Cum pot ajuta într-o astfel de situaţie?

[Monnis]

Vă mulţumesc, o să am în vedere sugestiile!
Băiatul merge la psiholog, ştie că mamei i s-a făcut foarte rău şi a plecat din lumea asta.

[AlinB]

În prealabil postat de Monnis

Vă mulţumesc, o să am în vedere sugestiile!
Băiatul merge la psiholog, ştie că mamei i s-a făcut foarte rău şi a plecat din lumea asta.

Nu stiiu cat ajuta psihologul, are nevoie de prieteni in primul rand.
Si tatal deasemen + consiliere.

[oitza ratacita]

Copilului ii va lipsi atentia si afectiunea, genul acela de atentie si afectiune pe care doar mama personala le poate oferi. Probabil, intr-o oarecare masura vor exista substitute din partea tatalui, a bunicilor, a matusilor ori a invatatoarei. E delicat sa discutam despre nevoile copilului, e cumplit ce se intampla in sufletul sau acum, in astfel de cazuri unii copii isi pot dezvolta ideea ca absenta/ “plecarea” mamei e din vina lor, sentimental culpabilizator avand repercursiuni grave. Dvs. ca persoane straine nu puteti face mare lucru deoarece nu puteti invada nesolicitati spatiul intim al copilului (mediul familial). Puteti insa sa discutati cu copiii dvs sa fie blanzi cu copilul, sa nu-l agreseze in niciun fel, sa fie afectuosi, prietenosi. Copilasii sunt extrem de cruzi si critici intre ei pana pe la 12-13 ani. Doamne fereste ca vreun parinte sa spuna acasa copilului personal ca mama colegului s-a sinucis. E clar ca la prima rafuiala intre copii, acestia ii vor “reprosa” fara sa gandeasca consecintele…
Rolul invatatoarei e extrem de important. Dansa va poate tine la curent referitor la evolutia emotionala si comportamentala a copilului.

[Monnis]

Va multumesc; intr-adevar, trebuie mare grija si ce discutii pot surprinde colegii acasa. Este o situatie extrema, ma rog sa-l mangaie Dumnezeu cumva pe copil.