Camine de batrani sau ce facem cu parintii de care nu ne putem ingriji

[Ioan_Cezar]

În prealabil postat de DragosP

Du-te acolo, prezintă-ți cazul, cere ajutor...

Subscriu.
În situaţii foarte dificile, când pare că nimic nu se leagă, eu ştiu doar două acţiuni care, dealtfel, se sprijină de minune între ele: rugăciunea şi ...rugămintea. Încercarea constă în a lepăda orice gând de îndoială, orice teamă de refuz, orice gând de tipul "ştiam eu" (că n-o să meargă), orice formă de mândrie. Umilinţa deschide multe uşi. Iar asta nu înseamnă să ne lipsim de demnitate, ci doar să ne purtăm aşa cum impune situaţia.
Oricâte refuzuri ar fi de întâmpinat, oricâte ironii, oricâte răutăţi sau indiferenţă, actul rugăminţii trebuie, cu adevărat trebuie să continue. Altă cale nu este!
Sugerez să se abordeze din nou grădiniţele de stat /creşele. Ele sunt conduse de oameni. Printre femeile care au rolul de director într-o creşă se mai găsesc şi făpturi înţelegătoare, milostive chiar. Sau sensibile la anumite lucruri, deh...
Vorbesc şi din experienţa personală. Copiii noştri au intrat la creşă de la 2 ani, după oarece eforturi din partea noastră.
Nu era totul chiar ca la carte, dar am găsit oameni înţelegători, care au trecut peste anumite aspecte, cu bunăvoinţă.
Altminteri, ce alternativă există?
Eu nu prea văd pentru situaţia de faţă...
E decisiv să mizăm pe cooperarea dintre oameni. A nu insista să avem încredere în acest liant înseamnă a ne ridica singuri ziduri de netrecut, a ne autosabota etc.
Trebuie să facem rugăciune fierbinte şi rugăminţi insistente şi abile. Până izbândim!
Doamne ajută!

[Ioan_Cezar]

În prealabil postat de AlinB

Daca vorbim de un schizofrenic, ...... boala asta practic nu se trateaza, doar crizele de moment.

Orice tulburare psihică se poate trata, cu rezultate bune şi uneori chiar până la remisiune fără recăderi, dacă sunt întrunite condiţiile necesare pentru aceasta.
Că pe la noi nu sunt întrunite nici măcar condiţiile de bază, asta, din păcate cam aşa e în multe, cam prea multe cazuri. Dar în principiu schizofrenia poate fi tratată cu mult folos, în echipa psihiatru, psiholog (psihoterapeut specializat în această direcţie clinică), asistent social - în primul rând. Ce să mai spun de pacientul care mai este şi credincios şi are parte de ajutor duhovnicesc consistent - am auzit că s-au întâmplat vindecări miraculoase. Cred că aşa este!

[AlinB]

Adevarat, chiar stiu un caz in care boala se poate vedea cum isi arata coltii pe fondul unei atitudini sufletesti necorespunzatoare care o precede.

Dar astfel de terapii enuntate de tine - sunt un caz ideal.
In practica, nu prea dai de asa ceva.

Oamenii din jurul lui nu vad astfel lucrurile, nu exista practic/oficial centre unde sa se aplice astfel de terapii, in orice caz, nu cunoscute, etc.

In practica omului i se administreaza neuroleptice cu efecte secundare destul de severe in timp si de la boala psihica pe fond sufletesc se ajunge la una mai grava pe fond fiziologic/neurologic.

[AlinB]

În prealabil postat de maria32

la gradinita il primesc doar de la 3 ani si doar daca nu mai face in pampers. Fiul meu are 2 ani si o luna. Locuri la cresele de stat nu am gasit, plus ca sunt departe de casa si nu am nici timp nici cu ce sa-l duc. Gradinitele si cresele de stat se inchid vara o luna si de toate sarbatorile, biroul meu nu.
Si sunt doar la jumate cheltuielile, cam 500 lei/luna mancarea o platesti. Si se imbolnavesc atat de des in primul an ca-l tii la cresa o sapt si trei acasa, ori nu-mi da mie nimeni atata concediu sa stau cu copilul bolnav acasa.

