Postul negru

[vsovivivi]

''Şi a văzut Domnul atâta silnicie şi abuz şi sforţare şi ispită şi răzbunare violatoare şi furie crinversă şi lege strâmbă şi nedreaptă şi că toată visarea şi închipuirea şi delăsarea şi mânia omului este spre rău şi sfinversare şi pentru fărădelege şi batjocură distractivă, încă din pruncie... încă din tinereţile lui 'bune'... şi s-a întristat foarte... căci omul era căzut în robie şi nu mai voia să iasă din groapă ci se lăsa condus până la bătrâneţe de orbi, de surzi, de muţi, de viciul cel prost şi morhalău şi mare mitoman măritor de sine ca să cadă în groapa fără fund, în adâncul cel mare care se cheamă fatalism şi fetişizare şi necredinţă fără leac şi fără speranţă aşa ca o soluţie la orice şi ca un leac ce te îndeamnă să păcătuieşti până mori că cică şi aşa nu contează dacă oricum mori sau dacă oricum vine potopul.

Păi de la păcat vine potopul şi nu de la altceva!

Aceasta este întrebarea răutăţii care adaugă nedrept ''plăcere'' iubirii, prin lăcomie şi programări perverse, aceasta este iubirea de sine în contra lui Dumnezeu şi iubirea dintre doi apropiaţi, cunoscuţi sau necunoscuţi împotriva Domnului:

De ce visez 'facere' în câştig şi sper să fumuizez ca să câştig, adică să vreau să mut, adică să aia... nu una, nu foarte multe ci doar mai multe fete fecioare sfinţişoare cică pentru Dumnezeu, zicând că e bine?

Poate cineva să-mi răspundă sincer şi serios la întrebarea asta care-mi aduce fie potopul fie mântuirea?