Noutati de la Centrul de Presa Basilica

[cristiboss56]

Ziua Internaţională a Limbii Materne este marcată, în fiecare an, în data de 21 februarie. Celebrarea a fost instituită în cadrul Conferinței Generale a UNESCO din 17 noiembrie 1999.

În contextul acestei zile, evidenţiem importanţa pe care Patriarhului Daniel o acordă limbii materne în ceea ce priveşte întărirea şi păstrarea identităţii unui popor. Preafericirea Sa subliniază că limba este, alături de cultură şi credinţă, unul dintre cele mai importante repere identitare.

Făcând referire la diaspora română, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel explică faptul că Biserica devine locul unde românii își păstrează adevărata identitate spirituală.

Oficierea cultului divin în limba maternă reprezintă aspectul esenţial pe care Patriarhul României îl evidenţiază.

Deşi departe de locurile natale, românii sunt aproape de ţara lor prin fiecare Sfântă Liturghie săvârşită în limba română, spune Preafericirea Sa.

Patriarhul nostru consideră oficierea Liturghiei în limba maternă drept un factor de unificare spirituală naţională, de dezvoltare a identității şi conștiinței naționale şi a culturii românești.

De asemenea, Patriarhul Daniel spune că limba română devine tot mai mult o punte de legătură între diaspora şi ţara-mamă, dar şi o contribuţie distinctă a românilor la patrimoniul spiritual european, care se afirmă azi ca bogăţie multilingvistică şi multiculturală.

Trebuie menţionat că Biserica Ortodoxă Română a avut o contribuție majoră în dezvoltarea limbii române. Bazele limbii literare au fost edificate prin traducerea şi tipărirea cărţilor bisericeşti în limba română pentru „întreaga seminție românească“

Patriarhul nostru subliniază atenţia deosebită acordată de Biserica neamului românesc limbii vorbite de poporul dreptcredincios, şi menţionează că instituţia eclesială a făcut din limba noastră maternă veșmânt viu al învățăturilor de credință și al cultului liturgic.

Limba română, spune Întâistătătorul Bisericii noastre, a fost mereu liantul viu dintre credinţă, cuget şi simţire. Preafericirea Sa o defineşte ca fiind patria spirituală a identității și demnității noastre naționale.

Ne rugăm Domnului Iisus Hristos, Cuvântul veşnic al lui Dumnezeu, să reverse în inimile şi în cugetele noilor generaţii de români bucuria de a citi, asculta, vorbi şi cultiva limba română, aceasta fiind prima dovadă a unităţii noastre de credinţă şi cultură, de cuget şi simţire, transmite Patriarhul nostru.

[cristiboss56]

Unul dintre mărturisitorii credinţei ortodoxe în perioada comunistă a fost şi preotul Nicolae Niţescu din Boteni, judeţul Argeş. În continuare vă prezentăm mai multe informaţii despre suferinţele îndurate de acesta în perioada regimului comunist.

Articolul este semnat de Adrian Nicolae Petcu şi a fost publicat în Ziarul Lumina din 22 februarie 2017:

S-a născut la 15 octombrie 1893, în localitatea Boteni, satul Valea Popii, judeţul Argeş (în vremea aceea, judeţul Muscel). A absolvit şcoala primară din satul natal (1895), gimnaziul din Câmpulung (1897), apoi Seminarul Teologic din Curtea de Argeş (1897-1904). Timp de un an a fost învăţător la Mihăeşti, iar în 1906 a primit darul preoţiei pe seama Parohiei Lucieni, judeţul Argeş. Patru ani mai târziu, părintele Niţescu se transferă ca paroh în satul natal, unde slujeşte până în timpul regimului comunist. La 23 decembrie 1952 este reţinut şi trimis în ancheta Securităţii din Piteşti. Este acuzat că s-ar fi opus procesului de colectivizare declanşat în localitatea Boteni.

Conform interogatoriilor consemnate în ancheta Securităţii, în primăvara anului 1952 aflăm că părintele Niţescu i-ar fi „instigat pe ţăranii din comună să nu se înscrie în Gospodăria Agricolă Colectivă, spunându-le că acolo vor pierde totul”. De asemenea, tot părintele Niţescu ar fi întreţinut „o stare de spirit alarmistă în rândul consătenilor, spunându-le că în curând va începe un nou război, vor veni americanii” şi, prin urmare, să nu predea cotele, căci vor scăpa de comunişti. E greu de decelat între cele consemnate despre preotul Niţescu şi cele declarate de martori sau fabulate de anchetatorii Securităţii.

