Noutati de la Centrul de Presa Basilica

[cristiboss56]

În perioada 1-14 august Biserica Ortodoxă a rânduit postul care îi pregăteşte pe credincioşi pentru întâmpinarea praznicelor Schimbării la Faţă a Domnului nostru Iisus Hristos şi Adormirii Maicii Domnului. Acesta este unul din cele patru posturi de durată din timpul anului bisericesc, iar rânduiala lui este asemănătoare cu aceea din Postul Mare. Astfel, cu rugăciuni și fapte milostive, în acest post, toţi, clerici și credincioşi, o cinstim după vrednicie pe Născătoarea de Dumnezeu.
Postul Adormirii Maicii Domnului, numit în vechime la români Postul Sântă-Măriei, îşi are începuturile după secolul al V-lea, când cultul Maicii Domnului a luat amploare, mai ales în zona Palestinei. La început, postul nu avea o durată fixă, ci se postea diferit. Spre exemplu, în zona Antiohiei se postea doar în ajunul Schimbării la Faţă a Domnului, la Ierusalim se postea opt zile, iar în alte părţi chiar toată luna august, fapt pentru care postul era numit „al lunii august”. În secolul al XII-lea, la un sinod din Constantinopol, pe când patriarh era Luca Crysoverghi, a fost luată decizia ca postul din august să înceapă pe data de 1 ale lunii, când se prăznuieşte Sfânta Cruce, şi să se termine de praznicul Adormirii Maicii Domnului.
Rânduiala de postire, după cum ne spune Tipicul cel Mare al Sfântului Sava cel Sfinţit, care a devenit cu timpul normativ în Biserica Ortodoxă, prevede pentru monahi o postire aspră în timpul acesta. Astfel, tipicul spune să se postească până în ceasul al nouălea (ora 12:00), iar luni, miercuri şi vineri monahii din obştea Sfântului Sava mâncau doar hrană uscată şi făceau metanii mari, în vederea Împărtăşaniei din ziua următoare. Marţea şi joia puteau mânca hrană gătită, însă fără untdelemn, iar sâmbăta şi duminica se făcea dezlegare la untdelemn şi vin. Peşte monahii puteau mânca doar la sărbătoarea Schimbării la Faţă a Domnului Hristos, de două ori în acea zi, precum şi la sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului. Rânduiala aceasta se păstrează cu stricteţe şi astăzi în mănăstiri. Pentru mireni, chiar şi Tipicul Sfântului Sava prevede dezlegare la carne în marile sărbători, inclusiv de sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului, dacă aceasta nu cade într-o zi de miercuri sau de vineri, caz în care se dezleagă doar la peşte pentru toată lumea.
Sfântul Simeon, Arhiepiscopul Tesalonicului, care a trăit la sfârşitul veacului al XIV-lea şi începutul celui de-al XV-lea, scria despre Postul Adormirii Maicii Domnului următoarele: „Postul din august este stabilit în cinstea Maicii lui Dumnezeu Cuvântul, care, cunoscându-şi mutarea, se ostenea şi postea ca întotdeauna pentru noi, chiar dacă ea, fiind Preacurată, nu avea nevoie de postire. Astfel s-a rugat cu osârdie pentru noi atunci când a fost să se mute din viaţa această către cea viitoare şi când fericitul ei suflet a urmat să se întâlnească cu Fiul ei. De aceea şi noi trebuie să postim şi să cântăm, urmând vieţii ei şi cerându-i să se roage pentru noi. Unii, de fapt, spun că acest post a fost rânduit în cinstea a două praznice, adică al Schimbării la Faţă şi al Adormirii. Eu, de asemenea, cred că este necesar să ne amintim de ambele aceste sărbători, dintre care una ne dă sfinţire, iar a *doua milostivire şi mijlocire pentru sufletele noastre”.
