Noutati de la Centrul de Presa Basilica

[crincrin]

Dumnezeu sa-l ierte!

http://www.cuvantul-ortodox.ro/recom...evocari-video/

[cristiboss56]

Cuvântul Preafericitului Părinte Patriarh DANIEL la slujba de înmormântare a Arhiepiscopului Justinian al Episcopiei Ortodoxe Române a Maramureşului şi Sătmarului, oficiată în Catedrala Episcopală „Sfânta Treime“ din Baia Mare, joi, 03 noiembrie 2016.

Trecerea din această viață a Înaltpreasfinţitului Părinte Arhiepiscop Justinian, Arhipăstor al Episcopiei Ortodoxe Române a Maramureşului şi Sătmarului este pentru Biserica noastră o mare pierdere şi o negrăită durere sufletească. Vârsta sa venerabilă şi anii mulți de slujirea arhierească sunt mărturii ale unei mari şi bogate misiuni în slujba Bisericii.

Născut în anul 1921 în ținutul Maramureșului din părinți evlavioși, a primit la botez numele Ioan. În anul 1941, din dragoste pentru viața monahală a intrat în obștea Mănăstirii Sfânta Ana – Rohia, unde, în anul 1942 a fost tuns călugăr cu numele Justinian. În anul 1944, în perioada vitregă a războiului, a preluat conducerea mănăstirii, deși era în vârstă de doar de 23 ani. Râvna și hărnicia sa au ajutat la dezvoltarea şi promovarea acestui așezământ, pe care l-a condus ca stareț vreme de aproape 30 de ani, până în anul 1973, când – pentru meritele sale deosebite – a fost ales Episcop vicar al Arhiepiscopiei Vadului Feleacului și Clujului, cu titlul de Maramureșeanul. Şi la Cluj, vreme de 17 ani (1973-1990), a desfășurat o bogată activitate pastoral-misionară şi social-culturală.

Însă, din cei 43 de ani de slujire arhierească (1973-2016), cei mai cunoscuți tuturor sunt anii de neobosită şi intensă lucrare misionară, dedicați renașterii şi înnoirii Episcopiei Maramureșului şi Sătmarului, veche năzuinţă a dreptcredincioşilor maramureşeni.

Înfruntând, de-a lungul istoriei, numeroase vitregii, Episcopia Ortodoxă Română a Maramureșului a fost cotropită de imperiul habsburgic în anul 1688 şi trecută prin dureroasa dezbinare bisericească a românilor transilvăneni în perioada 1698 – 1701; desfiinţată abuziv în anul 1740, cu interdicţia de a avea episcop ortodox; reînfiinţată, pentru puţin timp, în anul 1937, prin decret regal; înstrăinată apoi prin răpirea Ardealului de nord-vest, între anii 1940-1944; desfiinţată din nou, în anul 1948, de regimul comunist ateu, Episcopia Maramureşului şi Sătmarului a cunoscut pătimirile şi răstignirea cauzate de factori ostili Ortodoxiei româneşti, timp de mai multe secole.

Reînființarea Episcopiei Maramureşului şi Sătmarului s-a realizat în anul 1990, după căderea regimului comunist, când Biserica Ortodoxă Română a avut posibilitatea de a se organiza în libertate. Alegerea şi întronizarea Înaltpreasfinţitului Părinte Justinian la cârma ei a fost un act de dreptate, recunoștință şi cinstire faţă de toți cei care au luptat şi s-au jertfit pentru ca dreapta credință să dăinuie de-a lungul secolelor în aceste ținuturi românești.

Înzestrat cu un profund spirit misionar, Arhiepiscopul Justinian s-a preocupat dintru început de rectitorirea acestei eparhii, care nu avea nici reședință episcopală şi nici catedrală adecvată. Cu ajutorul lui Dumnezeu, depășind multe greutăți, cu răbdare constantă şi înţelepciune practică, eparhia Maramureşului şi Sătmarului, condusă de Arhiepiscopul Justinian, are acum o reședință frumoasă şi o catedrală impunătoare, aproape de finalizare. De asemenea, în vremea păstoririi sale a fost pusă piatra de temelie pentru mai mult de 130 de biserici noi, au fost înființate peste 20 de mănăstiri, trei protopopiate noi: Vișeu, Chioar şi Oaș, iar sute de biserici au fost sfinţite sau resfinţite.

Cunoscând râvna sa misionară, darul său oratoric, înțelepciunea sa pastorală şi dăruirea sa jertfelnică pentru Biserică şi popor, i-am conferit rangul de Arhiepiscop onorific în luna decembrie 2009.