De remarcat este că preotul Niţescu nu s-a numărat printre cei care au acceptat înfiinţarea Gospodăriei Agricole Colective în localitatea Boteni, mai ales că şi el deţinea o importantă suprafaţă de teren şi utilaje agricole. De altfel, într-un memoriu înaintat Ministerului Agriculturii, prin mijlocirea Patriarhului Justinian Marina, părintele Niţescu arăta cum se oferise să intre în GAC, fiind însă refuzat, pe motiv că pe anul 1951 reuşise să plătească cotele agricole, însă pentru anul 1952, cotele la carne şi le onorase, dar pentru celelalte îi fuseseră sechestrate bunuri importante din casă. Cu toate acestea, părintele Niţescu a refuzat categoric acuzaţiile aduse la Securitate, din acest motiv el fiind caracterizat de către anchetatori ca un „element încăpăţânat, mincinos, care s-a purtat obraznic în timpul anchetei”. Însă declaraţiile contradictorii ale martorilor acuzării au constituit elementele care l-au convins pe procurorul militar că nu poate stabili vinovăţia, prin urmare, la 15 aprilie 1953, părintele Niţescu fiind „eliberat provizoriu”, din Penitenciarul Piteşti. În fapt, intenţia Securităţii era ca părintele Niţescu, care se confrunta cu o sănătate precară, să nu moară în timpul anchetei.

Audierile au continuat, martorii propuşi de părintele Niţescu nefiind luaţi în seamă. Din acest motiv, în iunie 1954, părintele a recurs la un instrument legal şi eficace, anume legalizarea la notariat a declaraţiilor pe care Procuratura Militară nu le admitea în urm*ă*rirea penală. Procesul penal s-a ţinut un an mai târziu. Prin Sen*-t*inţa nr. 2253 din 25 octombrie 1954 a Tribunalului Militar Bucu*reşti, în deplasare la Piteşti, părintele Niţescu a fost condam*nat la 6 luni de închisoare corecţională, pentru infracţiunea de „agitaţie publică”. Prin această hotărâre penală, practic se legaliza abuzul Securităţii, prin care părintele fusese reţinut fără forme legale. Dar părintele Niţescu a refuzat să rămână cu acest stigmat penal.

El a cerut recurs, încât prin Decizia nr. 397 din 28 februarie 1955 a Tribunalului Militar pentru Unităţile MAI, părintele Niţescu a fost „achitat de orice penalitate”.

[cristiboss56]

În Biserica „Sfântul Ilie” din Cluj-Napoca s-a slujit sâmbătă, 18 februarie, ca în fiecare an, un parastas pentru Valeriu Gafencu, unul dintre cei care au suferit în închisorile comuniste pentru credinţa sa, de la a cărui trecere în veșnicie s-au împlinit 65 de ani. Luni, 20 februarie, în cadrul întâlnirii săptămânale cu tinerii, a fost evocată figura luminoasă a celui care a trecut prin închisorile Aiud, Pitești și Târgu Ocna. Trupul său curățit prin suferință și rugăciune isihastă se odihnește în groapa comună din spitalul penitenciar Târgu Ocna. Evenimentul face parte din seria de activităţi pe care Biserica „Sfântul Ilie” le organizează în „Anul omagial al iconarilor şi pictorilor bisericeşti” şi „Anul comemorativ Justinian Patriarhul şi al apărătorilor Ortodoxiei în timpul comunismului în Patriarhia Română”.

[cristiboss56]

La Centrul Eparhial din Baia Mare a avut loc joi, 23 februarie 2017, ședința anuală cu protopopii din eparhie. Lucrările au fost prezidate de Preasfințitul Părinte Iustin, Episcopul Maramureșului și Sătmarului.

În cadrul şedinţei, fiecare protoiereu a prezentat darea de seamă pentru anul trecut, pe domenii de activitate: administrativ, cultural, economic, social-filantropic, teologic și educaţional.

