|
|
|
|
|
|
|
#1
23.05.2016, 20:14:46
|
|||
|
|||
Citat:
https://www.youtube.com/watch?v=LnW_...ByVRrL-3Nc1CSj 
|
|
#2
23.05.2016, 20:35:50
|
|||
|
|||
|
Sincer, sunt de acord cu ce au scris baietii mai sus.
Nu cred ca un preot si nici preoteasa, dar nici altcineva nu s-ar simti bine sa-i serbati asa. In biserica predomina smerenia. Cei mai tineri poate nu stiu, celor mai in varsta insa le aminteste asa ceva, de epoca trecuta. Pe urma este cam intim sa le serbati ziua de nastere. Nu este o data publica. Mai degraba se serbeaza ziua de nume, daca au. Aceea este cunoscuta si publica. Un cadou (carte, ceva simbolic) si flori, ar fi cel mai potrivit. Un tort/o prajitura, un album cu poze din parohie, ceva lucrat de mana. In rest este foarte delicat. Cred ca s-ar simti rau.
__________________
A fi crestin = smerenie + iubire de aproape
|
|
#3
23.05.2016, 20:47:33
|
|||
|
|||
|
Nu inteleg ce vi se pare exagerat in a oferi o felicitare in care in log de banalul La multi ani si va dorim una sau alta, e scrisa o poezie frumoasa sau o urare mai speciala...ca nu am scris nicaieri ca vrem sa citim poezii la megafon sau altceva...dar , ca de obcei primesc doar sfaturi binevoitoare si traditionala luare in deradere de la dvs stimati crestini!!! Ar trebui sa ma lecuiesc si sa nu mai cer ajutor de unde stiu ca se arunca cu pietre.!!!
|
|
#4
23.05.2016, 21:24:02
|
|||
|
|||
|
N-a aruncat nimeni cu pietre.
Eu chiar am inteles ca vreti sa pregatiti un material si sa-l cititi public. La noi asa s-a facut de vreo doua ori si cam asa a parut cum am scris mai sus. Poate ca suntem, unii dintre noi, prea traumatizati...
__________________
A fi crestin = smerenie + iubire de aproape
|
|
#5
23.05.2016, 22:06:04
|
|||
|
|||
|
Citat:
Dar totusi daca ai astfel de ganduri n-ar strica sa tii cont de urmatoarele: https://www.youtube.com/watch?v=qBQN3arlcMQ Cel mai frumos cadou pe care il poti face preotului este sa te impartasesti cu vrednicie. Last edited by Copacel; 23.05.2016 at 22:14:41.
|
|
#6
24.05.2016, 16:27:47
|
|||
|
|||
|
Citat:
Uite un blog pe tema asta, poate gasiti vreun citat. https://femeiaortodoxa.wordpress.com...cea-preotesei/ Iar daca nu gasiti un citat anume despre preotese, puteti lua o caracteristica a dansei, pentru care o indragiti in mod special si sa gasiti o sfanta care are aceeasi calitate si sa scrieti un text in care prin comparatie cu sfanta respectiva, s-o complimentati pe draga voastra doamna preoteasa. Nu stiu de ce imi vine in minte asta, dar cred ca ii puteti scrie acele vprbe frumoase pe o felicitare facuta din materiale naturale, cum ar fi ceva cu lavanda, cu panglica mov pal si hartie presata, de culoarea untului. Hmmm, eu ador sa fac daruri personalizate, iar parintele meu se bucura ca un copil cand ii pregatesc ceva bun, din cele care stiu ca-i plac. E frumos sa daruiesti, mai ales acelora de la care primesti mereu daruri de suflet. Sau, daca preotul si preoteasa se serbeaza deodata, puteti cauta ceva "de cuplu", cum ar fi un serviciu de ceai pentru doi, insotit de o cutie cu ciocolata eleganta si o felicitare cu un text in care sa-i comparati cu personalitati din sfera ortodoxa, care credeti ca le seamana. Important este sa va bucurati cu totii si sa va ganditi si la mine cand serviti tortul. La multi ani celor care va indruma ! Last edited by alia28aa; 24.05.2016 at 16:32:44.