Eu stiu ca la gradinita mancarea se plateste cca. 200lei pe luna.
Doar la cele particulare ajungi cu 500.
Bine, daca te straduiesti poti gasi si cu 1000, 1500, etc.
Este si gradinita de vara cu program prelungit la cele de Stat.

Copilul nu se imbolnaveste atat de des decat daca are el probleme sau parintii exagereaz cu antibiotice cand nu e cazul.
Stiu astfel de cazuri, in care parintii umflau copii cu antibiotice la cel mai mic "rosu in gat" si in loc sa le fie mai bine, le era din ce in ce mai rau.
Degeaba li se explica problema cu antibioticele, aveau o reactie compulsiva, nu se puteau abtine.
Abia cand gravitate problemelor repetate i-au determinat sa treaca pe homeopate (apa chioara, placebo pentru mintea lor defecta) copii si-au revenit.

Copilul poate fi ajutat sa scape de scutece si mai devreme de 3 ani.
Stiu cazuri in care au intrat cu scutece la gradinita la 3 ani, cam dificila situatia, dar avand in vedere circumstantele in cateva luni au fost invatati sa renunte la ele.
Daca nu erau circumstantele, probabil ar fi ramas lucrurile asa si pana la 4 ani sau mai incolo.

Oare sa nu existe in zona ta alti parinti care isi duc copii la gradinite de stat aflate ceva mai departe?
Ei cum se descurca?
Daca au masina poti sa-i rogi sa te ajute.

La fel, e posibil sa-i primeasca inainte de 3 ani, trebuie sa mergi sa vorbesti, daca pornesti de la ideea preconceputa ca "nu se poate asa", atunci chiar nu se poate.

[maria32]

În prealabil postat de ovidiu b.

Înţeleg, într-un fnal va trebui să găseşti o soluţie. O vecină bătrânică (de încredere) ai încercat să cauţi?

Pentru mama? Nu se baga nimeni, plus ca am mai spus, ar trebui sa accepte si ea o pers straina si nu accepta. Si are nevoie de supraveghere 24 h din 24 si nimeni nu se baga la asa ceva nici macar ptr f f multi bani

[maria32]

În prealabil postat de AlinB

Eu stiu ca la gradinita mancarea se plateste cca. 200lei pe luna.
Doar la cele particulare ajungi cu 500.
Bine, daca te straduiesti poti gasi si cu 1000, 1500, etc.
Este si gradinita de vara cu program prelungit la cele de Stat.

Copilul nu se imbolnaveste atat de des decat daca are el probleme sau parintii exagereaz cu antibiotice cand nu e cazul.
Stiu astfel de cazuri, in care parintii umflau copii cu antibiotice la cel mai mic "rosu in gat" si in loc sa le fie mai bine, le era din ce in ce mai rau.
Degeaba li se explica problema cu antibioticele, aveau o reactie compulsiva, nu se puteau abtine.
Abia cand gravitate problemelor repetate i-au determinat sa treaca pe homeopate (apa chioara, placebo pentru mintea lor defecta) copii si-au revenit.

Copilul poate fi ajutat sa scape de scutece si mai devreme de 3 ani.
Stiu cazuri in care au intrat cu scutece la gradinita la 3 ani, cam dificila situatia, dar avand in vedere circumstantele in cateva luni au fost invatati sa renunte la ele.
Daca nu erau circumstantele, probabil ar fi ramas lucrurile asa si pana la 4 ani sau mai incolo.

Oare sa nu existe in zona ta alti parinti care isi duc copii la gradinite de stat aflate ceva mai departe?
Ei cum se descurca?
Daca au masina poti sa-i rogi sa te ajute.

La fel, e posibil sa-i primeasca inainte de 3 ani, trebuie sa mergi sa vorbesti, daca pornesti de la ideea preconceputa ca "nu se poate asa", atunci chiar nu se poate.

