|
|
|
|
|
#11
19.10.2016, 16:59:36
|
|||
|
|||
Citat:
Acuma ma apuc de-o analiza d'aia exhaustiva, de-l fac invidios chiar si pe Igor... Ce, vrei sa ma fac si eu monah? * Deocamdata imi reafirm rezerva fata de cateva din practicile care s-au instalat la noi dupa Lovilutie. Si daca ar fi sa numesc doar una, ei bine uite ca spun: nu cred ca e o masura buna sa "intineresti" obstile de credinciosi cu pastori noi (tinerei si priceputi-foc), adica sa faci ceea ce nu demult se chema "rotatia cadrelor". In Biserica nu trebe sa fie ca in partid. In Ecclesia e mai degraba ca in familie - nu poti sa alungi pe tati la cuca macaii pe motiv ca a imbatranit si nu mai e "la zi" cu lumea... Si sa aduci un tati mai nou, mai in ton cu moda si cu cerintele (nevoile?) vremii... Duhovnicii sunt parinti; intre ei si credinciosi s-au format, de-a lungul anilor, legaturi tari/foarte semnificative psihologic si mai ales in plan duhovnicesc. Asta e un subiect foarte delicat, cu consecinte grave din cate se aude si nu prea am auzit sa se discute deschis. Desi lumea, multa lume (ma refer la cei credinciosi) vorbeste despre asta, pe ici pe colo. De exemplu ... in tren! Cu teama insa, pe ascuns, asa cum se purta la noi prin ceausism. De ce oare? Sa nu ne mire de ne vom intoarce, treptat, in catacombe... 
|
|
|
Threaded Mode