Prin fidelitatea sa faţă de credinţa ortodoxă, tradiţia liturgică şi canonică a Bisericii noastre, Înaltpreasfinţitul Părinte Arhiepiscop Justinian rămâne în memoria noastră a tuturor ca fiind un ierarh luptător, un păstor dinamic şi un evlavios slujitor liturgic. Totodată, Voievodul Maramureşului a fost un mare patriot, iubind şi apărând valorile spirituale şi culturale ale poporului român.

La acest moment de mare tristețe pentru Eparhia Maramureşului şi Sătmarului şi pentru întreaga Biserica Ortodoxă Română, în numele ierarhilor Sfântului Sinod şi al nostru personal, adresăm familiei îndurerate, clerului, viețuitorilor din mănăstiri şi credincioșilor îndoliatei Episcopii a Maramureşului şi Sătmarului, părintești condoleanțe, rugându-ne Domnului nostru Iisus Hristos, Arhiereul Cel Veșnic, să așeze sufletul vrednicului de pomenire Arhiepiscopul JUSTINIAN, fratele nostru, în lumina, pacea şi iubirea Preasfintei Treimi, în ceata sfinților Săi slujitori, care au binevestit lumii Evanghelia mântuirii şi a vieţii veşnice.

Veşnica lui pomenire din neam în neam!

† DANIEL

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

[cristiboss56]

Sinaxa stareților și starețelor din Arhiepiscopia Bucureștilor a avut loc ieri, 3 noiembrie 2016, la Mănăstirea Pasărea din județul Ilfov. Ședința a fost prezidată de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române.

Preasfinţitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor, şi arhim. Nectarie Şofelea, Exarh administrativ al Mănăstirilor din Arhiepiscopie, au participat, de asemenea, la întâlnire.

În cuvântul de deschidere, Preafericirea Sa a prezentat subiectele aflate pe ordinea de zi:

Mănăstirile trebuie sprijinite ca să își poată intensifica intensifica activătățile, a mai spus Părintele Patriarh:

Dorim să mulţumim Bunului Dumnezeu pentru că numărul monahilor şi monahiilor este în creştere şi, de asemenea, mulţumim pentru activităţile desfăşurate până acum. Toate mănăstirile sunt angajate în multe lucrări duhovniceşti, culturale, misionare şi social filantropice după posibilităţi. Dar, ca să fie şi mai implicate, au nevoie să fie ajutate. Cu alte cuvinte, reţinem că pentru a ajuta mai mult poporul, mănăstirile trebuie ele însele ajutate de Centrul Eparhial, de sponsori, de autorităţi etc.

În continuare, părintele arhimandrit Policarp Chițulescu, directorul Bibliotecii Sfântului Sinod, a prezentat referatul „Digitizarea arhivei și a bibliotecii mănăstirii, exemplu Biblioteca Sfântului Sinod”:

Digitizarea documentelor tradiţionale: cărţi, acte vechi înseamnă transpunerea din format fizic în format digital sau electronic prin diverse mijloace (scanare, fotografiere, microfilmare). Care sunt avantajele digitizării? Beneficiile sunt următoarele: manuscrisul este ferit de uzura prin răsfoire, căci vechimea fragilizează; citit în formă digitală manuscrisul este salvat de la degradarea adusă de sustragerea, îndoirea, pătarea sau adnotarea filelor. În plus, imaginile consultate digital pot fi mărite suficient cât să poată fi descifrate sau citite. Un manuscris poate fi consultat simultan de către mai mulţi cititori care pot obţine şi o copie. Forma electronică a manuscrisului poate fi expediată oriunde în lume prin poşta electronică sau dacă este postată pe un site propriu sau pe un portal specific, manuscrisul respectiv poate fi consultat de către cercetători din întreaga lume.

Lucrările sinaxei au fost precedate de slujba Sfintei Liturghii, oficiată de Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul.