S-a spus adesea că postul trupesc reprezintă doar pregătirea terenului pentru postul sufletului, care este postul cel adevărat. După cuvintele Avvei Dorotei, „noi nu trebuie să păstrăm măsura doar în privinţa hranei, ci să ne abţinem de la orice păcat, pentru ca, aşa cum postim cu pântecele, să postim şi cu limba, să nu clevetim, să nu minţim, să nu vorbim în deşert, să nu denigrăm pe alţii, să nu ne mâniem şi, într-un cuvânt, să nu facem orice păcat cu limba noastră... să postim chiar şi cu ochii, adică să nu ne uităm la lucruri deşarte, să nu lăsăm ochii noştri să fie slobozi, să nu privim pe nimeni fără ruşine şi frică... şi mâinile, ca şi picioarele noastre trebuie să se abţină de la orice faptă rea”. Cel care face astfel poate spera că drumul postirii lui va fi drept şi va vedea la sfârşit nu un trup ostenit, nu un suflet înrăit şi o inimă împietrită, ci un suflet curat, căruia i se va descoperi înţelesul tainic al praznicului Adormirii Maicii lui Dumnezeu.
De sărbătoarea Schimbării la Faţă a Domnului Hristos, care este pe 6 august, atunci când fructele sunt coapte, iar mierea albinelor este din belşug, înaintaşii noştri au simţit nevoia să aducă din pârga acestor roade, pentru a fi binecuvântaţi, atât ei, cât şi gospodăriile lor. Chiar dacă astăzi oamenii s-au îndepărtat de viaţa agricolă, rugăciunea pe care o citeşte preotul la prinoasele speciale, struguri, miere şi alte roade de sezon, aminteşte de mulţumirea pe care I-o datorăm lui Dumnezeu, Cel care ne hrăneşte şi ne miluieşte cu al Său har şi din darurile Sale cele bogate, după cum zice preotul atunci când rosteşte mulţumirea pentru masă. Credincioşii aduc în această zi din struguri, miere, mere şi alte fructe pentru a primi binecuvântarea lui Dumnezeu, prin această faptă bună.
Evlavia înaintaşilor noştri pentru Maica Domnului, mai ales la praznicul Adormirii, i-a îndemnat să ridice biserici şi mănăstiri închinate acestei sărbători de vară, după încheierea postului. Astfel, foarte multe localităţi au biserici cu acest hram. Probabil, una dintre cele mai vestite mănăstiri cu acest hram este Nicula din judeţul Cluj, unde săvârşesc un pelerinaj impresionant credincioşi din întreaga ţară, pentru a cinsti şi icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului. În alte zone ale României menţionăm doar câteva mănăstiri cu acest hram: Bistriţa şi Frăsinei din judeţul Vâlcea; Brâncoveanu-Sâmbăta de Sus din judeţul Braşov; Curtea de Argeş din judeţul Argeş; Cheia din judeţul Prahova; Putna şi Humor din judeţul Suceava; Tismana şi Polovragi din judeţul Gorj; Ţigăneşti şi Samurcăşeşti din judeţul Ilfov; „Sfânta Maria”-Techirghiol din judeţul Constanţa; Văratec din judeţul *Neamţ. Toate aceste mănăstiri şi altele, precum şi bisericile de mir prăznuiesc Adormirea Maicii Domnului cu hram, pregătin*du-se în mod deosebit în acest post, în care toţi credincioşii o cinstesc după vrednicie pe Născătoarea de Dumnezeu.

