Parintii sunt impotriva

[Florinvs]

Din cate am inteles, principalul repros adus de mama dumneavoastra prietenului dumneavoastra, este ca el are ca si meserie si calificare profesionala pe cea de sofer!

Insa aici consider ca mama dumneavoastra greseste foarte mult! Asta deoarece, atata timp cat un om practica o meserie (indiferent care ar fi aceea meserie) cinstita, demna, legala si utila societatii, si atata timp cat un om vrea sa munceasca, este absolut ok din punct de vedere profesional!
Intr-o societate este nevoie de toate meseriile- si de doctori, si de soferi, etc!


Asadar - din acest punct de vedere- nu cred ca cineva ar putea aveea vreun repros legat de meseria prietenului dumneavoastra (iar reprosul adresat de mama dumneavoastra este neintemeiat).


Din cate am inteles, el vrea sa fie sofer de cursa lunga- pe autocamioane, autocare sau autobuze de transport international de calatori!
Aici, datorita specificului activitatii profesionale in aceste domenii, presupune plecari in cursa si lipsuri de acasa pe perioade nu tocmai scurte- de ordinul zilelor sau saptamanilor.
Este un aspect pe care trebuie sa-l discutati impreuna, si trebuie in primul rand sa va ganditi ce sentimente aveti fata de omul respectiv, ca sa vedeti cum veti suporta aceste perioade de plecari a lui de acasa in interes de serviciu.


Insa dincolo de aceste aspecte legate de activitatea profesionala si de serviciu prietenului dumneavoastra, ati spus ca va cunoasteti si sunteti impreuna de 8 ani de zile. Ceea ce ma nedumereste oarecum este faptul ca in acesti 8 ani de zile (din cate inteleg dupa spusele dumneavoastra aveti anumite sentimente fata de omul respectiv, si probabil si reciproc), nu v-ati decis sa locuiti impreuna si sa va casatoriti cu omul respectiv.

Si aici cred ca trebuie sa discutati cu el, sa analizati, sa va ganditi bine si sa decideti (amândoi, de comun acord, fara implicarea unei alte persoane) daca vreti sa va casatoriti, sa fiti impreuna toata viata si sa va intemeiati o familie.

Ori raspunsul la aceasta intrebare nu-l puteti cunoaste decat dumneavoastra si prietenul dumneavoastra.

[Bublisor]

În prealabil postat de Florinvs

Din cate am inteles, principalul repros adus de mama dumneavoastra prietenului dumneavoastra, este ca el are ca si meserie si calificare profesionala pe cea de sofer!

Insa aici consider ca mama dumneavoastra greseste foarte mult! Asta deoarece, atata timp cat un om practica o meserie (indiferent care ar fi aceea meserie) cinstita, demna, legala si utila societatii, si atata timp cat un om vrea sa munceasca, este absolut ok din punct de vedere profesional!
Intr-o societate este nevoie de toate meseriile- si de doctori, si de soferi, etc!


Asadar - din acest punct de vedere- nu cred ca cineva ar putea aveea vreun repros legat de meseria prietenului dumneavoastra (iar reprosul adresat de mama dumneavoastra este neintemeiat).


Din cate am inteles, el vrea sa fie sofer de cursa lunga- pe autocamioane, autocare sau autobuze de transport international de calatori!
Aici, datorita specificului activitatii profesionale in aceste domenii, presupune plecari in cursa si lipsuri de acasa pe perioade nu tocmai scurte- de ordinul zilelor sau saptamanilor.
Este un aspect pe care trebuie sa-l discutati impreuna, si trebuie in primul rand sa va ganditi ce sentimente aveti fata de omul respectiv, ca sa vedeti cum veti suporta aceste perioade de plecari a lui de acasa in interes de serviciu.