[cristiboss56]

Sambata, 5 noiembrie, Biserica noastra a randuit sa se faca pomenirea mortilor. Pomenirea din aceasta zi, este cunoscuta si sub denumirea de Mosii de toamna. Tinand seama ca nu stim unde se afla cei morti, ne rugam atat pentru cei din iad, cat si pentru cei din rai.
De ce facem pomenire mortilor?
Biserica ii numeste pe cei trecuti in viata de dincolo “adormiti”, termen care are intelesul de stare din care te poti trezi. Ea nu vorbeste de trecere intr-o stare de nefiinta, ci de trecere dintr-un mod de existenta in alt mod de existenta. Hristos ii va darui cuvantului “adormit”, intelesul care il asociaza cu invierea. Cand Mantuitorul ajunge in casa lui Iair, a carui fiica, de numai 12 ani, de abia murise, spune: “Nu plangeti; n-a murit, ci doarme” (Luca: 8,52).
Potrivit Sfintei Scripturi, dupa moarte urmeaza Judecata particulara, in urma careia omul ajunge sa se impartaseasca fie de fericire, fie de suferinta, stari date de modul vietuirii pe pamant (unit cu Dumnezeu sau despartit de El). Aceste stari nu sunt definitive, ele dureaza pana la Judecata Universala, cand va avea loc invierea intregului neam omenesc si cand vor avea loc hotararile finale legate de starea de fericire sau suferinta. Noi ortodocsii ne rugam pentru cei morti, pentru ca avem credinta ca prin rugaciunile noastre, sufletul pentru care ne rugam va ajunge la Judecata Universala, intr-o stare mai buna decat aceea cu care s-a despartit de trup.
In ziua de Mosi se savarseste Sfanta Liturghie
La Proscomidie, preotul scoate din prescura miridele pentru morti si le aseaza sub Sfantul Agnet, rostind numele mortilor de pe pomelnicele ce i-au fost aduse. In cadrul Sfintei Liturgii , Agnetul se preface in Trupul si Sangele Domnului. Astfel, miridele (care ii reprezinta pe cei pomeniti), participa la sfintenie prin prezenta lor alaturi de Trupul Lui Hristos de pe Sfantul Disc.
Sambata, ziua de pomenire a mortilor
Sambata e ziua in care Mantuitorul a stat in mormant cu trupul, iar cu sufletul S-a pogorat la iad, ca sa elibereze din el pe toti dreptii adormiti. Biserica face pomenirea celor adormiti sambata si pentru ca aceasta zi premerge duminicii – ziua Invierii – numita si cea dintai zi a noii creatii sau a opta, ziua vesniciei.

[cristiboss56]

Biserica Ortodoxă Română s-a implicat activ în ajutorarea victimelor din Clubul Colectiv, în cele 12 luni care s-au scurs de la tragicul eveniment, atât prin slujbele de pomenire pentru cei 64 de decedaţi, cât şi prin ajutorul financiar oferit celor răniţi şi familiilor acestora. Câţiva dintre cei suferinzi au ajuns în diferite oraşe din Europa, printre care 11 la Bruxelles (Belgia), 1 la Birmingham (Anglia) şi 2 la Groningen (Olanda). În fiecare dintre aceste oraşe, parohiile ortodoxe româneşti s-au mobilizat prin organizarea de colecte şi multe alte acţiuni, menite să-i ajute pe cei greu încercaţi. Astfel, Parohia Ortodoxă Română „Sfântul Nicolae” din Bruxelles a organizat un dispozitiv de asistenţă permanentă, împreună cu ambasada şi câteva asociaţii din oraş. Totodată, a organizat o colectă, strângând suma de 19.940 de euro. Împreună cu alte parohii ortodoxe româneşti din Belgia, au strâns suma de 24.940 de euro, banii fiind împărţiţi în mod egal celor 11 răniţi. De asemenea, s-a organizat la Spitalul Militar din Bruxelles, în cadrul capelei catolice, un loc de rugăciune ortodox, unde au fost săvârşite Sfânta Liturghie şi Taina Sfântului Maslu, răniţii şi însoţitorii lor fiind spovediţi şi împărtăşiţi. Până în februarie 2016 s-a asigurat zilnic o prezenţă la spital, iar apoi, de cel puțin patru ori pe săptămână, stabilindu-se o relaţie de încredere cu răniţii şi familiile lor, pentru a-i ajuta să depăşească momentele grele şi problemele de limbă în relaţia cu medicii şi personalul medical. Pe 7 noiembrie 2016 va fi organizată la Spitalul Militar o seară românească cu masă tradiţională, prin care răniţii şi familiile lor aduc mulţumiri personalului medical. La Groningen, Parohia Ortodoxă Românească s-a ocupat de cina pentru însoţitori, Parohia Arnem donând suma de 600 de euro. La Birmingham, pr. Răzvan Novacovschi s-a ocupat de singurul rănit trimis acolo, care a murit p

[cristiboss56]

În Duminica a 24-a după Rusalii membrii Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române slujesc după următorul program pe care îl aflăm de la Radio Trinitas:

Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, va participa la Sfânta Liturghie oficiată la Paraclisul „Sfântul Grigorie Luminătorul” din Reședința Patriarhlă.