[cristiboss56]

Majestății Sale Regale, Regelui Mihai I al României,

Alteței Sale Regale, Principesei Moştenitoare Margareta,

Familiei Regale a României,

Am aflat cu întristare despre trecerea din această viaţă a Majestăţii Sale Regina Ana a României, la venerabila vârstă de 92 de ani, în spitalul din Morges (Elveția).

Discretă și distinsă, Majestatea Sa Regina Ana a României va rămâne în conştiinţa poporului român drept un model de curaj, nobleţe şi modestie, susținătoare permanentă a demersurilor Majestății Sale Regelui Mihai I al României în slujirea neamului românesc, atât în anii grei ai exilului, cât și la revenirea în țară.

În aceste momente de întristare, în numele Sfântului Sinod, al clerului şi credincioşilor Bisericii Ortodoxe Române, transmitem părinteşti condoleanţe Familiei Regale a României și tuturor celor care au cunoscut-o și prețuit-o pe Majestatea Sa Regina Ana.

Ne rugăm lui Dumnezeu să odihnească sufletul Majestății Sale Regina Ana a României în lumina, pacea şi iubirea Preasfintei Treimi.

Veșnica ei pomenire din neam în neam!

Cu părintești condoleanțe și binecuvântare pentru membrii îndureraţi ai Familiei Regale şi pentru toţi cei îndoliaţi,





† DANIEL

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

[cristiboss56]

Bucureştiul poate deveni o atracţie turistică şi pentru evenimentele culturale ce se desfăşoară pe timpul verii. Astfel, iubitorii de artă pot alege între expoziţiile care se află deschise toată vara în muzee şi în galerii.
La Muzeul Naţional de Artă al României sunt trei expoziţii interesante, care se pot vedea pe tot parcursul lunilor de vacanţă. Una dintre ele este intitulată „Ciao Bucarest. Influenţe urbane italiene în Bucureşti” şi poate fi vizitată până la data de 15 august 2016. Expoziţia a fost vernisată cu ocazia Zilei Naţionale a Republicii Italiene, sărbătorită pe 2 iunie, în colaborare cu Ambasada Italiei la Bucureşti, și este un bun prilej de a afla elemente din arhitectura Capitalei. Totul este configurat într-o galerie originală de imagini, montate în manieră inovatoare, care va dezvălui vizitatorilor clădiri publice şi private, monumente, parcuri, străzi, pieţe, construcţii contemporane: de la Palatul Mogoşoaia până la noul terminal al aeroportului „Henri Coandă”, alături de multe alte repere italiene ce aparţin istoriei urbane a capitalei României. O selecţie a fotografiilor va fi inclusă într-un volum. Expoziţia se află în sălile „Kretzulescu”. O altă expoziție, în cadrul aceluiaşi muzeu, la parterul Galeriei Naţionale, se numeşte „Oglinzile Orientului” şi poate fi vizionată până la 25 septembrie 2016. Expoziţia reflectă o primă abordare sistematică în istoria artei româneşti a tematicii inspirate de Orient şi discutarea ei din perspectiva mişcării literare şi artistice, care în Occident a fost subsumată orientalismului. Aşadar, arta în dialog cu scrisul literar.
Tot la Muzeul Național de Artă este deschisă, până la 2 octombrie 2016, și expoziția intitulată „Din atelierul lui Nicolae Tonitza. Desene şi acuarele”, în cadrul Galeriei de Artă Românească Modernă. Selecţia cuprinde 38 de lucrări reprezentative pentru cele aproape patru decenii în care Nicolae Tonitza (1886-1940) a pictat şi mai ales a desenat. Sunt expuse schiţele şi studiile, pe care le-a realizat şi care constituie un fel de jurnal de artist, precum şi o retrospectivă a epocii în care a trăit. Expoziţia punctează cele mai importante etape de creaţie ale acestui artist, de la interpretările după marii maeştri, pe care i-a descoperit în 1910 la Paris, la desenele create în 1938, la ultimul atelier din Balcic.
Potrivit prezentării de pe site-ul muzeului amintit, „Tinereţea lui Nicolae Tonitza a fost puternic marcată de Primul Război Mondial, fiind trimis pe front şi luat prizonier în lagărul Kirjali din Bulgaria. O artă a realităţii fără mască, mărturii ale acestei perioade sumbre, sunt desenele devenite ilustraţii de presă, gen pe care l-a practicat constant, până la mijlocul anilor 1920. Deşi atelierele lui Nicolae Tonitza au fost întotdeauna improvizate şi efemere (cerdacul din Vălenii de Munte, umbrarul cafenelei din Mangalia, casa lui Tefik la Balcic), acestea au apărut adesea în de*sen şi pictură. Expoziţia propune un traseu cronologic al bogatei creaţii a artistului, pe baza unor schiţe şi studii de atelier (variante compoziţionale, unele transpuse în pictură, iar altele abandonate)”.
Expoziţie colectivă „Summer Art fair” la Galeria Senso
O vară plină de artă vă propune şi Galeria Senso din Bucureşti, situată în bd. Unirii nr. 15. Până pe 14 septembrie, puteţi admira de luni până vineri, între orele 11:00 şi 18:00, şi sâmbăta de la 12:00 la 18:00, lucrările expoziţiei colective de pictură şi sculptură „Summer Art Fair”. Sunt expuse lucrări ale pictorilor Alma Redlinger, Viorica Iacob, Zamfir Dumitrescu, Dan Constantinescu, Ana Ruxandra Ilfoveanu, Aurel Pătraşcu, Eduard Duldner, Doina Reghiş-Ionescu şi Edith Torony, alături de sculpturile artiştilor Aurel Contraş, Pavel Bucur, Ana-Zoe Pop şi Cristian Pentelescu.
„Galeria Senso îşi propune să organizeze, în lunile iulie şi august ale fiecărui an - luni de concediu, în care oamenii doresc să evadeze din căldura Capitalei -, o manifestare care să capteze atenţia celor rămaşi în oraș, dar şi a celor care vizitează Bucureştiul, reţinându-i un timp în spaţiul galeriei Summer Art Fair. Artiştii regăsiți în această manifestare fac parte din trei generaţii; unii sunt deja instalaţi în câmpul de consacrare, alţii doar aspiră către acesta; cu opţiuni conceptuale şi stilistice diferite, manifestarea tinde către diversitate. Summer Art Fair este o incursiune în varii domenii ale artelor vizuale din România, o invitaţie de a viziona opere de calitate şi posibilitatea (care nu trebuie ratată) de a le achiziţiona”, a spus dr. Doina Păuleanu, critic de artă, directorul Muzeului de Artă Constanţa, potrivit site-ului galeriei.

