În prealabil postat de mariaalexandra
Buna ziua tuturor, va scriu in speranta ca ma veti putea sfatui cu o problema. Am vazut ca lumea e extrem de receptiva si m-am hotarat sa va cer sfatul in legatura cu o problema care ma macina. Prietenul meu e depedent de pacatul malahiei, iar de cand si-a inceput viata sexuala (inainte sa il cunosc, cu vreo 3 ani), este depedent de web sex. Acum cateva saptamani am descoperit acest lucru cand vorbea cu o tanara si ii cerea web ca sa faca anumite lucruri necuvioase. M-am ingrozit teribil si m-am simtit tradata. Am facut greseala sa vad ulterior toate conversatiile ce le-a avut cu mai multe persoane si mi-am dat seama ca are anumite fetish-uri pe care nu doresc sa le numesc. Mi-a spus ca nu m-ar putea insela niciodata fizic si ca face acele lucruri din obisnuinta, recunoscand ca are o minte bolnava. I-am explicat ca tot inselat e, cu toate ca nu e fizic. Din punctul meu de vedere e mai grav, fiindca am citit mult pe tema aceasta si e vorba de imagini care se imprima si care revin mereu.
Stiu ca multa lume ar spune ca ar trebui sa il las, dar cred ca este datoria mea ca si persoana crestina sa il ajut sa depaseasca aceasta patima, mai ales ca a declarat ca are sentimente pentru mine si ca doreste sa se casatoreasca cu mine (i-am explicat ca inainte de casatorie cei doi trebuie sa se lepede de patimi). Stiu cat de greu este sa traiesti in pacatul malahiei, fiindca pana nu de curand am marturisit si eu acest pacat care mi-a mistuit viata si de care credeam ca nu voi scapa. Am vointa si ma rog mult ca sa nu mai repet acest lucru.
Mai multe persoane mi-au spus ca Impartasania este cheia. El s-a impartasit inainte de Pasti, dar cred ca a mers mai mult doar fiindca "asa trebuie". Mi-a spus, si il citez, ca: "De ce sa merg la spovedit daca o sa repet aceleasi pacate...?". Plus ca mi-am dat seama ca nu si-a marturisit toate pacatele si a avut o spovedanie incompleta. De asemenea, nu cred ca este constient de gravitatea acestui pacat si il trateaza ca pe o obisnuita, chiar daca se afla intr-o relatie. Nu ia cele sfinte in serios, desi a fost crescut intr-o familie cu credinta, la tara. S-a indepartat de cele sfinte prea mult si acest lucru ma doare, mai ales ca nu vrea sa ia parte la slujbe sau ca se roaga rar. Nu vad vointa in el si ma doare enorm acest lucru. Am incercat prin exemplul propriu, dar se pare ca am esuat. Ma rog foarte mult pentru el si ma rog lui Dumnezeu sa ma lumineze. Mi-a dat mai multe semne, mai ales in timpul slujbelor sau cand citeam anumite rugaciuni sau acatiste ca este datoria mea crestineasca sa imi ajut semeneii si pe el, in consecinta.
O alta problema ar fi faptul ca nu are un duhovnic, inca si a fost extrem de dezamagit de toti preotii la care s-a spovedit, spunand ca el nu mai merge niciodata la spovedit si ca "toti sunt la fel". Eu am pe cineva in minte, dar nu stiu cum sa abordez problema. Mai mult, am aflat ca cei care se impartasesc si nu constientizeaza gravitatea pacatelor sau o fac necorespunzator/din obisnuinta se pot imbolnavi.
Ma doare foarte tare acest lucru, mai ales cand vad ca uneori este bun si cald si deschis, dar simt mereu cand pacatuieste si deznadajduiesc si nu stiu ce sa fac, decat sa ma rog. Este un om harnic, sufletist si bun, dar e dominat de aceasta patima, care simt ca ne indeparteaza unul de celalalt.
Sper sa ma puteti ajuta. M-ar ajuta sa stiu si experienta voastra, pe langa sfaturi.
Doamne ajuta!
Maria-Alexandra
|
30.05.2016, 17:38:30
Mod linear
