Mai sunt baieti crestini? Unde?

În prealabil postat de Urbanophon

Eu personal, cred ca o casatorie are nevoie si de o perioada de proba, de concubinaj...un an, doi...chiar trei.

Sau mai bine patru.
*
Dar, pentru mai multa siguranta, cinci e si mai bine!
*
Dar de ce nu sase? Chiar asa: de ce nu sase ani de probe?
*
OK, fie, sa zicem pentru inceput sapte. N-o fi foc! Concubinaj sa fie, cu bucurii!....

P.S. O mica nedumerire, totusi: ce facem daca apar copii in acesti unu, doi, trei...sapte ani?

[aurelian86]

Exista baietii seriosi si mai putini seriosi, doar voi fetele ca si baietii au cunoscut persoane serioase doar ca din diferite motive, le-ati dat cu piciorul, mai mult sau mai putin serioase, da oricum trebuie prima oara sa vedem ce defecte putem accepta.

Iar legat de concubinaj, e ciudat, divorturile au crescut in era concubinajului, foarte ciudat.

[Urbanophon]

În prealabil postat de ahilpterodactil

Sau mai bine patru.
*
Dar, pentru mai multa siguranta, cinci e si mai bine!
*
Dar de ce nu sase? Chiar asa: de ce nu sase ani de probe?
*
OK, fie, sa zicem pentru inceput sapte. N-o fi foc! Concubinaj sa fie, cu bucurii!....

P.S. O mica nedumerire, totusi: ce facem daca apar copii in acesti unu, doi, trei...sapte ani?

Oricat e nevoie. Daca ar ramane insarcinata femeia pe care o iubesc atunci as face pasul cel mare catre juramantul sacru. S-ar schimba ecuatia si pentru ea si pentru mine. Repet, din experienta mea, cat si din alte exemple la care am fost martor, casatoria pentru multe femei e o joaca. Divortul e o banalitate. Prefer sa trec prin niste incercari care sa testeze realtia, decat sa ma trezesc ca juramantul din fata Altarului nu mai are nici o valoare.

P.S: Apropo de copii si concubinaj...de doua ori am avut "emotii". In ambele cazuri avortul era optiunea pentru ea. La un moment dat am amenintat-o ca "o leg de calorifer" daca face o asemenea prostie. M-am citat. Astea mi-au fost cuvintele. Bun venit in Babilon. Uneori imi vine sa imi plang de mila ca Dimitri Karamazov.

In concluzie, da, mai sunt baieti crestini. Pacatosi si dezamagiti. Dar avem speranta...:)

[RedRose]

M-ai facut sa zambesc..amar ce-i drept...dar am cafeaua cu zahar langa mine pt situatii de astea..:) Dintre toti fratii Karamazov,Dmitri este de de departe preferatul meu..Ca tot se dezbatea casatoria sau nu...Dmitri face tot posibilul sa procure bani pentru a se casatori cu Grusenka..., accepta pana si sa fie codamnat pe nedrept de paricid...
Deci el vrea casatorie...Interesanta este si Grusenka asta,prima oara cand am inceput sa citesc cartea,clar am incadrat-o ca "vampa"..Pe parcurs, mi-am schimbat parerea..Este unul din personajele cele mai complexe din carte, cu trairi si sentimente absolut autentice, un personaj viu 100% care nu se sfieste sa fie ceea ce cu adevarat este...
Desi mai putin frumoasa decat vanitoasa Katerina, este in mod clar mult mai desteapta...Poate in asta consta farmecul ei si cum ajunge sa invarta barbatii pe degete...
In fine, sa inchidem paranteza.De-ajuns cu recenziile literare....Unde vroiam sa ajung...Poate e cazul sa nu-ti mai plangi de mila singur, ca situatia asta n-are cum sa rezolve ceva...Poate pana acum ai intalnit numai Katerine si Grusence...Asta nu inseamna ca toate suntem asa...
In fond, traim intr-o lume(cat de cat) normala si nu suntem toate cu personalitati isterice, bolnave, patimase si pline de demoni...E cam plictisitor sa fii simpla, calda, relaxata..ce interes v-am mai suscita?:)

[AlinB]

În prealabil postat de Urbanophon

Oricat e nevoie. Daca ar ramane insarcinata femeia pe care o iubesc atunci as face pasul cel mare catre juramantul sacru. S-ar schimba ecuatia si pentru ea si pentru mine.

Pai nu inteleg, ce anume s-ar schimba?
Daca ai sti ca o iubesti, te-ai fi casatorit deja cu ea.
Dar pentru ca nu stii si ramane insarcinata gata, o iubesti?