La această întrunire au participat şi membrii Permanenţei Eparhiale, a transmis Andrei Fărcaş, de la Biroul de Presă al Eparhiei. În funcţie de activitatea desfăşurată, fiecare preot a fost notat pentru rezultatele obţinute în toate sectoarele muncii sale.

De asemenea, au fost prezentate propunerile de proiecte pentru acest an, pe sectoare de activitate. Tot în cadrul şedinţei s-au mai discutat și alte probleme curente din viaţa eparhială.

[cristiboss56]

Parohia Veneția de Jos, județul Brașov, va găzdui duminică, 26 februarie 2017, evenimentul cultural Chipuri de lumină în temnițele comuniste, informează site-ul oficial al Mitropoliei Ardealului.

Manifestarea este organizată de preotul Costin Butnar, responsabil al Departamentului de tineret pentru județul Brașov.

Evenimentul va avea loc în Căminul Cultural din Veneția de Jos, de la ora 17.00, iar intrarea este liberă.

Participanții se vor bucura de un program diversificat.

În cadrul evenimentului vor fi susţinute alocuțiuni referitoare la rezistența anticomunistă din comuna Părău, județul Brașov, și localitățile învecinate.

Vorbitorii vor încerca să scoată în evidență chipurile de lumină ale celor care s-au remarcat împotriva propagării și infiltrării ideologiei atee în răsăritul Țării Făgărașului. Unii dintre ei au mărturisit Ortodoxia chiar cu prețul vieții, a precizat pr. Alexandru Socaciu de la parohia Veneţia.

În sala de spectacol vor avea loc și două vernisaje. Copii înscriși la cercul de pictură bisericească al Centrului „Ioan cavaler de Pușcariu” vor expune icoanele realizate în cadrul atelierului de pictură. Cel de-al doilea vernisaj va cuprinde obiecte ale celor care au trecut prin închisorile politice din perioada comunistă.

De asemenea, un grup de copii va susţine un program de cântece și poezii scrise în temnițele comuniste, încercând să scoată la lumină, prin glasurile lor blânde, durerea exprimată prin artă în locurile de teroare și tortură, a transmis pr. paroh.

În cadrul manifestării va avea loc şi un concert care va cuprinde cântări folk şi populare.

***

Evenimentul cultural Chipuri de lumină în temnițele comuniste este organizat în contextul Anului omagial al sfintelor icoane, al iconarilor şi pictorilor bisericeşti și al Anului comemorativ Justinian Patriarhul şi al apărătorilor Ortodoxiei în timpul comunismului în Patriarhia Română.

[cristiboss56]

În comuna Stănești din județul Vâlcea – locul natal al Patriarhului Justinian – a avut loc marți 21 februarie 2017, o manifestare culturală prilejuită de ziua de naștere a ierarhului: 22 februarie, informează site-ul oficial al Arhiepiscopiei Râmnicului.

Evenimentul Patriarhul Justinian Marina şi locurile natale a avut binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Părinte Varsanufie, Arhiepiscopul Râmnicului și a fost organizat cu sprijinul Bibliotecii Judeţene Antim Ivireanul din Vâlcea.

Au participat elevi, cadre didactice, persoanlități, oameni de cultură și oficialități din județ și din localitate. Au fost evocate viața, personalitatea și realizările Patriarhului Justinian și aspecte legate de formarea și educarea lui pe meleagurile vâlcene.

Născut în 22 februarie 1901, în satul vâlcean Suieşti, pe atunci în comuna Cermegeşti (în prezent comuna Stăneşti), copilul Ioan Marina a fost crescut într-o familie credincioasă de buni gospodari.

În cadrul evenimentului a fost amintită descrierea profesorului de istorie Gheorghe Vasilescu privitoare la originile celui omagiat:

Patriarhul Justinian Marina a moştenit de la părinţii săi, Elena şi Marin Ilie Marina, unele însușiri care s-au vădit în împlinirile de mai târziu ale vieţii sale. De la tatăl său, ţăran ştiutor de carte şi cu minte sănătoasă, a luat spiritul gospodăresc şi voinţa de a înfăptui binele obştesc, iar de la mama sa, care se trăgea dintr-o veche familie de preoţi, pe lângă cele dintâi cunoștințe religioase, a primit şi a păstrat în suflet deprinderea de a trăi cu evlavie şi îndemnul de a nu se abate niciodată de la omenie şi dreptate.