[cristiboss56]

Parohia „Adormirea Maicii Domnului“ şi „Sfântul Andrei“ - Rotunda - Liteni, Protopopiatul Fălticeni, judeţul Suceava, organizează duminică, 7 august, de la ora 16:00, concursul de toacă „Răsună toaca-n cer“.
Preotul paroh Mihai Ursuleasa îi aşteaptă pe toţi copiii şi tinerii interesaţi să se înscrie în concurs. Preoţii din toate parohiile Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei pot trimite la acest concurs unul sau mai mulţi copii care au ca pasiune bătutul toacei. La finalul competiţiei se vor acorda diplome tuturor participanţilor, iar cei clasaţi pe primele locuri vor primi premii constând în bani şi dulciuri. Mănăstirea Probota din judeţul Suceava, reprezentată de stavrofora Marina Ţurcanu, stareţa acestei aşezări monahale, Primăria Liteni, reprezentată de primarul Tomiţă Onisii, precum şi alte societăţi vor sprijini la buna desfăşurare a acestui concurs anual. La manifestare va fi prezent si Grupul „Balada“ din Fălticeni, condus de învăţătoarea Maria Tanase“, a menţionat preotul paroh Mihai Ursuleasa. Concursul „Răsună toaca-n cer“ este organizat cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor. Pentru înscrieri, cei interesaţi pot suna la numărul de telefon 0744.778.371.