Insa dincolo de aceste aspecte legate de activitatea profesionala si de serviciu prietenului dumneavoastra, ati spus ca va cunoasteti si sunteti impreuna de 8 ani de zile. Ceea ce ma nedumereste oarecum este faptul ca in acesti 8 ani de zile (din cate inteleg dupa spusele dumneavoastra aveti anumite sentimente fata de omul respectiv, si probabil si reciproc), nu v-ati decis sa locuiti impreuna si sa va casatoriti cu omul respectiv.

Si aici cred ca trebuie sa discutati cu el, sa analizati, sa va ganditi bine si sa decideti (amândoi, de comun acord, fara implicarea unei alte persoane) daca vreti sa va casatoriti, sa fiti impreuna toata viata si sa va intemeiati o familie.

Ori raspunsul la aceasta intrebare nu-l puteti cunoaste decat dumneavoastra si prietenul dumneavoastra.

Exact asta e problema mamei,diferenta asta medic-sofer desi i.am explicat ca dragostea nu tine cont de meserii. Mama vrea sa ma casatoresc cu cineva cu studii si cu bani.
Nu ne.am mutata impreuna timp de 8 ani pt ca eu am decis ca pana nu termin facultatea si nu sunt realizata dpvd financiar nu o sa fac pasul acesta. Dar in viitorul apropiat am vrea sa ne casatorim,dar avem aceasta problema,mama mea spunandu.mi ca doar peste cadavrul ei se va realiza aceasta nunta.

[iuliu46]

Stati mai frate a intrat femeia sa caute un raspuns si voi i-ati si bagat lampa in ochi, ca de ce a trait 8 ani cu ala fara sa se casatoreasca. Pai care e raspunsul, sa mai traiasca inca 8 ? Sa-l lase dupa ce a stat cu el 8 ani si sa-si caute altul cu care sa mai petreaca vreo 8 pana va constata ca mama domniei sale nu-i multumita nici cu el ? Adica acum cand pare ca s-a hoarat sa faca pasul firesc spre cununie, noi ii spargem capul ca e prea pacatoasa, nu-i sfanta ca noi. :)

Domnisoara, incercati sa vorbiti cu un preot dintr-o biserica din apropiere, ca sigur s-a mai confruntat cu situatii de astea. E mai bine decat sa intrati in mainile dreptilor de aici sau de aiurea. In rest, vorba cuiva :

https://www.youtube.com/watch?v=yi5jj2fkXx4

[Yasmina]

În prealabil postat de iuliu46

Stati mai frate a intrat femeia sa caute un raspuns si voi i-ati si bagat lampa in ochi, ca de ce a trait 8 ani cu ala fara sa se casatoreasca. Pai care e raspunsul, sa mai traiasca inca 8 ? Sa-l lase dupa ce a stat cu el 8 ani si sa-si caute altul cu care sa mai petreaca vreo 8 pana va constata ca mama domniei sale nu-i multumita nici cu el ? Adica acum cand pare ca s-a hoarat sa faca pasul firesc spre cununie, noi ii spargem capul ca e prea pacatoasa, nu-i sfanta ca noi. :)

Domnisoara, incercati sa vorbiti cu un preot dintr-o biserica din apropiere, ca sigur s-a mai confruntat cu situatii de astea. E mai bine decat sa intrati in mainile dreptilor de aici sau de aiurea. In rest, vorba cuiva :

https://www.youtube.com/watch?v=yi5jj2fkXx4

Din fericire,dintre atatia membri cat avem pe forum numai unul singur i-a bagat lampa in ochi!
Eu zic ca stam bine ,totusi :)


Este bun sfatul sa stea de vorba cu un preot,insa mai nimeni nu-si poate lua aceasta responsabiliate de a se substitui parintilor.
A mai fost un caz aici,pe forum din Cluj,in care tot mama nu-si lasa fiica sa se casatoreasca cu un om din cauza trecutului lui(fusese prin puscarie,parca).
Numai ca cei 2 erau adulti deja,pe la 30 de ani,lucrurile eram mai clare.
Cand parintii te tin in scoala,te si santaseaza extrem de mult,pur si simplu le datorezi o mana si un picior;nu mai esti stapan pe viata ta ,pe alegerile tale.