Înaltpreasfințitul Părinte Laurenţiu, Mitropolitul Ardealului, va sluji în parohia Buzăiel, protopopiatul Săcele, județul Brașov.

Înaltpreasfințitul Părinte Andrei, Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului și locțiitor al Episcopiei Maramureşului şi Sătmarului, va sluji la Catedrala Mitropolitană din Cluj-Napoca.

Înaltpreasfințitul Părinte Irineu, Mitropolitul Olteniei, va sluji în parohia Poiana Seciuri, Protoieria Târgu Cărbuneşti, judeţul Gorj.

Înaltpreasfințitul Părinte Ioan, Mitropolitul Banatului, va sluji în parohia Gladna Română din protopopiatul Făget.

Înaltpreasfințitul Părinte Petru, Mitropolitul Basarabiei și Exarhul Plaiurilor, va sluji la paraclisul mitropolitan „Sfântul Ioan Teologul” din Chișinău.

Înaltpreasfințitul Părinte Iosif, Mitropolitul Ortodox Român al Europei Occidentale și Meridionale, împreună cu: Înaltpreasfințitul Părinte Serafim, Mitropolitul Ortodox Român al Germaniei, Europei Centrale și de Nord, Înaltpreasfințitul Părinte Nicolae, Mitropolitul Ortodox Român al celor două Americi, Preasfințitul Părinte Siluan, Episcopul Ortodox Român al Italiei, Preasfințitul Părinte Timotei, Episcopul Ortodox Român al Spaniei și Portugaliei, Preasfințitul Părinte Marc Nemțeanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Ortodoxe Române a Europei Occidentale și Meridionale, Preasfințitul Părinte Sofian Brașoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Ortodoxe Române a Germaniei, Austriei și Luxemburgului și Preasfințitul Părinte Ignatie, Arhiereu-vicar al Episcopiei Ortodoxe Române a Spaniei și Portugaliei, vor sluji la capela Catedralei „Sfinții Arhangheli Mihail, Gavriil şi Rafail” din Paris, Franța (sfințire).

Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Nifon, Arhiepiscopul Târgoviștei și Exarh Patriarhal, va sluji la biserica din localitatea Broșteni, județul Dâmbovița.

Înaltpreasfințitul Părinte Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, va sluji la biserica „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” din localitatea Topraisar, județul Constanța.

Înaltpreasfințitul Părinte Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, va sluji în Parohia Podul Coșnei, Protopopiatul Câmpulung Moldovenesc.

Înaltpreasfințitul Părinte Irineu, Arhiepiscopul Alba Iuliei, va sluji în parohia Mogoş-Micleşti, protopopiatul Câmpeni;

Înaltpreasfințitul Părinte Varsanufie, Arhiepiscopul Râmnicului, va sluji în parohia Băile Olaneşti, judeţul Vâlcea.

Înaltpreasfințitul Părinte Ioachim, Arhiepiscopul Romanului și Bacăului, va sluji în parohia Luncani, protopopiatul Bacău.

Înaltpreasfințitul Părinte Calinic, Arhiepiscopul Argeșului și Muscelului, va sluji în Parohia Huluba, protopopiatul Mioveni.

Înaltpreasfințitul Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, va sluji în parohia Bălăbănești Deal, județul Galați.

Înaltpreasfințitul Părinte Timotei, Arhiepiscopul Aradului, va sluji la Biserica „Adormirea Maicii Domnului” din localitate Bârzava, protopopiatul Lipova.

Preasfințitul Părinte Corneliu, Episcopul Huşilor, va sluji la Catedrala episcopală din Huși.

Preasfințitul Părinte Lucian, Episcopul Caransebeșului, va sluji în parohia Cireșa, Protopopiatul Caransebeș.

Preasfințitul Părinte Sofronie, Episcopul Oradiei, va sluji în Parohia Rohani, Protopopiatul Tinca.

Preasfințitul Părinte Nicodim, Episcopul Severinului și Strehaiei, va sluji împreună cu Preasfințitul Părinte Ambrozie, Episcopul Giurgiului, Preasfințitul Părinte Siluan, Episcopul Românilor Ortodocși din Ungaria, și cu Preasfințitul Părinte Mihail, Episcopul Ortodox Român al Australiei și Noii Zeelande, la Mănăstirea „Sfânta Maria” Techirghiol, stavropighie patriarhală.

