MOTIVELE pentru care mă CĂLUGĂRESC

[Igor_Paslusnik]

Ţi-am răspuns la tine pe topic, te rog să-mi răspunzi acolo. Chiar am mare nevoie de răspunsuri... Te rog nu mă abandona.

Aştept cu drag:

http://www.crestinortodox.ro/forum/s...=10271&page=74

[iuliu46]

Astea nu par motive pentru care sa vrei sa te calugaresti. Par motivele pentru care te miri ca nu esti inca trecut in calendarul ortodox. :)

Nu cred ca iti este potrivita calugaria, mai degraba un pic de smerenie, si un car de minte. Sa-ti intelegi exact care e locul si talantul tau si sa nu te mai crezi mult mai mare decat esti si indreptatit sa-i indrumi pe altii. Cred ca suferi de pacatul lui Narcis de care suferim multi dintre noi (inclusiv eu) dar la tine este o faza foarte avansata a acestei suferinte. Sa dea Domnul sa scapi si sa devii intr-o zi crestinul simplu care ar trebui sa devii.

[Igor_Paslusnik]

Mulţumesc pentru gânduri, frate iuliu.

Aceaşi întrebare : Hristos a fost şi El... narcisist? Apostolii? Sfinţii Părinţi? Sfinţii Mucenici?
Deci n-au fost. Dar au avut măsura care o vedem în Sfânta Scriptură.
Nu oare, noi toţi creştinii, trebuie să imităm pe Hristos? Pe Apostoli? Să mărturisim? Să fim ca ei, să-i avem exemple de urmat? Şi să-i urmăm cât mai fidel? Şi chiar să-i depăşim. Că spune: "mai mari decât cele ce le-am săvârşit Eu, veţi săvârşi voi". N-am pretenţii. Vreau doar să fiu creştin, că în lumea lipsită de Hristos, e tot mai greu.

Şi-apoi : narcisistul e cel cu atenţie excesivă şi dragoste faţă de propria persoană, care degenerează în psihopatii, depresii, anxietăţi, etc. Fiindcă omul nu se smereşte, nu iubeşte, nu e mulţumit.
Aşa mai văzut tu pe mine, narcisist? În fine, oricum ar fi, îţi respect opinia. Monahul (şi orice creştin) la ocări şi laude, să fie ca un mort (adică să nu-l afecteze).

Şi-apoi mai e o taină: "iubeşte-l pe aproapele tău, ca pe tine însuţi". Deci te ispitesc acum: ne invită Biblia să ne iubim pe noi înşine? Încurajează Biblia la patologii, la narcisism? :) În fine, nu-ţi răspund, firesc că ştii răspunsurile duhovniceşti.

Deci aşa văd eu măsura mântuirii: când vrei să ştii dacă tu sau alt om a făcut bine un lucru, sau l-a făcut rău, întreabă-te:
Hristos ar fi făcut la fel acest lucru? (ce fac şi zic eu, sau ce face şi zice omul ăla, x) Sau Apostolii? Părinţii? Mucenicii? ar fi făcut şi ar fi spus la fel?
Dacă da, hai să-l fac şi eu. E bine. Înseamnă că şi omul acela face bine şi spune bine.
Şi-aşa îţi dai seama şi dacă altul greşeşte sau nu. Aşa lucrezi, întro măsură copilărească, cu harul Duhului Sfânt. Punându-L pe Hristos în toate, pe Sfinţi, Biserica, vei primi mai repede dragoste, rugăciune, smerenie, discernământ, asceză şi orice contruieşte persoana ta, către Hristos. Şi vei primi cu unicul scop: să dai tot ce-ai primit, la alţii.
Şi nu, nu-l judeci, ci apoi ştii să alergi în ajutorarea lui, poate a-l apropia de Hristos şi de Biserică mai mult.

Ce m-a întristat enorm, e că sora "crincrin" a postat acele "persoane pseudo-duhovniceşti", "tipuri de patologii", "fals misticism", când eu practic n-am cerut nimic de la nimeni. N-a fost creştineşte ce-a făcut. Nu mă afectează răutatea ei, dar vin cei mai mici ca noi, neputincioşi, neştiutori, fără poate, nici măcar fundamentul de creştini şi citesc câteva rânduri din prima postare, apoi trec la a lui "crincrin" şi vor zice: "a, igor ăsta-i nebun, e patologic, e psihopat." Şi i-a smintit. I-a îndepărtat. Pe ei. Asta a făcut cu acele postări. Şi în loc să se întărească, se pierd. Ştiu că cei de bună credinţă, nu vor gusta din veninul ei, (neputinţa ei, neînţelegerea, necceptarea ei, poate aceaşi luptă a ei, ca a tuturora, cu mândria) dar pentru ceilalţi mici şi slabi, mă îngrijorez.

