Noutati de la Centrul de Presa Basilica

Nu ma indoiesc ca merita citit. Il stiu pe om, ma amuza doar pentru ca e mereu foarte serios...:)
Nu m-am putut retine sa nu comentez formularile bombastico-aiuristice. Hai sa fim cu adevarat seriosi, daca nu vrem sa parem chiar provinciali. Provinciali in sens negeografic, desigur...

P.S. Trimite-mi, te rog! Promit ca rasfoiesc cu rabdare si bunavointa...:) Desi ma tem ca voi citi cu pasiune, intr-un sfarsit.

[delia31]

În prealabil postat de ahilpterodactil

Nu ma indoiesc ca merita citit. Il stiu pe om, ma amuza doar pentru ca e mereu foarte serios...:)
Nu m-am putut retine sa nu comentez formularile bombastico-aiuristice. Hai sa fim cu adevarat seriosi, daca nu vrem sa parem chiar provinciali. Provinciali in sens negeografic, desigur...

P.S. Trimite-mi, te rog! Promit ca rasfoiesc cu rabdare si bunavointa...:) Desi ma tem ca voi citi cu pasiune, intr-un sfarsit.

Lucrarea depaseste limita de KB admisa, nu ma lasa s-o incarc. Da' o poti descarca de pe academia.edu in format pdf.
https://www.academia.edu/19736090/%C..._tehnologiilor

Pentru cineva ca tine, imersat bine, atat teoretic (psi), cat si practic (filocalic) in stiinta interioritatii, lucrarea despre cuantificarea eului s-ar putea sa ti se para prea…sistematizata stiintific. Prea vazuta din afara! La fata „locului” celui mai din interior, nu prea mai e cum ne-am inchipuit din lectura.

Fara indoiala si sistematizarea ajuta, fie ca e stiintifica, fie ca tine de doctrina credintei, fie ca le inglobeaza pe ambele. Imi dau seama de asta, mai ales in contextul discutiilor cu extremisti, fie spiritualisti de genul lui Florin buddhistul, fie materialisti.

Spiritualistii puri pun problema radical diferit fata de abordarea ortodoxa. Ei spun ca realitatea nu e ceea ce este, ci singura certitudine e ceea ce exista in interiorul nostru. Dupa ei, realitatea obiectiva, exterioara trebuie dedusa din gandire.

Pe cand, gandirea si metafizica crestina pleaca de la revelatie care ne vine din afara noastra. Pe asta, cred eu, trebuie s-o aflam intai, inainte de a ne avanta prin labirintice lumi launtrice.

Nu stiu cum ar putea fi convins unul ca Florin Oltean, ca inainte de a se adanci de unul singur fara calauza, doar prin puterea mult trambitatei cognitii apofatice in metafizica interioritatii, musai-musai, nu se poate ignora revelatia despre exterioritatea noastra concreta, vizibila, creata cu o intentie.
Din pacate, considerata de spiritualisti, o iluzie. Asta nu poate sfarsi decat in autonegare si nihilsm pur.

Nu prea cred ca putem cunoaste universul interior, fara pericolul inselarii, negand/stalcind revelatia asupra celui exterior. Fara asta nu intelegem nimic despre intentia Celui care ne-a facut.

Inteleg ca Sorin Mihalache incearca sa abordeze simultan si o metafizica a exterioritatii si una a interioritatii, punand cap la cap mai multe domenii in care e deja specialist si se tot perfectioneaza. Nu-i de ici de colo sa ai licente, masterate si doctorate in matematica, fizica, psihologie, filozofie si teologie.

În prealabil postat de delia31

Nu-i de ici de colo sa ai licente, masterate si doctorate in matematica, fizica, psihologie, filozofie si teologie.

......:) Evident!
Totusi trebe sa fie de undeva...:)
Eu presupun ca-i din interior.
Ce fel de interior, insa, nu pot spune eu. Desi, ca tot ai pomenit psihologia (si Filocalia) am unele vagi, ori foarte subtiri, ipoteze... Asta ca sa ma exprim "stiintific".

P.S. Imi e simpatic omul. Din pacate, insa, nu as bea cu el, nici nu m-as indragosti de aceeasi fata si nici n-as intampina moartea laolalta. Prefer sa il salut cu respect. Ca pe multi, din pacate ca pe prea multi, altii...
Fereste-te de omul span, Ileana Cosinzeana!