[cristiboss56]

Asociaţia Studenţilor Creştini Ortodocşi Români (ASCOR), filiala Iaşi lansează proiectul Empower Youth! Learn, Teach, Act! ce se desfăşoară în perioada 28 iulie - 10 noiembrie 2016.
Finanţat prin intermediul Concursului de Proiecte Locale al Direcţiei Judeţene pentru Sport şi Tineret Iaşi, proiectul se va desfăşura în parteneriat cu Asociaţia Tineretului Ortodox Român, parohiile/şcolile din satele: Belceşti, Todireşti, Liteni, Aroneanu şi Soci şi compania Learning Ecosystems.
Proiectul are ca scop crearea unei reţele de tineri activi, capabili să devină „antrenori“ de tineret în comunităţile lor, şi creşterea gradului de participare a tinerilor la viaţa comunităţii, sub toate aspectele ei: sociale, educaţionale, culturale, economice, de sănătate, prin motivarea acestora, prezentând în rândul tinerilor şi al părinţilor beneficiile pe care le pot dobândi aceştia prin implicarea în activităţi de voluntariat. Întărirea capacităţii organizaţionale a partenerilor implicaţi (ASCOR/ATOR) prin formarea voluntarilor şi accesul la specialişti de talie internaţională capabili să transmită un know how specializat face, de asemenea, parte din scopul proiectului.
Dintre activităţile proiectului amintim:
- o tabără de dezvoltare comunitară în satul Aroneanu;
- 5 sesiuni de instruire adresate tinerilor din satele Liteni, Belceşti, Todireşti, Aroneanu, Soci;
- o sesiune de instruire tip Formare de Formatori adresată membrilor din ATOR şi ASCOR Iaşi implicaţi în proiect.
Grupul ţintă pentru seminariile de formare este compus din tineri cu vârsta cuprinsă între 14 şi 35 de ani, din mediul rural din judeţul Iaşi (satele Liteni, Belceşti, Todireşti, Aroneanu, Soci). În cadrul taberei de dezvoltare comunitară activităţile vor fi organizate pe grupe de vârstă şi vor participa şi copiii (8-13 ani), numeroşi în comunităţile rurale, care vor avea astfel posibilitatea să petreacă o vacanţă activă.

[cristiboss56]

Ministerul Culturii (MC) a trecut pe lista monumentelor incluse în Programul Național de Restaurare pentru 2016 și Biserica cu Sfinți, unică în galeria locașurilor de cult din București. Ministerul a anunțat că va sprijini financiar proiectul de restaurare a picturii. Părintele Petrișor Andreiana, parohul bisericii, ne-a spus că lucrările de consolidare și restaurare au demarat deja cu binecuvântarea Arhiepiscopiei Bucureștilor și nădăjduiește că ele vor continua cu sprijinul autorităților și cu daniile credincioșilor binevoitori.
Pe Calea Moșilor, la intersecția cu străzile Sfinților și Dumitru Stăniloae, se găsește o biserică mică, cu ziduri crăpate, pe care stă fixat, asemenea multor clădiri din zonă, semnul monumentelor istorice. Poartă cu sine aproape trei secole de istorie, reprezentative nu doar pentru trecutul Bucureștiului, ci mai ales pentru Ortodoxia românească. Pare că timpul așteptării a trecut, iar bisericuța își va recăpăta aspectul de odinioară, după anunțul Ministerului Culturii, prin Institutul Național al Patrimoniului de Stat, că locașul sfânt a fost inclus pe lista clădirilor istorice ce vor intra în procesul de refacere a picturii, în cadrul noului Program Național de Restaurare, pentru a doua jumătate a lui 2016. Anunțul a fost făcut chiar de către ministrul culturii, Corina Șuteu, în urmă cu aproape o lună, după ce parohul bisericii, părintele Petrișor Andreiana, a obținut o finanțare de la Primăria sectorului 2. „Având în vedere că lucrările de consolidare a Bisericii cu Sfinți au fost deja contractate, aștep*tân*du-se alocarea fondurilor din partea Consiliului Local al Sectorului 2, s-a stabilit ca lucrările de restaurare a picturii interioare și exterioare să fie finanțate de Ministerul Culturii, prin Institutul Național al Patrimoniului Național-Programul Național de Restaurare”, preciza Corina Șuteu, într-o postare pe o rețea de socializare. „Spre sfârșitul acestui an am demarat procedura de strângere a documentației necesare. Am reușit să obținem 17 avize de la tot atâtea instituții, într-un timp foarte scurt. Astfel, Primăria sectorului 2 a acordat sprijin financiar pentru consolidarea și restaurarea bisericii. Ministerul Culturii s-a angajat că va susține restaurarea picturii exterioare și interioare, iar banii deja existenți să fie folosiți doar pentru consolidare”, a spus părintele paroh Andreiana.
În jurul bisericuței este acum șantier, pentru că părintele paroh a demarat lucrările de consolidare, după angajarea firmei de con*struc*ții, în urma licitației publice. „Sper ca ministerul să își țină promisiunea”, subliniază preotul Andreiana.
Picturi cu sibile și filosofi