Subiectul topicului de fata nu este ingrijirea copilului meu Alin. Dar am sa-ti raspund, ptr ca poate fi de folos si altor parinti sau viitori parinti.
Nu este indicat sa se forteze copilul sa faca la olita cand nu este inca pregatit. Stiintific este demonstrat ca pana in jurul varstei de trei ani nu au controlul sfincterelor ptr a se putea abtine sa-si faca nevoile pana ajung la olita.
Nu stiu de ce presupui din start ca am ajuns la solutia cu bona inainte de a fi incercat temeinic sa gasesc alte solutii viabile si mai ieftine. In zona unde locuiesc eu, toate gradinitele de stat cam asa au tarifele de masa. Si am colege cu copilasi la gradinita si in alte zone ale orasului si nu am auzit nicaieri sa mai fie doar 200 lei/luna.
Cat despre imbolnaviri si abuzul de antibiotice, eu nu i-am dat niciodata pana acum antibiotice si nici nu prea a fost bolnav. Insa la intrarea in colectivitate e inevitabil. Am 4 colege cu copilasi mici, si toate in primul an de gradi au tinut copiii mai mult acasa. Nu stiu daca stii ca la gradinita exista triaj la intrare si daca-l vede asistenta ca-i curg mucii sau stranuta te intoarce cu el de la poarta sa-l tii acasa in ziua respectiva. Ori chiar nu pot sa sun la munca la 8 dimineata sa spun ca eu nu vin in ziua respectiva ca am copilul bolnav.
Si am vorbit la singura gradinita apropiata de casa si nu se poate mai mic de trei ani. Mi s-a spus clar, nu mai mic de trei ani si nu cu pampers. Doar la particulare ii primeste cu pampers. Chiar nu am cunostinte in zona unde locuiesc cu copilasi mici, cunosc mamici in parc dar nu se baga nimeni sa stea dupa tine sa-ti preia copilul sa-l duca la gradinita dimineata cu masina decat poate daca sunteti prieteni f buni si asa ceva nu am.
Nu vreau sa se inteleaga gresit, sunt recunoscatoare pentru toate sugestiile, de aceea am si deschis acest topic, insa nu-mi place sa fiu acuzata ca nu am incercat doar ptr ca nu am scris aici toata povestea vietii mele pas cu pas.
Stiu f bine ca rugamintea si rugaciunea deschis usi. Si daca nu as fi ajuns sa epuizez toate mijloacele pe care le-am gasit/gandit, daca nu as fi batut la toate portile posibile si imposibile deja nu as mai fi venit sa scriu sa cer si aici idei. Cand spun ca sunt disperata nu e o exagerare. dar incerc de ani de zile sa gasesc solutii si nu gasesc desi ma rog si rog in stanga si-n dreapta si tot nu gasesc nicio rezolvare.
Oricum, mi se pare ca s-a inteles ca cea mai mare problema ar fi cea financiara. Intr-adevar este. Dar una si mai grava de atat este ca si daca as avea bani, nici in cel mai scump camin privat pe mama n-ar primi-o ( Daca nici macar la spitalul de psihiatrie unde e acum internata n-o mai suporta, si infirmierele fac presiuni pe langa doctor s-o externeze ptr ca s-au saturat de ea.... unul dintre simptomele bolii ei este logoreea, poate nu va vine sa credeti dar mama vorbeste non-stop. Nu asculta cand ii zici ceva, daca intreaba ceva si-i raspunzi e ca si cum n-ai fi raspuns ca ea tot te mai intreaba de un milion de ori pana cand uita singura si trece la altceva. Pe langa faptul ca tace doar cand doarme e grav dependenta de nicotina (nici dupa 6 luni la dezintoxicare la Sf. Stelian nu a reusit sa le lase) si urla mereu sa fie scoasa sa fumeze, iar daca e intr-un loc unde se poate deplasa liber se duce si cere tigari oricui. E genul care se tine dupa tine pe strada, te trage de mana, de haine, daca se enerveaza te mai si injura sau tipa dupa tine. Ii vin crizele din senin si uneori e si agresiva. A lovit o batrana imobilizata la pat din acelasi salon cu ea ptr ca aceea a rugat-o sa mai taca putin sa doarma si ea. Credeti ca e usor sa suporte cineva o persoana care nu se poate abtine sa vorbeasca nici macar in timpul slujbei de inmormantare a propriului parinte? Cand a murit bunica (mama ei) preotul facea slujba si mama se tinea dupa el prin biserica si-i povestea diverse. A fost o experienta groaznica, parintele s-a enervat pana la urma si ne-a rugat s-o scoatem din biserica, pur si simplu il facea sa uite cantarile, il tragea de maneca de era sa-i verse cadelnita cu care tamaia trupul bunicii. Ce sa zic.... boala ei e grava, e instalata de peste 30 de ani, a fost indopata cu f multe medicamente, cred ca s-au facut si experimente pe ea si acum ea nu mai judeca. Nu te poti intelege cu ea.