Pai casatoreste-te cu ea si las-o insarcinata, dilema rezolvata. :))

Repet, din experienta mea, cat si din alte exemple la care am fost martor, casatoria pentru multe femei e o joaca. Divortul e o banalitate. Prefer sa trec prin niste incercari care sa testeze realtia, decat sa ma trezesc ca juramantul din fata Altarului nu mai are nici o valoare.

La fel zic si femeile despre barbati.
Oare cine o fi cu adevarat infractorul?

P.S: Apropo de copii si concubinaj...de doua ori am avut "emotii". In ambele cazuri avortul era optiunea pentru ea. La un moment dat am amenintat-o ca "o leg de calorifer" daca face o asemenea prostie. M-am citat. Astea mi-au fost cuvintele. Bun venit in Babilon. Uneori imi vine sa imi plang de mila ca Dimitri Karamazov.

Pai oare cine ofera "optiunea avortul" decat barbatul care "ofera" o relatie fara angajamente?

Bun, bun, o legai de calorifer, nastea pe urma ce faceai?

Ca presupum, oricum ai ajuns la concluzia ca erati "incompatibili".

Ramaneai cu "imcompatibila"?
O trimiteai sa-si creasca copilul "sponsorizand-o" cu cateva sute de lei pe luna?
Il cresteai tu?
Il dadeati la orfelinat?

In concluzie, da, mai sunt baieti crestini. Pacatosi si dezamagiti. Dar avem speranta...:)

Crestini care sa faca reclama concubinajului, nu cred.

Bun, exista riscul sa mai si pacatuiesti ca si crestin, dar sa spui ca pacatul era ok pentru ca bla bla si bla bla, deja vorbim de un oximoron.

[Carmen135]

În prealabil postat de ahilpterodactil

Sau mai bine patru.
*
Dar, pentru mai multa siguranta, cinci e si mai bine!
*
Dar de ce nu sase? Chiar asa: de ce nu sase ani de probe?
*
OK, fie, sa zicem pentru inceput sapte. N-o fi foc! Concubinaj sa fie, cu bucurii!....

P.S. O mica nedumerire, totusi: ce facem daca apar copii in acesti unu, doi, trei...sapte ani?

mare dreptate.

[Florinvs]

Problema concubinajului si a casatoriei (amintita aici) este destul de complexa!

Pe de o parte, este adevarat ca inainte de a te casatori cu un om si a-ti intemeia o familie cu acel om, este bine sa cunosti (atat cat se poate omeneste vorbind cunoaste un om) acel om, sa vezi daca exista o legatura afectiva si sentimentala puternica fata de acel om, sa vezi ce principii are in viata, modul cum gandeste, felul sau de a fi, comportamentul sau in diferite situatii, etc.

Ori acest lucru nu se poate constata decat daca locuiesti impreuna cu acel om sau cel putin te vezi mai des si petreci impreuna cu acel om un timp cat mai mult.

Acest timp de cunoastere nu are o durata predeterminata sau fixa, depinde de fiecare om in parte.
Totusi, pentru un om sanatos cu o buna judecata si care stie ce vrea si matur, intr-un timp de sa spunem aproximativ un an- doi ani, cred ca este un timp suficient pentru a putea cunoaste- atata cat este posibil omeneste- o persoana.
Nu cred in dragoste la prima vedere , dar o anumita chimie si atractie trebuie sa existe (vorba soferilor- sa se aprinda scanteia).


Pe de alta parte, apare si aspectul relatiilor intime in aceasta perioada de cunoastere. Acum aici depinde foarte mult de la om la om.

Exista persoane care doresc si reusesc sa nu aibă relatii intime pana la casatorie. Si este alegerea lor, si acele persoane nu sunt cu nimic de condamnat (resping ferm unele conceptii preluate din tarile occidentale, prin care chipurile persoanele care aleg sa ramana virgine pana la casatorie ar fi chipurile invechite sau demodate!).

Insa exista in acceiasi masura si persoane care-si incep viata sexuala inainte de casatorie.

Nici aceste persoane nu sunt de condamnat. Totusi aici trebuie avut in vedere un lucru. Relatiile intime trebuie sa fie o consecinta a unor sentimente autentice si trainice fata de o anumita persoana (si aceste sentimente nu pot aparea decat dupa ce cunosti un timp o anumita persoana, asa cum am mentionat mai sus. Nu poti pretinde ca ai cunoscut si ai sentimente autentice si trainice ca barbat fata de o femeie, daca ai iesit 5 minute la o cafea cu ea sau ai discutat 10 minute cu ea), si nu ca si scop in sine si facute numai pentru placerea strict fizica.

Asta in general la oameni maturi.


Problema mai delicata cu relatiile intime este la adolescenti si tineri.

Datorita schimbarilor fiziologice din organismul adolescentilor (accentuate si grabite astazi si de regimul alimentar si de tot felul de adiditivi si chimicale din hrana), in adolescenta, apare si instinctul sexual si dorinta de a aveea relatii intime.