Daca se intampla sa il intalnesti pe dia Conul Mihalache, te rog sa ii transmiti, sora Delia, un dar din partea mea.
E scrisul cu sange (fie sa aiba si dia-Conul parte de el) al unui crestin, pe nume Ioan Alexandru.
Nu de alta, dar mosiu ne tot initiaza (aha! care va sa zica!) in astre, stele, gauri negre, bigzbandguri alfa, cosmosuri ale binelui si moralei persoanei, in tainele unor moderne si inefabile descoperiri... si asa mai departe....:


Agapia, iubirea va rămâne

Iar stelele de vor pieri pe cer
Şi amorţi-vor umbrele-n ţărână
Şi s-ar întoarce toate în mister
Agapia, iubirea va rămâne

De va pieri credinţa pe pământ
Şi fiece nădejde va apune
Şi s-or trezi pustiile pe rând
Agapia, iubirea va rămâne

Lăcustele pe cai de-or năvăli
Şi-nroşi-vor apele-n fântâne
Şi cerurile de s-or desfrunzi
Agapia, iubirea va rămâne

Iar morţii de vor învia
Şi de-ar începe raiurile mâine
Şi îngerii vederii s-ar lua
Agapia, iubirea va rămâne

Ea singură în lume-i mai presus
De-mpuţinare şi de devenire
Fără-nceput şi fără de apus
Agapia, iubire din iubire

Pe-un râu în munţi în inima Moldovei
Strămoşii mei au picurat un schit
Şi-n umbra lui pe clopotele slavei
Cu duhul sfânt pe veci s-au logodit

Şi-au început cântările în şoapte
Şi-mpodobirea cortului uşor
Când pogorî-va Mirele în noapte
Să afle-aprinse candelele lor.

Să nu-şi zdrobească blândele călcâie
De-ntunecimea stâncilor pustii
Miroase varsă munţii de tămâie
Şi privegherea sfintelor chilii.

Şi-n ctitorie-nşiruiţi în strane
Să ţină paradisului de uşi
Zugravii reţinut-au în icoane
Pe cei mai blânzi dintre părinţii duşi....

*
Asa sa-i spui, magarului academic, ca i-am daruit, eu plavanul.
Asa sa-i spui magarului, de voiesti!

P.S. Sa fiu iertat pentru sublinieri. Italicele imi apartin.

În prealabil postat de ahilpterodactil

Agapia, iubirea va rămâne

Iar stelele de vor pieri pe cer
Şi amorţi-vor umbrele-n ţărână
Şi s-ar întoarce toate în mister
Agapia, iubirea va rămâne

De va pieri credinţa pe pământ
Şi fiece nădejde va apune
Şi s-or trezi pustiile pe rând
Agapia, iubirea va rămâne

Lăcustele pe cai de-or năvăli
Şi-nroşi-vor apele-n fântâne
Şi cerurile de s-or desfrunzi
Agapia, iubirea va rămâne

Iar morţii de vor învia
Şi de-ar începe raiurile mâine
Şi îngerii vederii s-ar lua
Agapia, iubirea va rămâne

Ea singură în lume-i mai presus
De-mpuţinare şi de devenire
Fără-nceput şi fără de apus
Agapia, iubire din iubire

Pe-un râu în munţi în inima Moldovei
Strămoşii mei au picurat un schit
Şi-n umbra lui pe clopotele slavei
Cu duhul sfânt pe veci s-au logodit

Şi-au început cântările în şoapte
Şi-mpodobirea cortului uşor
Când pogorî-va Mirele în noapte
Să afle-aprinse candelele lor.

Să nu-şi zdrobească blândele călcâie
De-ntunecimea stâncilor pustii
Miroase varsă munţii de tămâie
Şi privegherea sfintelor chilii.

Şi-n ctitorie-nşiruiţi în strane
Să ţină paradisului de uşi
Zugravii reţinut-au în icoane
Pe cei mai blânzi dintre părinţii duşi....

Ioane, vei ramane in iubire

Chiar stelele de ar pieri din ceruri
Si umbra amorti-va-ti in tarana
Si-infrigurat tu, fi-vei intru geruri
Intre acestia care stau pe-o rana

Si de-ar pieri credinta dusa-n vant
Cum tu tot aratat-ai ca se poate
Acelora ce-au pus nou legamant
Pe oseminte,-n tintirimuri toate

Lacustele pe noi de-or navali
Si apele de vor seca-n fantane
Si muntii doar in cer de-or potoli
Dorul semintei blande, bob de grane

Tu, Alexandre, tu vei tot canta!
Impodobire-a cortului, usor.
Tu care ai cantat al nostru dor
Tu, stanca de tamaie, slova-a ta!

[cristiboss56]

Lesbos: DECLARAȚIA COMUNĂ

Noi, Papa Francisc, Patriarhul Ecumenic Bartolomeu și Arhiepiscopul Ieronim al Atenei și al Întregii Elade ne-am întâlnit pe insula grecească Lesbos pentru a arăta preocuparea noastră profundă în legătură cu situația tragică a numeroșilor refugiați, migranți și solicitanți de azil care au venit în Europa pentru a scăpa de situațiile de conflict și, în multe cazuri, de amenințările zilnice la supraviețuirea lor. Opinia internaţională nu poate ignora criza umanitară uriaşă creată de răspândirea violenței și a conflictelor armate, persecutarea și strămutarea minorităților etnice și religioase, precum și dezrădăcinarea familiilor din casele lor, prin încălcarea demnității lor umane și a drepturilor fundamentale ale omului și a libertăților lor.