Biserica cu Sibile, așa cum se numea odinioară Biserica cu Sfinți, din mahalaua Fierea, este unică în galeria aşezămintelor religioase din Bucureşti. Ridicată la sfârșitul secolului al XVII-lea din lemn, de preotul Ferea (sau Fierea), devenit mai târziu monahul Filotei, biserica - denumită când „Popa Hierea”, când „Biserica cu Sibile” - a fost închinată chiar de către ctitorul său, în 1696, Mitropoliei din București. Astfel, s-a împlinit voia donatorului, menționată în actul de danie. Pe aici a trecut, în 1812, și un tânăr sărac, de doar 16 ani, care a reușit să intre cântăreț la strana bisericii și care s-a făcut repede remarcat datorită vocii sale. Este vorba despre Anton Pann, cel care, mai târziu, avea să își pună amprenta asupra literaturii şi muzicii culte româneşti din veacul al XIX-lea, secol în care locașului a început să i se spună „Biserica cu Sfinți”. Parohia de azi poartă numele Parohia „Sfinţi” și a avut dintotdeauna hramul „Vovidenia” (din slavă, „cea care se face văzută”), adică Intrarea în biserică a Maicii Domnului. Biserica a fost refăcută din zid de Mitropolitul Daniil al Ţării Româneşti, în vremea lui Nicolae Mavrocordat, și a fost pictată la exterior cu personaje mai puţin obişnuite, nouă sibile şi zece filosofi din Antichitate, printre care Aristotel, Platon sau Plutarh. În total, nouăsprezece personaje antice, ceea ce o face unică în peisajul Ortodoxiei din București. Acestea sunt prezente nu doar pe frescele de la biserica din Capitală, dar şi la Voroneţ ori Suceviţa.
Nicolae Mavrocordat, care a fost domnitor, pe rând, atât pe scaunul Moldovei, cât şi pe cel al Valahiei, se pare că ar fi adus din celălalt principat pictorii pentru Biserica cu Sfinți. Iar aceştia, impresionaţi de statura sibilelor şi a învăţaţilor elini (păgâni, dar cu aură de sfinţi) de la bisericile Bucovinei, i-au aşezat, la rândul lor, în frescă. Pictura exterioară nu mai este cea de la Mitropolitul Daniil, fiind refăcută de câteva ori, între anii 1897 şi 1931. În perioada 1912-1931, locașul sfânt a fost închis, timp în care i s-au făcut cele mai însemnate re*pa*ra*ții. În pridvorul bisericii se află două pietre de mormânt, una în dreapta şi alta în stânga. După mărturiile lui Nicolae Iorga, în stânga s-ar afla tot neamul lui Popa Herea. În pronaos se mai află o piatră ce adăpostește rămășițele pământeşti ale unor ctitori ai bisericii.
Pe lista monumentelor ce urmează să fie restaurate, aprobată în cadrul noului Program Național de Restaurare, au mai fost introduse, pe lângă Biserica cu Sfinți din București, identificată în Lista Națională a Monumentelor Istorice categoria B-II-mA-19252, și Mănăstirea Dra*gomirna, din județul Suceava, precum și Biserica „Sfântul Gheorghe” a Mănăstirii Voroneț, tot din județul Suceava, cea din urmă aflându-se pe lista Patrimoniului Mondial UNESCO. Suma totală a Programului Național de Restaurare, etapa a doua 2016, este de 10,5 milioane de lei. „Salvarea patrimoniului construit la nivel național rămâne o prioritate a Ministerului Culturii, care lucrează în acest moment la o serie de modificări legislative și in*ter*ven*ții punctuale pentru salvarea unor monumente istorice, care au nevoie urgentă de intervenție”, a anunțat, recent, ministrul culturii.