Aici ideal evident ca este stapanirea si tinerea in frau a acestor instincte, lucru nu tocmai usor (care din pacate pentru unii adolescenti poate duce la un pacat chiar mai grav decat cel de a aveea relatii intime inainte de casatorie- pacatul malahiei)..

[Urbanophon]

Tin minte in liceu, cand am descoperit Patericul, Vietile Sfintilor si Spiritualitatea Ortodoxa, ca ori de cate ori ieseam cu o fata, stateam ore intregi pe o banca si le impartaseam tot ce aflam din aceste carti. Ma ascultau cu pofta si nu se saturau. Acum, daca pomenesc de Dumnezeu sunt suspectat de bigotism...sau ca sunt inapoiat...sau spalat pe creier. Oare mai sunt baieti crestini? Oare mai sunt fete crestine? Ce sa zic..credinta si Harul poposesc...in oameni, printre oameni...acolo undeva...in multimea de oameni...in colectivul de oameni...

[RedRose]

E simplu, Urbanophon..erai tanar si ele erau tinere...:) Altfel esti deschis spre toate cand ai cruzimea si naivitatea specifica varstei, si altfel privesti lumea cand ai niste ani in plus si cand ai deja la activ niste experiente mai mult sau mai putin agreabile..:)
Cum iubeai cand te-ai indragostit prima oara?Si cum iubesti acuma?Speranta nu moare, sunt de acord cu tine, numai ca vezi tu, noi ne schimbam..suntem mai sceptici, mai putin dispusi sa credem orice si oricand sau sa renuntam la tabieturile,obiceiurile noastre care sunt adanc inradacinate...Cu cat omul inainteaza in varsta, cu atat e mai greu de modelat..sau de schimbat...Nu imposibil, dar mai greu..Cei care reusesc sa-si schimbe radical viata si conceptiile la o varsta adulta/matura sunt in general oameni care traiesc experiente de gen viata-moarte si care fac un efort supraomenesc sa se salveze..pe ei sau pe cei dragi lor...Dar mai intai pe ei..:)
Mi-a ramas in minte o replica dintr-un film, a carui titlu nu are importanta..."Cu cat ai mai putini parteneri in viata, cu atat cresc sansele sa ramai toata viata si sa fii fericit cu ultimul tau partener.." Cu alte cuvinte, cand iubesti curat si sincer, cand esti asa "prostut", cam imposibil sa gasesti defecte partenerului...Chestia este sa gasesti pe cineva la fel de "prostut" ca tine si sa aibe aceeasi incredere in tine asa cum tu ai in el/ea...:)
Aia se cheama iubire impartasita...:)
Pe vremea cand rula Jerry Seinfeld la tv, nu pierdeam nici un episod..Avea omul asta un stil de a pune pe tapet chestii serioase si sa gaseasca umor in aproape orice..Reusea sa ma binedispuna, indiferent de subiectul ales...
In fine, discutand la un moment dat de cat e de greu sa-ti faci prieteni noi la 30 si ceva, Jerry spune :
"When you're in your thirties it's very hard to make a new friend. Whatever the
group is that you've got now that's who you're going with. you're not
interviewing, you're not looking at any new people, you're not interested in
seeing any applications. They don't know the places. They don't know the food.
They don't know the activities, If I meet a guy in a club on the gym or
someplace I'm sure you're a very nice person you seem to have a lot of
potential, but we're just not hiring right now. Of course when you're a kid,
you can be friends with anybody. Remember when you were a little kid what were
the qualifications? If someone's in front of my house NOW, That's my friend,
they're my friend. That's it. Are you a grown up.? No. Great! Come on in. Jump
up and down on my bed. And if you have anything in common at all, You like
Cherry Soda? I like Cherry Soda! We'll be best friends!"
https://www.youtube.com/watch?v=B7JcGYilsuE
Asadar, cine e mai e fan Cherry soda in zilele noastre? :))

În prealabil postat de Urbanophon

Tin minte in liceu, cand am descoperit Patericul, Vietile Sfintilor si Spiritualitatea Ortodoxa, ca ori de cate ori ieseam cu o fata, stateam ore intregi pe o banca si le impartaseam tot ce aflam din aceste carti. Ma ascultau cu pofta si nu se saturau. Acum, daca pomenesc de Dumnezeu sunt suspectat de bigotism...sau ca sunt inapoiat...sau spalat pe creier.

Care e mesajul pe care vrei sa-l transmiti, de fapt?
Asa, in general, in postarile tale...
Ca eu unul, sa fiu iertat, nu ma dumiresc deloc. Am impresia ca le cam amesteci, nu stiu de ce...