Împotriva EREZIILOR NEO-PROTESTANTE - Cuvântul al II-lea - ICOANELE

[Igor_Paslusnik]

În prealabil postat de CristianR

Recitind ce am scris îmi dau seama că ți-a părut a fi o referire directă la tine, deși eu am vrut să fie mai generică, să ia fiecare ce crede că i se potrivește.
Mulțumesc pentru sfaturi, însă.

Mulţumim Domnului.

Îţi mulţumesc asemenea, eu sunt cel care îţi mulţumesc mai mult, că mereu învăţ multe, foarte multe de la frăţia ta, dar nu îţi spun asta, ca să nu te laud, să ajungi în slavă deşartă.
Ci mai bine sunt chiar mai neutru şi aspru, ca să te îmbunătăţeşti frăţia ta, fiindcă ai adunat un potenţial minunat de frumos şi capabil, cum la puţini am văzut în tot forumul, de înmulţire a dragoste, smereniei, ascultării, răbdării, simplităţii, rugăciunii, dulcei rugăciuni.

Dar ţ'ajunge cu lauda, ţărane ! :) Hai să ne trăieşti, să fi sănătos, la mulţi ani !

În prealabil postat de iuliu46

Omul continua sa creada ca e Duhul Sfant in toiag. :D
Mos Costache ii spune ca de fiinta lui Dumnezeu nu se ating nici serafimii, nici heruvimii, el crede ca se atinge toiagul.

La cât de repede ai răspuns, înţeleg că n-ai citit tot ce-am scris, uite scot câteva rânduri, poate vei înţelege:

Când omul doreşte şi atinge, aduce, înmulţeşte sfinţenia în viaţa lui, prin dragoste, rugăciune, smerenie şi ascultare, Duhul Sfânt, se sălăşluieşte, locuieşte în om, El, Cel Ce Este tot în toate, dar în nimenea nimic, adică nu se confundă Fiinţa Sa Infinită, omniprezentă, cu creatura finită şi limitată, care doreşte a se înmulţi în Dumnezeu, spre a se dărui cu Dumnezeu sieşi şi altora, acel om, după un îndelung şi elaborat proces de curăţire, dar alt fel, în altă lucrare mântuitoare la fiecare om în parte, depinzând de multe criterii ăn unicitatea şi irepetabilitatea omului, face pe om templu al Duhului Sfânt, arătându-i sfinţenia din alţi oameni, sfinţenia din Sfintele Moaşte a Sfinţilor, sau sfinţenia Sfintelor Icoane, având sfinţenia în el, o recunoaşte în altă parte unde vede, ştie şi simte că este sfinţenia şi pentru smerenie şi ascultare, va primi vindecarea luminării, va putea dărui şi altora har, celor ce vor vrea să primească, spre ai ajuta la curăţirea lor, tot prin dragoste, rugăciune, smerenie şi ascultare.

Dacă nu înţelegi ceva, te rog să mă întrebi.

Doamne, ajută-ne să înţelegem, să trăim, să înmulţim, să dăruim, să ne mântuim.

[CristianR]

În prealabil postat de Igor_Paslusnik

Mulţumim Domnului.

Îţi mulţumesc asemenea, eu sunt cel care îţi mulţumesc mai mult, că mereu învăţ multe, foarte multe de la frăţia ta, dar nu îţi spun asta, ca să nu te laud, să ajungi în slavă deşartă.
Ci mai bine sunt chiar mai neutru şi aspru, ca să te îmbunătăţeşti frăţia ta, fiindcă ai adunat un potenţial minunat de frumos şi capabil, cum la puţini am văzut în tot forumul, de înmulţire a dragoste, smereniei, ascultării, răbdării, simplităţii, rugăciunii, dulcei rugăciuni.

Te-am rugat să încetezi cu dulcegăriile. Și cu minciunile, că nu mă cunoști.

Dar ţ'ajunge cu lauda, ţărane ! :) Hai să ne trăieşti, să fi sănătos, la mulţi ani!