Prin cuvintele aceluiași profesor, au fost redate mărturisirile Patriarhului referitoare la familia sa:

Preoţia mea a fost visul sfânt al mamei mele şi primii paşi pe drumul înţelegerii slujirii lui Dumnezeu printre oameni i-am făcut sub călăuzirea ei curată şi evlavioasă. Am avut privilegiul să respir în casa părinţilor mei duhul unui creştinism autentic, întemeiat pe faptele iubirii lui Dumnezeu şi aproapele.

Patriarhul Justinian a trecut la cele veșnice în data de 26 martie 1977, la vârsta de 76 ani, rămânând o figură reprezentativă a Ortodoxiei Românești.

[cristiboss56]

Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a acordat vineri, 24 februarie 2017, Ordinul „Sfântul Ierarh Martir Antim Ivireanul” Domnului regizor Marian Ciripan, reprezentantul Companiei de Teatru „Civic Art CvM” – Bucureşti.

Acest Ordin a fost acordat artistului Marian Ciripan în cadrul unei întâlniri, care a avut loc la Reședința patriarhală, ca semn de apreciere pentru activitatea deosebită de promovare a artei, culturii creştine şi spiritualității româneşti, în mod special în anul comemorativ 2016, închinat Sfântului Ierarh Martir Antim Ivireanul.

Compania de Teatru „Civic Art CvM” – Bucureşti, prin proiectul „Artă şi Spiritualitate în dramaturgia românească contemporană”, completează în mod fericit seria anilor omagiali-comemorativi proclamați de Patriarhia Română.

Astfel, cele mai recente creații artistice ale domnului Marian Ciripan: „Plecare fără întoarcere” (2014), dedicată Sfântului Domnitor Martir Constantin Brâncoveanu, şi „Calea Adevărului” (2016), dedicată Sfântului Ierarh Martir Antim Ivireanul, s-au bucurat de un succes deosebit în rândul publicului care iubeşte valorile spirituale ale credinţei şi identităţii româneşti.

[cristiboss56]

Credincioşii din Capitală şi Ilfov sunt aşteptaţi în acest week-end să participe la tradiţionala procesiune de Florii. Pelerinajul va avea loc sâmbătă, 8 aprilie 2017, începând cu ora 16:15.

Evenimentul va începe prin oficierea slujbei Vecerniei în biserica Mănăstirii Radu Vodă, urmată de sfinţirea stâlpărilor (ramuri de finic şi de salcie).

Începând cu ora 16:15, procesiunea, condusă de Preasfinţitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor, va porni spre Catedrala Patriarhală pe următorul traseu, conform Sectorului Cultural al Arhiepiscopiei Bucureştilor:

Mănăstirea Radu Vodă → Bd. Mărășești → Bd. Dimitrie Cantemir → Str. Bibescu Vodă → Str. Șerban Vodă → Catedrala Mitropolitană Sfântul Spiridon – Nou → Str. Principatele Unite → Str. Ienăchiță Văcărescu → Str. Sfânta Ecaterina → Biserica Sfânta Ecaterina – Paraclis Universitar → Str. Bibescu Vodă → Colina Bucuriei → Catedrala Patriarhală.



În cadrul procesiunii vor avea loc două opriri: în faţa Catedralei Mitropolitane Sfântul Spiridon – Nou şi în faţa Bisericii Sfânta Ecaterina – Paraclis Universitar (Facultatea de Teologie Justinian Patriarhul). La cele două opriri vor fi rostite ectenii şi rugăciuni.

Pelerinajul va culmina cu slujba de sfințire a icoanei Intrării Domnului în Ierusalim, săvârșită pe Dealul Patriarhiei, și cu rostirea unei omilii de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.

La eveniment vor participa toți clericii din cadrul Protopopiatelor din Capitală și din Protopopiatele Ilfov Sud și Nord, precum și preoții de caritate din Capitală și Județul Ilfov (din spitale și centre sociale, cimitire, unități militare, penitenciare). Clericilor li se vor alătura credincioşii care doresc să mărturisească public Ortodoxia.