Preasfințitul Părinte Vincențiu, Episcopul Sloboziei și Călărașilor, va sluji la Mănăstirea „Sfinții Voievozi” din Slobozia.

Preasfințitul Părinte Galaction, Episcopul Alexandriei şi Teleormanului, va sluji în Parohia Lada, Protopopiatul Videle.

Preasfințitul Părinte Visarion, Episcopul Tulcii, va sluji în parohia Turda, protopopiatul Babadag.

Preasfințitul Părinte Petroniu, Episcopul Sălajului, va sluji în Parohia Treznea, Protopopiatul Zalău.

Preasfințitul Părinte Gurie, Episcopul Devei și Hunedoarei, va sluji în parohia Hunedoara 9, protopopiatul Deva.

Preasfințitul Părinte Macarie, Episcopul Ortodox Român al Europei de Nord, va sluji în Parohia Ortodoxa Română din Oslo, Norvegia.

Preasfințitul Părinte Ieronim Sinaitul, Episcop vicar patriarhal, va sluji la Catedrala Patriarhală

Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop Vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor, va sluji la biserica Sfântul Spiridon din Ploiești

Preasfințitul Părinte Ilarion Făgărășanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sibiului, va sluji în parohia Făgăraş – Spital, biserica „Sfinții Cosma şi Damian”, jud. Brașov.

Preasfințitul Părinte Paisie Lugojanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Timişoarei, va sluji în parohia Cărpinis din Protopopiatul Timişoara I.

Preasfințitul Părinte Ioan Casian de Vicina, Episcop ales al noii Episcopii ortodoxe române a Canadei, va sluji în parohia „Învierea Domnului” din Hamilton, provincia canadiană Ontario.

Preasfințitul Părinte Iustin Sigheteanul, Arhiereu-vicar al Episcopiei Maramureşului şi Sătmarului, va sluji la capela mortuară din parohia Halmeu, Protopopiatul Oaș.

[cristiboss56]

