prin credinta, rationamente si experienta launtrica), poate fi pe deplin justificata din punct de vedere spiritual.

Cand perspectiva care a fost validata anterior este deja productiva (adica genereaza efecte spirituale sensibile), insertia unor alte repere bazale poate inhiba energia spirituala degajata de semantica configuratiei de simboluri internalizate.

Ceea ce conteaza, de fapt, este actualizarea virtutilor din abstract in concretul de zi cu zi. Aceasta este ceea ce legitimeaza, de fapt, o anumita perspectiva.

Iar perspectiva depinde de la persoana la persoana.

Dalian,
Dumnezeu sa te binecuvanteze!

amice, Biblia te contrazice cu reincarnarea. Uite ce spune:
"Şi precum este rânduit oamenilor o dată să moară, iar după aceea să fie judecata" (Evrei 9:27). Cum poate o persoana sa moara de mai multe ori, dupa mai multe reincarnari, cand Biblia spune altceva?

[Vitiate]

Reincarnarea e o teorie tampita. Punct.

[florin.oltean75]

"Şi precum este rânduit oamenilor o dată să moară, iar după aceea să fie judecata" (Evrei 9:27). Cum poate o persoana sa moara de mai multe ori, dupa mai multe reincarnari, cand Biblia spune altceva?

Depinde de ce se intelege prin om/persoana.

Daca prin "persoana" se intelege continuumul temporar dintre o nastere si o moarte - atunci acea "persoana" este irepetabila - si din perspectiva reincarnarii.

Continuum temporar - trupul este temporar si in permanenta schimbare - persoana are la baza o identitate circumstantiala - imputata pe un trup circumstantial in relatie cu un mediu tranzitoriu.

Se naste o data si moare o data. Ceea ce trece in viata urmatoare nu mai este "persoana" respectiva, ci o "alta persoana", care si aceasta se naste o data si moare o data.

Fiecare "persoana de tranzitie" este irepetabila / trupul acesteia este irepetabil - este judecata o singura data la moartea sa - pentru care se stabileste urmatoarea destinatie.

Ce trece in umatoarea viata? Eul cel mai subtil - intr-un mediu care se hotareste la Judecata - cu pacatele si virtutile sale care-l urmaresc ca o umbra, cu pornirile sale pacatoase si/sau virtuoase.

Mediul in care renaste poate fi unul favorabil apropierii de Dumnezeu (dragoste, educatie,..) sau unul de iad, nastere direct in suferinta, poate de un numar nesfarsit de ori...

[Mihnea Dragomir]

În prealabil postat de florin.oltean75

Depinde de ce se intelege prin om/persoana.

Daca prin "persoana" se intelege continuumul temporar dintre o nastere si o moarte - atunci acea "persoana" este irepetabila - si din perspectiva reincarnarii.

Continuum temporar - trupul este temporar si in permanenta schimbare - persoana are la baza o identitate circumstantiala - imputata pe un trup circumstantial in relatie cu un mediu tranzitoriu.

Se naste o data si moare o data. Ceea ce trece in viata urmatoare nu mai este "persoana" respectiva, ci o "alta persoana", care si aceasta se naste o data si moare o data.

Prima data am auzit de teoria asta la...carciuma. Ma intalnisem cu un cunoscut, care mi-a marturisit ca ii e sete si m-a invitat la o terasa. Cum nu-mi place sa dezapoantez oamenii, mai ales cand imi vor binele cu portofelul in mana, m-am dus "sa bem un sprit" dupa cum a formulat.
Dar, dupa un sprit a mai venit un sprit. Pe urma inca unul. Am ajuns la discutii de adanca filosofie. Omul mi-a marturisit ca, daca bea un pahar, se simte altfel. Alt om. Pe de alta parte, orice om are dreptul la un pahar. Ei bine, omul acela nou, care se transforma din omul ce vechi in urma unui pahar, are si el, ca orice om, dreptul la un pahar.

Dupa ce i-am marturisit ca sunt cucerit de teoria lui, care va revolutiona, cu adevarat, fenomenologia, l-am lasat acolo sa se brahmaputreze in continuare. Si sa plateasca nota.

[stefan florin]

În prealabil postat de florin.oltean75

Depinde de ce se intelege prin om/persoana.

Daca prin "persoana" se intelege continuumul temporar dintre o nastere si o moarte - atunci acea "persoana" este irepetabila - si din perspectiva reincarnarii.