În fine, forumul e un loc pentru multe şi mulţi, întuneric sau lumină. Fiecare vede şi înţelege, una din două. Mereu.

Poemenşte-mă şi iartă-mă, frate iuliu. La sfârşitul lunii acesteia, voi fi plecat, cu mila Domnului.

[iuliu46]

Pai bineinteles ca ii putem imita pe sfinti si pe Hristos in multe dar nu inseamna ca trebuie sa devenim toti invatatori. Ca altfel oricum nu o sa mai avem pe cine invata, o sa stam sa flecarim toata ziua si o sa ne miram ca nu ne asculta nimeni invatatura noastra inalta. :)

De aia am vorbit despre talant. Fiecare dintre noi crede ca este mai bun decat este - mai destept, mai frumos, mai inalt si asa mai departe. Cat timp ne pastram in niste limite rezonabile nu ar fi nici o problema, dar tu deja ai depasit cu mult masura. Si nu doar ca iti irosesti talantul tau dar s-ar putea sa-l cheltui si pe al altora. De aia iti spun inca o data - incearca sa fii mult mai modest decat esti si intelege ca nu esti potrivit ca sa-i inveti pe altii si ca are cine sa faca acest lucru.
Tu cauta sa-ti faci particica ta si prin asta cauta sa devii un bun crestin. Nu te ingriji de zecile de mii de hectare ale altora ci cauta sa muncesti, sa dobandesti tu 10 si doneaza 5 unor saraci. La fel si cu milioanele si cu multe altele. Si in felul asta ii imiti pe sfinti mult mai bine decat sa flecaresti ce ai face tu cu banii si cu pamantul altora. Lasa aia pe seama politicienilor si tu vezi-ti lungul nasului. :)

[Igor_Paslusnik]

Aşa spunea taică-meu: cunoaşteţi lungul nasului :)
Frumoasă pledoaria, iuliu.
Mulţumesc sincer.
Totuşi, niciodată nu m-am considerat învăţător, doar mărturisitor, cum suntem chemaţi de Hristos, toţi, care ne numim creştini, să mărturisim pe Domnul înaintea oamenilor, fără să ne ruşinăm şi va mărturisi şi Domnul pentru noi înaintea Tatălui.

Tocmai de aia mă călugăresc, printre multe alte motive, că văd că nu sunt bun să învăţ pe alţii şi trebuie să mă opresc. Până nu e prea târziu. Nu pot şi nu trebuie să devin preot. Nici ca monah, nici preot de mir. Fiindcă nu dau randament, nu sunt bun de preoţie. Mă văd pe mine că nu ştiu să fiu preot. Nu sunt bun, nu sunt capabil, nu pot, efectiv şi simt asta, mă văd că sunt dezastru şi numai rău aş face ca preot, vai mie, de nicio slujire în Sfântul Altar, de nicio ghidare, nicio învăţare. Şi-atunci decât să fac rău oiţelor, Doamne fereşte, mai bine să mor de mii de ori. Deci nu sunt bun de preot, categoric.
Şi fiindcă şi sufăr cumplit, din toată nimica, nu de răutatea oamenilor faţă de mine, că o merit din plin, nu-i răutate, e pedagogie, sunt trimişi de Domnul să mă vindece, dar sufăr cumplit de răutatea ce şi-o fac unii altora, nu pot efectiv, să particip la aşa ceva...
Dar îl rog pe Domnul, cum am spus, să mă lase şi să mă ajute să reuşesc să devin creştin. Atât vreau: să fiu creştin. Să fiu pe placul Domnului, că pe placul oamenilor văd că nu pot fi, ştiu că sunt foarte mândru şi nu vreau să fac rău altora, destul şi prea mult smintesc.
Îmi doresc o chiliuţă mică, undeva, în isihie şi liniştire, să mă vindec de mândrie, cu rugăciune, ducându-mi zilele şi poate se va milostivi Domnul, măcar în ceasul morţii să reuşesc să fiu creştin, să nu mai smintesc, să nu mai fac rău. Mult rău am făcut şi fac tuturora.
Iar dacă va veni cineva, ispitit şi căzut şi trimis de satana, să mă caute la chilie, să caute un cuvânt de înţelepciune de la mine, o să-l alung, să nu-l smintesc, are destui episcopi, preoţi, diaconi, aceia să-i fie învăţători şi Părinţi, nu eu, stricatul în toate, care nu caut decât vindecare şi mântuire, nu să învăţ pe alţii.