Ca parinte,nu este normal sa traiesti viata copilului tau si sa faci alegeri pt el,nu conteaza cat de mult il iubesti(intai de toate si chiar de familie,sa-L iubeasca pe Dumnezeu).

[Florinvs]

În prealabil postat de Bublisor

Exact asta e problema mamei,diferenta asta medic-sofer desi i.am explicat ca dragostea nu tine cont de meserii. Mama vrea sa ma casatoresc cu cineva cu studii si cu bani.
Nu ne.am mutata impreuna timp de 8 ani pt ca eu am decis ca pana nu termin facultatea si nu sunt realizata dpvd financiar nu o sa fac pasul acesta. Dar in viitorul apropiat am vrea sa ne casatorim,dar avem aceasta problema,mama mea spunandu.mi ca doar peste cadavrul ei se va realiza aceasta nunta.

Daca aceasta opozitie si repros neintemeiat este singura problema si singurul lucru care va impiedica a va casatori cu omul respectiv, daca dumneavoastra sunteti ferm convinsa ca vreti sa va casatoriti , sa fiti impreuna toata viata si sa va intemeiati o familie cu omul respectiv, daca sunteti ferm convinsa ca il iubiti din tot sufletul, si daca sunteti ferm convinsa ca si el simte accelasi lucru fata de dumneavoastra, atunci evident ca este absolut normal si firesc sa va casatoriti cu omul respectiv si sa va intemeiati o familie cu el.

Iar cu mama dumneavoastra. Este de inteles ca un copil sa tina si la parintii lui. Incercati sa-i explicati cu calm si rabdare mamei dumneavoastra ce simtiti fata de omul respectiv si ca doriti sa fiti impreuna cu el toata viata, prin discutii purtate cu calm si cu argumente .
Daca, cu toate acestea, mama dumneavoastra nu isi schimba atitudinea, atunci, cu tot respectul pentru ea si fara a o jigni, trebuie sa faceti ceea ce va face pe dumneavoastra fericita- adica dupa cum ati spus, sa va casatoriti cu omul respectiv.

Pana la urma este viata dumneavoastra, sunteti majora si capabila a lua singura asemenea decizii.

[Bublisor]

În prealabil postat de Florinvs

Daca aceasta opozitie si repros neintemeiat este singura problema si singurul lucru care va impiedica a va casatori cu omul respectiv, daca dumneavoastra sunteti ferm convinsa ca vreti sa va casatoriti , sa fiti impreuna toata viata si sa va intemeiati o familie cu omul respectiv, daca sunteti ferm convinsa ca il iubiti din tot sufletul, si daca sunteti ferm convinsa ca si el simte accelasi lucru fata de dumneavoastra, atunci evident ca este absolut normal si firesc sa va casatoriti cu omul respectiv si sa va intemeiati o familie cu el.

Iar cu mama dumneavoastra. Este de inteles ca un copil sa tina si la parintii lui. Incercati sa-i explicati cu calm si rabdare mamei dumneavoastra ce simtiti fata de omul respectiv si ca doriti sa fiti impreuna cu el toata viata, prin discutii purtate cu calm si cu argumente .
Daca, cu toate acestea, mama dumneavoastra nu isi schimba atitudinea, atunci, cu tot respectul pentru ea si fara a o jigni, trebuie sa faceti ceea ce va face pe dumneavoastra fericita- adica dupa cum ati spus, sa va casatoriti cu omul respectiv.

Pana la urma este viata dumneavoastra, sunteti majora si capabila a lua singura asemenea decizii.