„Țăran” poate fi chiar un titlu de noblețe, așadar mulțumesc pentru compliment.
Să fii (sic!) și tu sănătos!

[iuliu46]

Igor sa stii ca daca scrii mult nu inseamna ca spui prea multe. Inseamna ca incerci sa sucesti lucrurile dupa cum iti place incercand sa ascunzi dupa cires faptul ca promovezi idei eretice.

Deci :

Parintele Cleopa spune ca nimic din fiinta lui Dumnezeu nu se afla in creatie. Nici in toiag, nici in icoana si nici in om. Nici chiar in ingeri.

Tu spui ca in toiag este chiar Duhul Sfant, nu doar harul sau.

Este Duhul Sfant o persoana a Sfintei Treimi de aceeasi fiinta cu Tatal si Fiul ? Daca este, cum poate salaslui in om sau in toiag, daca nimic din fiinta lui Dumnezeu nu se afla in creatie, nici macar in ingeri ?

[Igor_Paslusnik]

În prealabil postat de CristianR

intrând pe domeniul fizicii sau al psihologiei

Psihologia este eşecul laic, de a explica teologia.

În prealabil postat de CristianR

Dar deși nu toate manifestările mistice sunt morbide, există și din cele care țin de domeniul psihiatriei. E greu să faci deosebirea, iar dacă ești cuprins de o astfel de manifestare și ești singur, e vai de tine, pentru că vei jura cu mâna pe inimă că ești în adevăr, însă e posibil să fii în înșelare.

Tot ce vine de la Dumnezeu Sfânta Treime, se manifestă şi psihic şi fizic, văzut şi nevăzut, în inimă, minte şi trup. La fel şi de la mincinosul cu jucăuşii lui, care ia chip de înger de lumină, şi alte năstruşnicii face, spre pierzarea omului.

În prealabil postat de CristianR

Nu degeaba marii nevoitori au scris mult despre pașii pe care îi are de urmat cel care apucă pe calea nevoințelor și cum să recunoască semnele înșelării.

Bun. Minunat. Să urmăm acei paşi. De ce avem nevoie de psihologie? Şi de cacealmaua diavolească a psihanalizei?

În prealabil postat de CristianR

În general este recomandată reținerea: nu trebuie să te lași impresionat de ceea ce simți, chiar dacă te-ai rugat mult, ai postit, ai privegheat sau ai citit. E mare ispita ca după acestea, simțind o anumită dulceață în suflet, o lumină sau chiar o văpaie, să te crezi dintr-o dată plin de Duhul Sfânt și să începi să arzi de dorința de a-L împărtăși altora, de a-i lumina pe toți.

Depinde. De multe criterii.
Frăţia ta, n-ai avut har, decât foarte mici firimituri, foarte rar. Altfel, n-ai fi scris bazaconiile astea...
Îţi recomand cartea Sfântului Ignatie Briancianinov "Despre înşelare". Ca o lectură academică, dar teologică, înainte de a primi belşug de har în casa sufletului tău. Ca să şti când primeşti har de la Domnul sau de la demoni.

În prealabil postat de CristianR

Tu, însă, deși e posibil să fi simțit adierea harului, poate că încă nu te-ai curățit de ale tale, nu te-ai lepădat de tine însuți, porți în sufletul tău mult balast, iar atunci când te vei grăbi către propovăduire, le vei da celorlalți tocmai acest balast, într-un ambalaj strălucitor.

Mereu mă curăţesc şi mă murdăresc iar. Ca un copil mic. M-am lepădat de mine, întro măsură. Port în suflet balast, când mă murdăresc.
Şi da, mă grăbesc către mărturisire, apărarea Bisericii şi biruirea ereziilor, la care cheamă Hristos pe toţi care au primit, reprimit, înmulţit, dăruit, harul Sfintelor Taine ale: Botezului, Mirungerii, Maslului, Spovedaniei, Împărtăşaniei şi apoi a Cununiei şi/sau Hirotoniei.