Începând cu anul 2008, tradiţia procesiunii clericilor şi credincioşilor în ajunul Praznicului Intrării Domnului în Ierusalim (Floriile) a fost reluată în Bucureşti şi în oraşele din judeţul Prahova. Aceste pelerinaje sunt mărturisiri publice, prin rugăciuni şi cântări bisericeşti, ale credinţei în Jertfa şi Învierea Mântuitorului Iisus Hristos.

[cristiboss56]

În Duminica Floriilor, membrii Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române vor sluji după următorul program transmis de Radio Trinitas:

Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, va oficia Sfânta Liturghie la Catedrala Patriarhală împreună cu Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieşteanul, Episcop vicar patriarhal, și cu Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor.

Înaltpreasfințitul Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, va sluji în Catedrala Mitropolitana din Iaşi.

Înaltpreasfințitul Părinte Laurenţiu, Mitropolitul Ardealului, va sluji la Catedrala Mitropolitană din Sibiu.

Înaltpreasfințitul Părinte Andrei, Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului, va sluji în biserica „Intrarea Domnului în Ierusalim” din Florești, Cluj.

Înaltpreasfințitul Părinte Irineu, Mitropolitul Olteniei, va sluji la Biserica “Sfântul Calinic de la Cernica” din cartierul craiovean Valea Roşie.

Înaltpreasfințitul Părinte Ioan, Mitropolitul Banatului, va sluji la Catedrala Mitropolitană din Timișoara.

Înaltpreasfințitul Părinte Petru, Mitropolitul Basarabiei și Exarhul Plaiurilor, va sluji în parohia „Sfântul Proroc Ilie” din orașul Corneşti, Republica Moldova.

Înaltpreasfințitul Părinte Iosif, Mitropolitul Ortodox Român al Europei Occidentale și Meridionale, va sluji în parohia românească din Amsterdam, Olanda.

Înaltpreasfințitul Părinte Serafim, Mitropolitul Ortodox Român al Germaniei, Europei Centrale și de Nord, va sluji împreună cu Preasfințitul Părinte Părinte Sofian Brașoveanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Ortodoxe Române a Germaniei, Austriei și Luxemburgului, în Parohia „Nașterea Domnului” din Munchen, Germania.

Înaltpreasfințitul Părinte Nicolae, Mitropolitul ortodox român al celor două Americi, va sluji la Catedrala „Sfinții Împărați”, din Chicago, SUA.

Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Nifon, Arhiepiscopul Târgoviștei și exarh patriarhal, va sluji în Catedrala Arhiepiscopala din Târgoviște.

Înaltpreasfințitul Părinte Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, va sluji la Catedrala Arhiepiscopală din Constanța.

Înaltpreasfințitul Părinte Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, va sluji la Schitul Marginea, județul Suceava.

Înaltpreasfințitul Părinte Irineu, Arhiepiscopul Alba Iuliei, va sluji în Parohia „Acoperământul Maicii Domnului” din Aiud.

Înaltpreasfințitul Părinte Varsanufie, Arhiepiscopul Râmnicului, va sluji la Catedrala arhiepiscopală „Sfântul Ierarh Nicolae” din Râmnicu Vâlcea.

Înaltpreasfințitul Părinte Ioachim, Arhiepiscopul Romanului și Bacăului, va sluji la Biserica „Intrarea Domnului în Ierusalim” – Bacău .

Înaltpreasfințitul Părinte Calinic, Arhiepiscopul Argeșului și Muscelului, va sluji în Parohia „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” din Curtea de Argeș.

Înaltpreasfințitul Părinte Ciprian, Arhiepiscopul Buzăului şi Vrancei, va sluji în Parohia „Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul” din municipiul Focșani.

Înaltpreasfințitul Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, va sluji la Catedrala Arhiepiscopală din Galaţi.

Înaltpreasfințitul Părinte Timotei, Arhiepiscopul Aradului, va sluji la Catedrala Arhiepiscopală din Arad.

Preasfințitul Părinte Corneliu, Episcopul Huşilor, va sluji în Catedrala Episcopală din Huși

Preasfințitul Părinte Lucian, Episcopul Caransebeșului, va sluji la Catedrala Episcopală din Caransebeș.

Preasfințitul Părinte Sofronie, Episcopul Oradiei, va sluji la biserica „Sfântul Mare Mucenic Dimitrie”, Paraclis Episcopal, din Beiuș.

Preasfințitul Părinte Iustin, Episcopul Maramureşului şi Sătmarului, va sluji în Catedrala Episcopală din Baia Mare.

