|
#71
|
|||
|
|||
Citat:
__________________
Prostul este dușmanul a ceea ce nu cunoaște (Ibn Arabi) Last edited by Mihailc; 29.07.2015 at 20:42:09. |
#72
|
|||
|
|||
Citat:
Last edited by Darth Ludicus; 29.07.2015 at 19:47:17. |
#73
|
||||
|
||||
Citat:
Din ce-am observat, desigur nedeplin, si la mine si la altii, la unii e aproape previzibila pendularea din rolul de victima in cel de agresor si invers. Din partea ta, drept sa-ti spui, ma asteptam sa vad cum se iese din triunghiul dramei ca sa invat si eu asta, nu cum se cade in capcana si se da shift din rolul de salvator in cel de acuzator. Sau n-am inteles eu ultimele mesaje? nu te prinde lirica hepato-biliara. Las-o pe seama fanilor de gen. |
#74
|
|||
|
|||
Citat:
Într-adevăr, nu mă prinde lirica h-b. I-am dat, totuși, satisfacție lui Mihai. Îmi pare rău că te-am mâhnit. Și îmi cer iertare și de la alți forumiști cărora le-a displăcut gluma mea neinspirată. |
#75
|
|||
|
|||
Citat:
Astfel, după ce depăși colina din apropiere, samarineanul făcu un popas sub un măslin și, înainte de a trece la un nou plan, mai întâi se rugă. "Doamne ..." Numai Dumnezeu știe cum s-a rugat samarineanul cel milostiv. Fapt e că după o vreme s-a întors cu nădejde nouă la omul cel căzut. Apropiindu-se, îi legă iar rănile și iarăși turnă pe ele untdelemn și vin. Și iar îl apostrofă tâlhăritul, zicînd: "Ascultă nevrednicule, nu ți-am spus că n-am nevoie de mila ta? Cară-te până nu pun mâna pe tine!" Atât mai apucă el să spună și căzu, epuizat, în somn profund... Crezînd că omul rănit și-a dat duhul, samarineanul ridică mai întâi ochii spre cer... Erau plini de lacrimi. Cu un oftat din toată inima, făcu ce îi mai rămăsese de făcut: se aplecă să verifice dacă rănitul murise, cu gândul de a-l purta pe asin până la cimitirul din apropiere unde, din întâmplare, știa un mormânt care fusese abandonat și care putea fi utilizat la nevoie. Dar apropiindu-se i se păru că omul cel căzut șoptea ceva, abia auzit... Samarineanul își încordă deîndată atenția. Spre bucuria lui, desluși: "Ajută-mă!..." Așadar oamenii preferă mai întâi să ajungă la un pas de moarte decât să primească ajutor la necaz, își spuse în gînd samarineanul, apoi, fără să mai piardă vremea, îl ridică pe umeri pe rănit și îl așeză, cu grijă, pe asin. Aveau să tragă, într-un sfârșit, la un han unde, ca în poveștile frumoase de demult, rănitul avu parte de tot ce îi era de trebuință. Pe deasupra, se mai și îndrăgosti de fiica cea mare a hangiului, aceea care jucase cu dăruire rolul de infirmieră și, cum sentimentul de dragoste se dovedi reciproc iar hangiul aștepta de mult un prilej minunat ca să-și mărite fata, nunta se făcu deîndată. Și fu așa o veselie și o bunăstare, și așa se învârtiră și nuntiră, încât nimeni nu mai avu răgazul să întrebe: "Dar de unde a venit băiatul ăsta între noi? Cine l-a adus nouă aici, ca să ne bucurăm, să cântăm și să dansăm?" Last edited by Ioan_Cezar; 30.07.2015 at 01:47:44. |
#76
|
|||
|
|||
Citat:
Foarte frumos epilogul, felicitări sincere! E important să acceptăm că ajutorul lui Dumnezeu vine de cele mai multe ori prin oameni, deși există experiențe dureroase de viață care construiesc între noi și ceilalți ziduri greu de străpuns, alcătuite preponderent din spaime sacralizate. Vorba unui părinte contemporan, nu e suficient să ne ferim de rău, trebuie să ne și deschidem porțile inimii binelui, chiar și atunci când vine către noi sub înfățișarea ambiguă a samarineanului.
__________________
Prostul este dușmanul a ceea ce nu cunoaște (Ibn Arabi) Last edited by Mihailc; 30.07.2015 at 02:08:00. |
#77
|
||||
|
||||
Mai,mai ce nostimi sunteti :)
Bine ca se lasa cu happy end,ca asa va sade frumos!
__________________
Cuvine-se cu adevarat sa te fericim pe tine, Nascatoare de Dumnezeu, cea pururea fericita si prea nevinovata si Maica Dumnezeului nostru. Ceea ce esti mai cinstita decat Heruvimii si mai slavita fara de asemanare decat Serafimii, care fara stricaciune pe Dumnezeu-Cuvantul ai nascut, pe tine, cea cu adevarat Nascatoare de Dumnezeu, te marim. |
#78
|
||||
|
||||
Nu există destin și nu există soartă.
Astea și le face omul cu mânuța lui. Cine spune că există destin și soartă, cade în erezia predestinației, reneagă libertatea și liberul albitru și devine eretic. Să nu fie. Grijă mare la ce gânduri avem și ce exprimări folosim. "puțină nebunie strică prețul la multă înțelepciune." - Eccesiasticul 10, 1. "Nu puteți să beți paharul Domnului și paharul demonilor; nu puteți să vă împărtășiți din masa Domnului și din masa demonilor." - I Corinteni 10, 21. P.S.: Mihail C., în plus, samarineanul nu s-a căsătorit la casa hangiului, ar fi trebuit să știi asta. Era doar o narațiune a fratelui Ioan. Dar nu mă mir, căci unde intră o erezie, intră și tot întunericul și harul pleacă. Deci grijă mare pe viitor, frățior. Că nu ne permitem să fim așa flexați și relaxați, că nu ne jucăm cu lucrurile astea.
__________________
Noul Testament ortodox e manualul normalității. Să citim zilnic din el, din Patristică, Dogmatică, Sfintele Canoane, cărți de la Sfinți ortodocși, nu de alte culte, ptr. a avea viață sfântă. În erezii nu e Duhul Sfânt, Har, Taine, Mântuire.
Dorim unirea tuturor în Sfânta Biserică fără ereziile lor. Hristos/Biserica/Creștinismul este și va fi ecumenic nu eretic-ecumenist, deschis la dialog și vindecare ptr. orice boală până la Parusie. Iubim toată Creația. Sunt 9 Sf. Sinoade Ecumenice. Biblia Last edited by Igor_Paslusnik; 30.07.2015 at 10:31:43. |
#79
|
|||
|
|||
Citat:
Stiam o vorba, daca vrei sa-l faci pe Dzeu sa rada spune-i despre planurile tale. Adica eu unul nu cred ca exista control asupra vietii tale sau a destinului. |
#80
|
||||
|
||||
Din planul lui Dumnezeu nu ieși, asta-i clar!
Da' zicala aia românească cu "ce ți-e scris în frunte ți-e pus" nu prea-i aedvărată dpdv ortodox. Nu există predestinare.
__________________
Îmi cer scuze celor pe care i-am supărat! "Trebuie sa mori înainte de a muri Pentru a nu muri atunci când mori" |
|