În prealabil postat de maria32

Pentru mama? Nu se baga nimeni, plus ca am mai spus, ar trebui sa accepte si ea o pers straina si nu accepta. Si are nevoie de supraveghere 24 h din 24 si nimeni nu se baga la asa ceva nici macar ptr f f multi bani

Nu...pentru copilaş ca să poţi reduce cheltuielile cu bona. Poate găsesşti o vecină pensionară care acceptă un salariu mult mai mic şi care înţelege situaţia...în sensul să fie dornică, bucuroasă să stea cu copilaşul şi astfel să ai bani pentru mama ta.

[AlinB]

Stiintific dovedit de cine? Firma Pampers?
Stiu copii care imediat dupa un an si putin au inceput sa ceara la olita cand aveau nevoie.

Atii care au renuntat deja pe la 2 ani si ceva.

Binenteles ca nu au daca nu li se cere, nu sunt invatati.
Cu logica "nu se poate" se ajunge aici:

http://www.realitatea.net/alarmant-t...i_1429077.html

Nu stiu cu 500, poate asa or fi preturile in bucuresti.

Oamenii se mai si imprietensc, nu e nevoie sa-ti ia copilul sa ti-l duca, puteti merge impreuna, etc.

Nu zice nimeni ca n-ai incercat, ai cerut un ajutor fiecare a venit cu ce a putut avand in vedere contextul.

Cu mama ta, la ce simptome ai zis ca are, s-ar putea nici cu aia 1500ron sa nu o primeasca mai mult de o luna doua, iti dai seama ca nu poate avea nici colega de camera, sa o sedeze permanent e riscant, se pot trezi cu procese, deces prematur, etc. ca sa nu mai vorbim ca linia dintre purtarea de grija si opresiune incepe sa devina f. stearsa.

De ingrijit se pare ca se poate ingriji cat de cat singura, singura si poate cea mai corecta solutie este sa o lasati in plata Domnului sa-si poarte de grija cum si cat o duce mintea, iar voi sa evitati contactele potential nefaste pentru copil.

În prealabil postat de maria32

Oricum, mi se pare ca s-a inteles ca cea mai mare problema ar fi cea financiara. Intr-adevar este. Dar una si mai grava de atat este ca si daca as avea bani, nici in cel mai scump camin privat pe mama n-ar primi-o ( Daca nici macar la spitalul de psihiatrie unde e acum internata n-o mai suporta, si infirmierele fac presiuni pe langa doctor s-o externeze ptr ca s-au saturat de ea.... unul dintre simptomele bolii ei este logoreea, poate nu va vine sa credeti dar mama vorbeste non-stop.

Şi stunci eu nu înţeleg de ce cauţi un loc social/camin dacă oricum nu o să fie primită?
Deşi ai reclamat preţurile prea mari pe care nu ţi le poţi permite.

[maria32]

În prealabil postat de ovidiu b.

Nu...pentru copilaş ca să poţi reduce cheltuielile cu bona. Poate găsesşti o vecină pensionară care acceptă un salariu mult mai mic şi care înţelege situaţia...în sensul să fie dornică, bucuroasă să stea cu copilaşul şi astfel să ai bani pentru mama ta.

A fost prima optiune la care m-am gandit. Din pacate am doar doua vecine care ar fi corespuns insa au si ele propriii nepoti si se duc la ei in fiecare zi.