Ajutor cu sfaturi si idei pentru a iesi din somaj!!

[AlinB]

În prealabil postat de Yasmina

Si-a facut un obicei din a chema salvarea pe motiv ca se simte rau,pana cand in repetate ori i s-a sugerat mai voalat ori mai indraznet, ca problemele ei usnt de alta natura,mai...mentala.
Face urat,vrea atentie,e obsesiva,suna si de 30 de ori in 5 minute daca nu raspunzi ,tipa,plange, devine violenta fizic si verbal,se ia la bataie cu alte rubedenii , ameninta ca se sinucide daca mama nu are timp sa vb cu ea- pt ca este citez"singura persoana care vorbeste cu ea si o intelege".

Este posibil ca parintii sa o fi neglijat foarte mult.

Un tablou urat, cu o femeie nebuna de-a binelea si cu mama mea cu creierul spalat,pe de alta parte...dependenta zilnic de ratia de drama ieftina si circ.

O judeci poate prea asupru pe mama ta, nevoia de a acorda atentie poate fi la fel de obsesiva ca cea de a primi atentie, poate ca sa-si rascumpere greselile din trecut cum ai observat tu, poate din alte motive, poate pur si simplu pentru a se simti (inca) utila.

Poate daca ai fi fost in tara ar fi fost toata ziua pe la tine, sa te ajute si cu ce nu ai nevoie, te-ai fi plans de alte lucruri.

Eu nu ma indoiesc ca aceasta fiinta nu este intr-o situatie sufletaesca mizerabila,insa eu as fi ajutat-o intr-un mod mai concret -internata la spital de boli mintale,acolo de unde a fugit,santajandu-i emotional pe ai ei s-o scoata ca se apropiau sarbatorile si trebuia musai sa fie acasa.

Pentru ceea ce are ea nu se gaseste la noi tratament adecvat.
Nu la "stat" in orice caz.

Verisoara nu s-a imbolnavit subit ci ca si copila a fost nesuferita, scandalagioaica si tinuta departe de toti ceilalti pt ca nu le placea compania ei,aducatoare de discutii vesnice,barfe si scandaluri.
Un suflet negru, plin de ura,de repros,de macinare continua si de fobii. Desigur,ca orice om avea si parti bune care rasareau la lumina cateodata... numai ca in urmatoarea zi se scula ursuza si toate cele bune ramaneau in urma si toti ii erau nesuferiti si impotriva.
Presupun ca traiul in suferinta si hartuieli cu ceilalti ii aduce mai multe satisfactii decat in trai bun si armonie.

Un copil nu se naste cu asa ceva, se invata cu asa ceva.

Daca la adulti relativ normali un astfel de caracter nu este din cale afara de impovarator pe un copil care asista la manifestarile lui il distruge psihic, posibil pentru totdeauna.