Am incercat de n ori sa discut cu ea,sa ii explic ca eu sunt fericita si ar trebui sa se bucure pt fericirea mea,dar mereu imi arunca in fata ca ma cert cu ei care m.au crescut si au facut atatea pt mine pt un baiat,ca e mai important el decat ei...ba chiar am fost pusa in situatia de a alege intre ei si el. E o situatie foarte dificila pt ca nu vreau sa.mi ranesc parintii sau sa ii fac de rusine,dar vreau sa imi dea dreptul la fericire. Poate o sa gresesc in alegerea mea,dar nimeni nu imi garanteaza ce va fi pe viitor si macar sa ma simt eu responsabila de greseala mea ci sa nu traiesc cu regretul ca am facut ce a crezut mama ca e bine.

[Florinvs]

-In primul rand, NU va veti face de rusine parintii casatorindu-va cu omul respectiv, iar daca mama dumneavoastra simte astfel- atunci e problema ei

-Singurul lucru - judecand dupa ce ati spus dumneavoastra- pe care-l puteti face in legatura cu mama dumneavoastra (casatorindu-va cu omul respectiv) este ca dupa asta sa o lasati un timp sa se gandeasca, sa se obisnuiasca cu aceasta realitate! In timp este posibil sa accepte ideea.

Dar trebuie sa faceti ce simtiti, ce va spune mintea si inima ca e bine si ca va face fericita. Altfel, daca cedati unor presiuni sau reprosuri neintemeiate formulate de mama dumneavoastra, este foarte posibil ca mai tarziu sa regretati.

[CristianR]

Părerea mea este că alegerea ai făcut-o deja, acum 8 ani, și că n-ar trebui să te gândești la despărțire, ci la cum să vă întemeiați familia. Voi sunteți unici unul pentru celălalt dacă vă iubiți și sper să rămâneți așa pentru totdeauna. Părinții te încă te văd ca pe un copil, ceea ce nu mai ești, și privesc mai pragmatic viața, dar nu ăsta este cel mai important aspect, chiar dacă nu trebuie neglijat nici el.

Important este să știți voi doi ce este în inimile voastre, să vă înțelegeți fiecare pe sine însuși, dar și pe celălalt cât mai bine, pentru că de multe ori ne trezim după o vreme că noi am visat într-un fel, iar cel de alături altfel.

[Bublisor]

În prealabil postat de CristianR

Părerea mea este că alegerea ai făcut-o deja, acum 8 ani, și că n-ar trebui să te gândești la despărțire, ci la cum să vă întemeiați familia. Voi sunteți unici unul pentru celălalt dacă vă iubiți și sper să rămâneți așa pentru totdeauna. Părinții te încă te văd ca pe un copil, ceea ce nu mai ești, și privesc mai pragmatic viața, dar nu ăsta este cel mai important aspect, chiar dacă nu trebuie neglijat nici el.

Important este să știți voi doi ce este în inimile voastre, să vă înțelegeți fiecare pe sine însuși, dar și pe celălalt cât mai bine, pentru că de multe ori ne trezim după o vreme că noi am visat într-un fel, iar cel de alături altfel.

Problema este ca nu pot sa.mi impun punctul de vedere in fata alor mei asa cum mi.as dori. Mereu mi.a fost teama sa spun ce gandesc din dorinta de a nu.i supara. Dar trebuie sa imi iau inima in dinti,totusi am o varsta si cred ca putine fete la varsta mea au atatea reguli impuse de parinti,nu am voie sa merg nicaieri cu acest baiat nici macar la un suc,iar daca ies la ora 22 trebuie sa fiu acasa. Ma uit in jurul meu si exista libertate pe care eu nu am avut.o niciodata.

In momentul de fata eu si prietenul meu suntem suparati,motivul fiind ca s.a saturat sa ne ascundem,vrea sa avem o relatie normala si cred ca isi doreste enorm ca ai mei sa il accepte.

Doua cuvinte: independenta financiara. Cand o sa fii independenta de parinti dpdv financiar, o sa poti sa vii acasa si mai tarziu de 10.