În prealabil postat de CristianR

Ei vor avea, bineînțeles, senzația unui fals și vor reacționa ca atare, în timp ce tu – care nu-ți conștientizezi lipsurile – îi vei considera nevrednici de darul tău și-ți vei spune că dai mărgăritare porcilor iar ei le calcă în picioare, nefiind la înălțimea la care tu ai ajuns. Și îi vei invita insistent să vină mai sus.

După câtă dragoste, smerenie şi ascultare va fi în inima lor, aşa "senzaţie de fals" vor avea, de altfel ca şi cu Hristos, Apostolii, Mucenicii, Sfinţii Părinţi, Episcopi, Preoţi Diaconi, soţiile lor, preotesele, diaconiţele, cantorii, crâsnicii, şi toţi credincioşii creştini.

În prealabil postat de CristianR

Ei bine, îmi amintesc, din vremea în care citeam Filocalia, că Părinții îndeamnă la reținere și la multă lucrare simplă, la evitarea încântării de sine, la smerenie. Nu la efuziuni sentimentale.

:) ...ei bine, nu numai reaminteşte-ţi, dar reciteşte Filocaliile şi repune în practică lucrarea cea simplă, dar grea şi frumoasă, a dragostei, a smereniei, şi mai mult a ascultării, care slăbeşte mult la frăţia ta, datorită vârstei şi părerii şi încântării de sine. Mai pune şi câte un citat, la secţiunea Patristică, cum ai promis.
Şi mai ales să citeşti şi din Sfântul Grigorie Palama, Sfântul Simeon Noul Teolog, şi să ai mare grijă la şoaptele jucăuşilor de "efuziuni sentimentale" şi poate, poate, cândva, vei simţi o secundă de rugăciune în extaz, de care ne spune minunat şi Pavel şi Sfinţii amintiţi, acea stare deosebit de lucidă a dragostei, care niciodată nu se poate explica şi defini, în aceste cuvinte create şi mărginite...

În prealabil postat de CristianR

De aceea o atitudine și o vorbă chiar mai aspră, mai fără înflorituri, mai țărănească, poate fi un semn de mai multă sănătate duhovnicească. Observa Sorin Dumitrescu faptul că în biserică țăranii nu dădeau ochii peste cap, ci aveau o atitudine sobră, cu privirea în pământ.
Asta nu exclude bucuria, deși cea autentică și statornică e posibil să vină mai târziu, după deprinderea cu simplitatea și cu smerenia.

Apăi, să trăieşti atunci, ţarane ! Să-ţi fie de bine ! Sănătate în virtute ! La mulţi ani ! :)
Bună observaţia lu' Sorin Dumitrescu ăsta... asta-i măsura lui. Să-i adune şi înmulţească Dumnezeu măsura. La mulţi ani şi lui ! :)

În prealabil postat de CristianR

Pot fi bolnav psihic fără să fiu afectat duhovnicește; poate și reciproca e valabilă. Sau pot fi suferind psihic din pricini duhovnicești.

Nu, nu poţi. Aici eşti minţit. De demoni.
Nu poţi fi bolnav psihic, fără să fi afectat duhovniceşte.
Un om sănătos duhovniceşte, niciodată nu va ajunge bolnav psihic.
Citeşte "Dogmatica Empirică" de părintele Ioannis Romanidis.

Iar dacă nu poţi citi toată cartea aceea, citeşte măcar câteva rânduri de aici, "Cuvânt despre Curăţirea inimii": http://www.familiaortodoxa.ro/roadel...ebruarie-2016/

Tot omul, oricât de normal ar părea la prima vedere, până nu ajunge să fie luminat şi îndumnezeit, e un "psihopat", din punct de vedere duhovnicesc, capabil de toată necurăţia, reutatea, erezia, minciuna şi pierzarea, pentru el şi cei din jurul lui.

Iartă-mă şi pomeneşte-mă !