|
|
#7
24.05.2016, 16:47:03
|
|||
|
|||
|
Da, eu va multumesc pentru sfaturi...cu toata rusinea, desi ii apreciez pentru toate motivele despre care am vorbit, nu am inspiratia sa scriu ceva care sa le transmita mesajul nostru intrutotul...nu avem nici timpul fizic sa ne intalnim mai multi sa venim cu idei...eu am gasit doua poezii despre femeia crestina, si dupa ce o sa cer si parerea a vreo 2 persoane am sa le folosesc pe acelea..despre cadou, dansii nu au asteptat niciodata nimic, si mereu ne-am facut cadouri simbolice..acum vom vedea, sunt altii care se ocupa de aspectul acesta:) Eu am sa postez ceea ce am gasit, atat pentru preoti cat si pentru femeia crestina-preoteasa, poate pe viitor va mai avea nevoie cineva de o sursa de inspiratie. Nu ca altii nu ar fi suficient de iscusiti sa gaseasca, dar poate le scrurtez cautarea.
Mână de preot Mână de preot nu-i mână mai sfântă, Mână divină ce binecuvântă, Boteză, dezleagă, ne dă pe Isus, Mână ce stoarce milă de sus. Mână de preot în noapte lumină, Frunte senină în plină furtună Știe să lege un suflet rebel La jugul cel dulce al blândului Miel! Singura mână sfințită de Hristos Crainicul păcii în suflet, luminos Mână de preot cu vii legăminte, Mână ce poartă potirele sfinte. Mână de preot cale ce duce Lumea, la dragostea jertfei de cruce! Mână ce nu îndepărtează, E pentru pierduți înger de pază. Vindecă răni, adorabila mână, Iadul cutremură și ceata-i păgână Flamură albă sub care nu-i nimeni învins Mână, prin care cerul ne este deschis! 2. În viață mult se-nvârte răul Va face grea a ta cărare Părinte, nu te da în lături A merge drept e lucru mare. Când te jignesc răuvoitorii Cu-a lor venin și limbi murdare Te fă că n-auzi, dar te roagă A te ruga e lucru mare. Când unii vor lua minciuna Ca martor în grea strâmtorare Părinte, spune adevărul, Căci adevăru-i sfânt și mare. Când vezi pe om căzând în viață: Căderi și grea alunecare, Nu fi nepăsător, salvează-l, Să ai mereu un suflet mare. Când te-or goni dușmani de moarte Și îți vor face zile-amare, Părinte, iartă-i și te-ndură, Căci îndurarea-i lucru mare. Să fii curat până la moarte Cu suflet, trup și-n cugetare Așa au fost biruitorii, A birui e lucru mare. Când Domnu-ți pune un jug greu Și te apasă crucea tare, Îndură tot cu umilință, A ști să rabzi e lucru mare. Dar să nu taci când păcătoșii Calc-adevărul în picioare, Părinte-atunci vestește tare: A fi HRISTOS e lucru mare! Să ne trăiești părinte drag, Așa-ți urăm fierbinte Ani mulți ...un lung șirag! Întru mulți ani, mulți ani, părinte! 3. Sfânta Preoție e-o taină neînțeleasă. Vrednic este omul ca să o primească? Fericit esti Parinte de cinstea ce-o primești, Nu înceta vreodată pe Domnul să-l vestești. La glasul tău îl faci să se coboare Din cerul Sfânt, pe Domnul, pe micile altare. Îl porți în mâini, îi spui orișice vrere, Îl frângi, îl dai la orișicine cere. Tu ierți păcatul mic și-oricât de mare, Arăți a Tatălui față plină de-ndurare Cu vorba poți lega și dezlega, Ești slujitorul credincios din via Sa. Soboarele de îngeri în calea Sa se-nchină... Cu ele se unește a cerului Regină Și într-un glas cu-al nostru răsun-o sfântă rugă: âPoruncește, Doamne, căci sluga Ta ascultă!!