[cristiboss56]

La 1 august, în ziua de pomenire a Sfântului Cuvios Serafim de Sarov în Biserica Ortodoxă Rusă, cu ocazia împlinirii a 25 de ani de la aflarea şi mutarea moaştelor sale dintr-un muzeu al ateismului în Mănăstirea Diveevo, unde se păstrează până astăzi, Preafericitul Părinte Kiril, Patriarhul Moscovei şi al Întregii Rusii, a sfinţit locul unde va fi rezidită biserica Mănăstirii Sarov, dinamitată în anii 1950.
Liturghia solemnă din data de 1 august a fost săvârşită de Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Ruse, înconjurat de un impresionant sobor de ierarhi, preoţi şi diaconi, în faţa Catedralei „Sfânta Treime” a Mănăstirii Diveevo, care se află în apropierea oraşului Sarov, anunţă patriarchia.ru. Sfintele moaşte au fost scoase spre cinstire pentru miile de credincioşi care au venit la pomenirea de vară a Sfântului Serafim, la sărbătoarea Aflării cinstitelor sale moaşte (în anul 1903). În cadrul Liturghiei a fost săvârşită şi hirotonia unui episcop, cu titulatura „de Sredneuralsk”.
După încheierea Dumnezeieştii Liturghii, Patriarhul Kiril şi arhiereul locului, Înaltpreasfinţitul Părinte Mitropolit Gheorghe de Nijni-Novgorod şi Arzamas, împreună cu alţi ierarhi, s-au deplasat în oraşul Sarov pentru a sfinţi locul rezidirii Catedralei Adormirii Maicii Domnului din mănăstirea de călugări unde s-a nevoit Sfântul Serafim. La slujbă au asistat reprezentanţi ai autorităţilor centrale şi locale. În cuvântul său, Preafericitul Părinte Patriarh Kiril a menţionat că „astăzi suntem părtaşi la un mare eveniment. Şi cât este de minunat că poporul nostru şi ţara noastră au ajuns să trăiască astfel de clipe, în care poporul conştientizează necesitatea unirii forţelor duhovniceşti cu cele materiale, a cunoştinţelor cu sentimentul moral! Doar o astfel de combinaţie poate asigura dezvoltarea consistentă a civilizaţiei umane şi să o ferească de dispariţie”. Capsula care a fost încastrată în zidul fundaţiei viitoarei biserici conţine următorul text: „Întru slava Sfintei, celei de o Fiinţă şi nedespărţitei Treimi, cu bunăvrerea şi bunătatea Ei a fost pusă această piatră de temelie de către Patriarhul Kiril al Moscovei şi al Întregii Rusii pentru reînnoirea bisericii închinate Adormirii Preasfintei Stăpânei noastre, de Dumnezeu Născătoarea şi pururea Fecioara Maria, în anul 2016 de la Naşterea după trup a Domnului, Dumnezeului şi Mântuitorului nostru Iisus Hristos, în ziua de 1 august, în cetatea Sarovului, la Schitul Adormirii Maicii Domnului”.
Biserica iniţială data din 1778 şi a fost dinamitată de regimul comunist în anul 1951, pe motiv că oricum s-ar fi dărâmat de la cutremurile provocate de experimentele nucleare din zonă, mai ales că locaşul fusese închis din 1925. După ce Mănăstirea Sarov a fost închisă, moaştele Sfântului Serafim au fost duse într-un muzeu al ateismului din Leningrad, de unde abia în 1990 au fost identificate şi mutate la Moscova, iar de acolo, în luna iulie a anului 1991, au fost duse în procesiune spre mănăstirea reînfiinţată de la Diveevo, unde se află şi astăzi.