O experiență inedită: întâlnirea cu Ortodoxia chineză
Domnule Florin Cârlan, înainte de toate, câteva cuvinte despre dumneavoastră și cum ați ajuns în China.
Am 42 de ani și sunt absolvent al Facultății de Teologie din cadrul Universității „Ovidius” din Constanța. Tot la aceeași universitate am făcut un masterat în drept, după care am urmat cursurile Secției de Limbi Orientale a Universității Bucu*rești, unde am studiat limbile chineză și persană. Acum patru ani am plecat în China, cu o bursă pentru aprofundarea limbii chineze. Între timp am primit și o bursă din partea orașului Beijing pentru continuarea studiilor doctorale.
Ce vizează aceste studii?
Cercetarea documentelor clasice chineze referitoare la opera marelui gânditor Lao Zi, conceptele fundamentale din opera lui și un scurt studiu comparativ cu gândirea patristică ortodoxă.
O biserică neinterzisă, dar nici recunoscută
Știu că în anii petrecuți în China ați diortosit o traducere a Noului Testament pentru ortodocșii de acolo.
E prea mult spus. Este vorba mai degrabă despre o adaptare în limba chineză actuală a unei traduceri a Noului Testament, publicată în 1864, și a Psaltirii din 1879, ambele tipărite la Beijing, după exemplare puse la dispoziție de Biserica Ortodoxă Japoneză misionarului rus ortodox de la Hong Kong, care se ocupă într-un fel și de restul Chinei. Sper ca ele să-i ajute pe ortodocșii din această țară. Pentru că în lume mai există doar patru exemplare, dar scrise în limba clasică, într-un format foarte greoi pentru cei de astăzi, m-am apucat, împreună cu prietenii ortodocși chinezi, să le retranscriem într-un nou format, acceptat de toată lumea. Am păstrat limba clasică veche, în care sunt traduse, pentru că este încântătoare la auz pentru chinezii de astăzi. Mai există o variantă a Bibliei, de la 1910, tradusă în „limba chineză de stradă”, cum spun ei, dar care nu-i mulțumește pe deplin.
Pentru că tot îi pomeniți, câți ortodocși trăiesc astăzi în China?
Este foarte greu de stabilit numărul lor, pentru că, practic, nu există o statistică oficială în acest sens. Există însă mărturiile credincioșilor care spun că în Beijing, spre exemplu, trăiesc peste 100 de ortodocși. Dar și aceștia sunt împărțiți în două grupări, după etnie: gruparea Albazin, ai cărei strămoși provin din cazacii din Rusia căsătoriți cu etnice chineze, după cucerirea populației locale în 1685 de către împăratul Kangxi. Urmașii lor de astăzi nu se deosebesc de masa nativilor chinezi. Când apar însă în acte, originea lor este menționată. Ortodocșii din a doua grupare, puțini la număr, aparțin etniei Han, majoritară în China.
Spuneți-ne câteva cuvinte despre Biserica Ortodoxă Chineză.
De regulă se spune că primele misiuni creştine în China au avut loc în secolul al VII-lea, odată cu pătrunderea nestorienilor. Eu am o cu totul altă părere despre acești „nestorieni”, despre care, probabil, vom vorbi. Primul misionar catolic în China a fost Ioan de Monte Corvino, iar primul contact al creştinismului ortodox cu China s-a făcut prin spătarul Nicolae Milescu, aflat în solie în această țară, între 1575-1577, din partea împăratului Rusiei. Bazele misionarismului ortodox rus în China s-au pus însă în 1685, când părintele Maxim Leontiev a fost luat prizonier în regiunea Amur de către chinezi şi dus la Beijing. În 1695, Mitropolitul rus Filotei de Tobolsk a trimis acestuia un Sfânt Antimis, mir şi cărţi liturgice. În 1714, acelaşi mitropolit a întemeiat Misiunea ortodoxă rusă din China, care a avut de înfruntat atât reticenţa chinezilor, cât şi opoziţia acerbă a iezuiţilor. În 1957, Biserica Ortodoxă Chineză devenea autocefală, având 20.000 de membri. Revoluţia culturală din 1966-1967 însă a distrus tânăra Biserică Ortodoxă aproape complet. Astăzi, guvernul chinez recunoaşte oficial cinci culte religioase: budismul, taoismul, catolicismul, protestantismul şi islamul, nu şi creştinismul ortodox. În timpul revoluției culturale, numai romano-catolicii au beneficiat de sprijinul primului-ministru de atunci, Zhou Enlai, mâna dreaptă a lui Mao. El l-a convins pe acesta să păstreze două catedrale istorice romano-catolice în Beijing, ridicate de misionari în urmă cu 400 de ani. Ortodocșii nu au avut nici un susținător, Biserica lor fiind distrusă din temelii și cei mai mulți preoți, martirizați. În 1990, când guvernul comunist a făcut marea deschidere către Occident, a chemat toate cultele să se înregistreze oficial. Romano-catolicii, având încă episcopi nativi chinezi, au reușit să se înregistreze. La fel și protestanții. Ortodocșii însă, cu doar trei-patru preoți nativi, și aceștia lipsiți de drepturi civile, fără episcop, neștiind poate de invitația guvernului, nu au avut forța necesară să se treacă pe lista cultelor recunoscute. Astăzi, Ortodoxia în China nu este interzisă, dar nici recunoscută. În aceste condiții, comunitățile ortodoxe sunt doar tolerate. În perioada comunistă nu s-a ridicat nici o biserică ortodoxă în China, dimpotrivă, au fost demolate. Acum, există doar două în orașul Harbin, în nord-estul țării. Una, „Sfânta Sofia”, foarte frumoasă, a fost transformată în muzeu. Cealaltă, „Acoperământul Maicii Domnului”, mai mică, la fel de frumoasă, a rămas activă, dar nu a avut *preot. Acum are unul, hirotonit în Rusia, care, din păcate, nu are voie să slujească în nici o altă localitate. În Beijing a existat Centrul misionar ortodox rus, care a avut patru-cinci biserici, cu moaște de sfinți mucenici, două mănăstiri, una de maici și una de călugări, o Reședință episcopală, o bibliotecă. Toate însă au fost demolate și acoperite cu pământ. Străinii ortodocși care vor să participe astăzi la o slujbă trebuie să meargă în incinta Ambasadei Rusiei, unde funcționează o capelă. În sud, în orașul Hong Kong, se află o biserică ortodoxă rusească, una grecească, a Patriarhiei Ecumenice, care are și un episcop. Preoții de acolo nu au dreptul să slujească în alte localități. În zona numită Mongolia interioară trăiesc vreo 3.000-4.000 de ortodocși de etnie Man. Ei se adunau în casa unuia dintre credincioși. Guvernul a sesizat însă lucrul acesta și, temându-se de vreo posibilă conspirație politică, le-a ridicat două biserici! În Taiwan există acum o singură biserică ortodoxă. În total, în China, trăiesc aproximativ 10.000 de credincioși ortodocși.