â 4.Suntem femei așa a fost să fie, Ca să ne naștem pe acest pămnt. Suntem legate de a noastră glie, Lipite de cei dragi pentru vecie, Luptând pentru cei bun și sfânt. Suntem femei dereticând prin casă Făcând mâncare, haine și copii, Pe cei iubiți îi strângem lângă masă, Vrem să le facem viața mai frumoasă Că le dorim în viață bucurii. Suntem femei creștine cu dorințe Care depind de-ai noștrii soți, Avem în inimă adesea suferințe Și vise ce rămân doar năzuințe Ascunse în adânc, în tainic colț. Avem copii ce îi iubim cu sete, Ne dedicăm cu totul pentru ei, Îi mângâiem ades pe îndelete De sunt băieți sau de sunt fete Și îi iertăm atuncia când sunt răi. Suntem femei și aducem alinare Pentru acei pe care îi iubim. Sensibile, cu grijă și răbdare, Îi ajutăm cu drag pe fiecare, Când sunt bolnavi, îi îngrijim. Suntem femei ce semănăm iubire În pruncii ce atâta i-am dorit, Îi invățăm ce-nseamnă dăruire Când prin viață și jertfire Suntem exemplul cel mai potrivit. Suntem femei ce stăm în rugăciune Și mijlocim adesea către cer, Ca Dumnezeu să facă o minune S-aducă pentru ai noștrii zile bune, Să nu rămână printre cei ce pier. Suntem femei cu slăbiciuni adesea, Care privesc cu ochii plânși și goi⊠Însă să nu uităm, cu toate acestea, Despre înviere primele au dus vestea Niște femei⊠așa cum suntem noi! 5 Tu știi s- asculți, de dragoste plină Cu rîvnă arzîndă și dorul nestins, Tu semeni Cuvîntul, Lumina aprinzi. O clipă ești Mamă pentru-ai tăi copii, Dar tot într-o clipă tu poți să devii O oază de pace, speranță și har, Cum pentru pierduți e pe țărmuri un far. Apoi ești un medic cu sfat și-ajutor, Iar dacă-i nevoie expert în decor, Oriunde si-oricînd ești lumină și sare, Și pentru al tău soț ești un prieten în care, Mereu își găsește alin, desfătare. Trecut-au milenii de cînd prima dată, De mîna divină ai fost tu creată Dar greul, durerea, nici chiar osîndirea, În stare n-au fost să îți schimbe menirea- De-aduce în lume căldură și viață, De-a fi ajutor, călăuză, speranță. âți doresc să rămîi tot așa de frumoasă, La chip și la suflet, În duh â evlavioasă, Să fii împlinită, Să fii sănătoasă, Iubită, Iubind, Și oricînd Credincioasă! Multumesc pentru implicare! Hristos a inviat!
|
|
#8
25.05.2016, 08:23:57
|
|||
|
|||
|
Citat:
cu "ode conducatorului iubit" o s-o ispitesti.Este o ispita mare si anume iubirea de sine.Voi practic in mod nestiut incepeti sa-i creati cultul personalitatii. Vine vrasmasul si iti zice tie :"Compune-i poezii, laud-o, laud-o..." Apoi se duce vrasmasul la preoteasa si ii zice :"Vezi, esti tare in credinta, uite oamenii te lauda, te maresc, esti cineva pentru ei.Asta inseamna ca meriti mai mult decat ei, de la ei.Cere-le si daca refuza atunci impuna-te" . Si uita asa se aduce vrajba in parohie si se sparge o casa. Si culmea nici nu stii ca tu ai piatra de capatai pentru spargerea casei. Lasa poeziile si treci la adevarata pocainta si o sa-ti dispara astfel de ganduri de marire.
|
|
#9
25.05.2016, 09:48:53
|
|||
|
|||
|
Citat:
Vorbesti din texte nu stii tu ce e aia. Probabil suferi teribil la capitolul "relatii sociale" dar nu pentru ca ai fi induhovnicit foarte, cum ti-ar place sa crezi.
__________________
Suprema intelepciune este a distinge binele de rau.
|
|
#10
25.05.2016, 15:30:23
|
|||
|
|||
|
Citat:
Pai daca e asa, eu am loc la "loja oficiala", in cazanelul cu smoala ... :) :) :) Si asta numai din ispitiri cu cadouri personalizate...unde mai pui pacatele serioase ? Data viitoare cand ma spovedesc, oare sa zic ca am comis-o, daruind bucurie si ca ma simt foarte vinovata ca am vazut priviri stralucitoare si zambete de la o ureche la cealalta? Tulvai, cred ca ma si da afara dintre ucenici, dragul meu parinte, care prin fiecare gest pe care il face, imparte fericire cheltuindu-se pe sine. A fi fericit si a imparti asta cu cei din jur, nu e nicio ispitire, ci o implinire a menirii noastre de oameni si e calea cea mai faina spre mantuire. Frica si ingustimea nu-s lanterne cu care sa cautam drumul catre Rai.
|
|
|
Mod hibrid