Iartă-mă şi pomeneşte-mă.

[iuliu46]

Bre Emilian, un calugar bun nu are o parere asa de grozava despre el, spune 2-3 fraze si se retrage, nu scrie pagini intregi. Aia face ori cineva care se crede invatator ori profet. :)

[AlinB]

Omul vroia sa devina actor, n-a renuntat la visul lui :)

[ioan67]

În prealabil postat de Igor_Paslusnik

Totuşi, niciodată nu m-am considerat învăţător, doar mărturisitor...

Atunci cum se face ca, totusi, ai deschis nenumarate threaduri in care ne-ai fericit pe toti cu minunate texte si talcuiri etc.? Si nu doar ca ai pus citatele, dar le-ai prelucrat tovaraseste, cu multa ravna...:)
Nu erai tu colegul care ne-ai luminat si cu icoanele si cu eresul catolic si cu Sfantul Botez?
Nu scriai tu cum trebuie sa intelegem in lumina dreptei invataturi cutare si cutare lucru?
Or, daca astea nu sunt tocmai treburile unui invatator, atunci care mai sunt, frate?
Rasfoieste-ti si tu postarile si vezi de nu cumva, in majoritatea, ne invatai pe toti ce e aceea dreapta credinta, iubire crestina, ce e adevarata ravna si masura etc. Pana si pe Mihai, care e un om bine legat de catargul mantuirii, l-ai gasit cam lipsit de invatatura, cu prea multe intrebari etc. Adica, pe scurt, un neinvatat, acolo...:)
Si zici ca nu te consideri, totusi, invatator. Atunci, daca-i asa, nu mai raspandi invataturi!
Sau mai bine accepta ca, totusi, te vrei invatator. Foarte bine!, cu Mila Domnului. Invata sa faci asta din ce in ce mai bine (si prima conditie este sa nu incetezi, tu insuti, sa inveti mereu si sa te consideri cu adevarat un elev aflat abia la inceputul descoperirilor).
Succes!

[Corinusha]

În prealabil postat de Igor_Paslusnik

Mulţumesc pentru gânduri, frate iuliu.

Aceaşi întrebare : Hristos a fost şi El... narcisist? Apostolii? Sfinţii Părinţi? Sfinţii Mucenici?
Deci n-au fost. Dar au avut măsura care o vedem în Sfânta Scriptură.
Nu oare, noi toţi creştinii, trebuie să imităm pe Hristos? Pe Apostoli? Să mărturisim? Să fim ca ei, să-i avem exemple de urmat? Şi să-i urmăm cât mai fidel? Şi chiar să-i depăşim. Că spune: "mai mari decât cele ce le-am săvârşit Eu, veţi săvârşi voi". N-am pretenţii. Vreau doar să fiu creştin, că în lumea lipsită de Hristos, e tot mai greu.

Ba da, ideal ar fii sa imitam pe Hristos si pe sfinti, insa fara sa te dai in barci pe forumuri, asa cum faci tu.

De depasit, nu se poate. Nu pe Hristos, el putin.

Tu esti exact gnul care se simte nedreptatit ca lumea nu vede cat de bun esti. Cum zicea cineva mai sus, narcisist, insa intr-un stadiu foarte avansat.

Nu, tu nu vrei sa fii doar crestin. Asta o poti face si fara asa zisle motive ce le-ai insirat aici, o poti face fara sa stie lumea, insa tu VREI RECUNOASTERE. Ca nu vrei sa recunosti, asta e partea a doua.
Si daca pana si un necredincios vede chesti asta, e grav, cred eu.

[Copacel]

În prealabil postat de Corinusha

Ba da, ideal ar fii sa imitam pe Hristos si pe sfinti, insa fara sa te dai in barci pe forumuri, asa cum faci tu.

Insa nici tatuandu-te nu o sa te intalnesti cu Hristos.
E funny cum dai lectii altora de viata duhovniceasca.
"vai draga vezi ca nu faci bine ca te dai in barci pe forumuri, ideal ar fi sa imitam pe Hristos si sfintii lui.Draga acum ma scuzi, ma duc sa-mi bat joc de
trupul pe care mi l-a dat Hristos , cu un tatuaj.Ei draga ce sa faci draga, asa e viata. Din gura zicem ce ar fi ideal in fapte facem contrariul draga.Si nu este ipocrizie draga, pur si simplu noi femeile suntem mai complicate in a fi intelese".
Aiurea este ipocrizie de mare clasa.