Continuum temporar - trupul este temporar si in permanenta schimbare - persoana are la baza o identitate circumstantiala - imputata pe un trup circumstantial in relatie cu un mediu tranzitoriu.

Se naste o data si moare o data. Ceea ce trece in viata urmatoare nu mai este "persoana" respectiva, ci o "alta persoana", care si aceasta se naste o data si moare o data.

Fiecare "persoana de tranzitie" este irepetabila / trupul acesteia este irepetabil - este judecata o singura data la moartea sa - pentru care se stabileste urmatoarea destinatie.

Ce trece in umatoarea viata? Eul cel mai subtil - intr-un mediu care se hotareste la Judecata - cu pacatele si virtutile sale care-l urmaresc ca o umbra, cu pornirile sale pacatoase si/sau virtuoase.

Mediul in care renaste poate fi unul favorabil apropierii de Dumnezeu (dragoste, educatie,..) sau unul de iad, nastere direct in suferinta, poate de un numar nesfarsit de ori...

vezi cum te ratacesti daca nu cunosti scripturile, sau mai bine spus, daca nu le intelegi si vezi asemanari acolo unde nu exista! Pai tot Biblia rezolva problema reincarnarii Uite aici:
"Era un om bogat care se îmbrăca în porfiră şi în vison, veselindu-se în toate zilele în chip strălucit.
Iar un sărac, anume Lazăr, zăcea înaintea porţii lui, plin de bube,
Poftind să se sature din cele ce cădeau de la masa bogatului; dar şi câinii venind, lingeau bubele lui.
Şi a murit săracul şi a fost dus de către îngeri în sânul lui Avraam. A murit şi bogatul şi a fost înmormântat.
Şi în iad, ridicându-şi ochii, fiind în chinuri, el a văzut de departe pe Avraam şi pe Lazăr în sânul lui.
Şi el, strigând, a zis: Părinte Avraame, fie-ţi milă de mine şi trimite pe Lazăr să-şi ude vârful degetului în apă şi să-mi răcorească limba, căci mă chinuiesc în această văpaie.
Dar Avraam a zis: Fiule, adu-ţi aminte că ai primit cele bune ale tale în viaţa ta, şi Lazăr, asemenea, pe cele rele; iar acum aici el se mângâie, iar tu te chinuieşti.
Şi peste toate acestea, între noi şi voi s-a întărit prăpastie mare, ca cei care voiesc să treacă de aici la voi să nu poată, nici cei de acolo să treacă la noi.
Iar el a zis: Rogu-te, dar, părinte, să-l trimiţi în casa tatălui meu,
Căci am cinci fraţi, să le spună lor acestea, ca să nu vină şi ei în acest loc de chin.
Şi i-a zis Avraam: Au pe Moise şi pe prooroci; să asculte de ei.
Iar el a zis: Nu, părinte Avraam, ci, dacă cineva dintre morţi se va duce la ei, se vor pocăi.
Şi i-a zis Avraam: Dacă nu ascultă de Moise şi de prooroci, nu vor crede nici dacă ar învia cineva dintre morţi" (Luca 16: 19-31).
Cum se face ca nici Lazar si nici bogatul nu s-au reincarnat? Sa zicem ca pentru Lazar nu mai era necesara reincarnarea pentru ca se afla intr-un loc de vesnica fericire, dar bogatul care se afla intr-un loc de chin, DE CE nu s-a reincarnat ca sa scape de acele chinuri? Uite ca nu a putut pentru ca reincarnarea nu exista, decat in mintea ta si altor ca tine

[AlinB]

În prealabil postat de florin.oltean75

Respingerea unei perspective ontologice perceputa a fi diferita de cea asumata anterior (prin credinta, rationamente si experienta launtrica), poate fi pe deplin justificata din punct de vedere spiritual.

Cand perspectiva care a fost validata anterior este deja productiva (adica genereaza efecte spirituale sensibile), insertia unor alte repere bazale poate inhiba energia spirituala degajata de semantica configuratiei de simboluri internalizate.

Ceea ce conteaza, de fapt, este actualizarea virtutilor din abstract in concretul de zi cu zi. Aceasta este ceea ce legitimeaza, de fapt, o anumita perspectiva.

Iar perspectiva depinde de la persoana la persoana.

Ar fi bine daca renuntarea la conceptul incoerent de reincarnare te-ar inhiba si pe matalutza de la scris prostioare caci daca tu ai impresia ca perspectiva ta actuala este productiva, te inseli amarnic.