Tragedia migrației forțate și dislocarea afectează milioane de oameni și este în mod fundamental o criză a umanității, solicitând un răspuns de solidaritate, compasiune, generozitate și o angajare practică imediată a resurselor. Din Lesbos, facem apel la comunitatea internațională să răspundă cu curaj în confruntarea cu această criză umanitară masivă și a cauzelor care stau la baza acesteia, prin intermediul unor inițiative diplomatice, politice și caritabile, și prin eforturi de cooperare, atât în Orientul Mijlociu cât și în Europa.

În calitate de conducători ai Bisericilor noastre, suntem una în dorința noastră de pace și în disponibilitatea noastră de a promova soluționarea conflictelor prin dialog și reconciliere. Recunoscând în același timp eforturile deja depuse pentru a oferi ajutor și îngrijire refugiaților, migranților și solicitanților de azil, facem apel la toți liderii politici să folosească toate mijloacele pentru a se asigura că fiecare individ și comunitățile, inclusiv creștinii, rămân în țările lor de origine și beneficiază de dreptul fundamental la viaţă în pace și securitate. Un consens internațional mai larg și un program de asistență sunt urgent necesare pentru apărarea statului de drept, apărarea drepturilor fundamentale ale omului în această situație insuportabilă, pentru a proteja minoritățile, în vederea combaterii traficului de ființe umane și a contrabandei, pentru a elimina rute nesigure, cum ar fi cele prin Marea Egee și întreaga Mediterană, precum și să creeze procedee de relocare în condiții de siguranță. În acest fel, vom fi în măsură să sprijinim acele țări implicate direct în satisfacerea nevoilor atâtor frați și surori suferinzi de-ai noștri. În special, ne exprimăm solidaritatea cu poporul din Grecia, care, în ciuda propriilor dificultăți economice, a răspuns cu generozitate la această criză.

Împreună pledăm în mod solemn pentru încetarea războiului și violenței în Orientul Mijlociu, pentru o pace justă și durabilă și pentru întoarcerea demnă a celor forțați să-și abandoneze casele. Cerem comunităților religioase să își intensifice eforturile pentru a primi, asista și proteja pe refugiații de orice credință, și ca serviciile de asistenţă religioase și civile să conlucreze astfel încât să îşi coordoneze inițiativele. Atât timp cât este nevoie, solicităm tuturor țărilor să ofere azil temporar, să acorde statut de refugiat pentru cei care sunt eligibili, să extindă eforturile de ajutorare și să lucreze cu toți bărbații și femeile de bună credinţă pentru o încheiere imediată a conflictelor în curs.

Europa de astăzi se confruntă cu una dintre cele mai grave crize umanitare ale sale de la sfârșitul celui de-al doilea război mondial. Pentru a face față acestei grave provocări, apelăm la toți următorii lui Hristos să fie conștienţi de cuvintele Domnului, după care vom fi judecați într-o zi: „Căci flămând am fost şi Mi-aţi dat să mănânc; însetat am fost şi Mi-aţi dat să beau; străin am fost şi M-aţi primit; gol am fost şi M-aţi îmbrăcat; bolnav am fost şi M-aţi cercetat; în temniţă am fost şi aţi venit la Mine…Adevărat zic vouă, întrucât aţi făcut unuia dintr-aceşti fraţi ai Mei, prea mici, Mie Mi-aţi făcut” (Matei 25, 35-36, 40).

[cristiboss56]

În ceea ce ne priveşte, în ascultare față de voința Domnului nostru Iisus Hristos, am decis în mod ferm și din toată inima să ne intensificăm eforturile în promovarea unităţii depline a tuturor creștinilor. Reafirmam convingerea noastră că „reconcilierea (între creștini) implică promovarea dreptății sociale înlăuntrul și între toate popoarele … Împreună vom contribui pentru a oferi migranților, refugiaților și solicitanților de azil o primire umană în Europa” (Charta Oecumenica, 2001). Prin apărarea drepturilor fundamentale ale omului în ceea ce îi priveşte pe refugiați, solicitanții de azil și migranți, precum și pe mulți oameni marginalizați în societățile noastre, ne propunem să îndeplinim misiunea Bisericilor de slujire a lumii.

Întâlnirea noastră de astăzi are menirea de a aduce curaj și speranță celor care caută refugiu și tuturor celor care îi primesc și îi ajută. Îndemnăm comunitatea internațională să facă din protejarea vieţii omului o prioritate și, la fiecare nivel, să sprijine politici inclusive, care să se extindă către toate comunitățile religioase. Situaţia îngrozitoare a tuturor celor afectați de actuala criză umanitară, inclusiv a atât de multora dintre frații și surorile noastre creștine, necesită rugăciunea noastră constantă.

Lesbos, 16 aprilie 2016

Ieronim al II-lea Francisc Bartolomeu