Preasfințitul Părinte Nicodim, Episcopul Severinului și Strehaiei, va sluji la Catedrala episcopală cu hramurile “Învierea Domnului” şi “Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” din Drobeta Turnu Severin.

Preasfințitul Părinte Vincențiu, Episcopul Sloboziei și Călărașilor, va sluji la Mănăstirea Balaciu judeţul Ialomița.

Preasfințitul Părinte Andrei, Episcopul Covasnei şi Harghitei, va sluji la Mănăstirea Făgețel din Judetul Harghita, împreună cu Preasfințitul Părinte Gurie, Episcopul Devei și Hunedoarei.

Preasfințitul Părinte Galaction, Episcopul Alexandriei şi Teleormanului, va sluji în biserica „Sfinţii Împăraţi” din Zimnicea.

Preasfințitul Părinte Ambrozie, Episcopul Giurgiului, va sluji la Catedrala Episcopală din Giurgiu.

Preasfințitul Părinte Sebastian, Episcopul Slatinei si Romanaților, va sluji la Mănăstirea Clocociov din Slatina

Preasfințitul Părinte Visarion, Episcopul Tulcii, va sluji la Mănăstirea Codru cu hramul „Intrarea Domnului în Ierusalim” judeţul Tulcea.

Preasfințitul Părinte Petroniu, Episcopul Sălajului, va sluji în Parohia Rona, Protopopiatul Jibou.

Preasfințitul Părinte Siluan, Episcopul Ortodox Român al Ungariei, va sluji la parohia „Sfântul Ioan Botezătorul” şi „Sf. Împăraţi Constantin şi Elena” din Zagreb, Croaţia.

Preasfințitul Părinte Siluan, Episcopul Ortodox Român al Italiei, va sluji la Paraclisul „Adormirea Maicii Domnului” de la Sediul Eparhial, din Roma.

Preasfințitul Părinte Timotei, Episcopul Ortodox Român al Spaniei și Portugaliei, va sluji la Catedrala Episcopală „Intrarea Maicii Domnului în Biserica” din Madrid, Spania.

Preasfințitul Părinte Macarie, Episcopul Ortodox Român al Europei de Nord, va sluji în Parohia ortodoxă română „Sfânta Treime și Sfântul Ioan Botezătorul” din Stockholm, Suedia.

Preasfințitul Părinte Ieronim Sinaitul, Episcop-vicar patriarhal, va sluji la biserica Domnița Bălașa – Paraclis Patriarhal din Capitală.

Preasfințitul Părinte Ilarion Făgărășanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sibiului, va sluji la Mânăstirea „Brâncoveanu” de la Sâmbăta de Sus, județul Brașov.

Preasfințitul Părinte Paisie Lugojanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Timişoarei, va sluji în Parohia Clopodia din Protopopiatul Deta.

Preasfințitul Părinte Marc Nemțeanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Ortodoxe Române a Europei Occidentale și Meridionale, va sluji în Parohia românească din Bordeaux, Franţa.

Preasfințitul Părinte Emilian Lovișteanul, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Râmnicului, va sluji la Mănăstirea Cozia, judeţul Vâlcea.

Preasfințitul Părinte Ioan Casian de Vicina, Episcop ales al noii Episcopii ortodoxe române a Canadei, va sluji în Parohia „Învierea Domnului”, din Hamilton, Canada.

Preasfințitul Părinte Ignatie Mureșanul, Arhiereu vicar al Episcopiei Ortodoxe Române a Spaniei și Portugaliei, va sluji în Parohia Sfântul Columba, Dublin , Irlanda.

[cristiboss56]

Vinerea Mare (Sfânta și Marea Vineri) este o zi de doliu pentru creștini, astăzi aceștia retrăiesc două dintre evenimentele cele mai importante și în același timp cutremurătoare din istoria mântuirii: răstignirea Fiului lui Dumnezeu pe cruce și punerea Sa în mormânt.


Este ultima vineri din Postul Paștilor și potrivit tradiției este zi de post negru — nu se bea decât apă toată ziua.

În Vinerea Mare se scoate în mijlocul bisericii Sfântul Epitaf (numit și Sfântul Aer) pe sub care trec credincioșii, până sfârșitul slujbei Deniei Prohodului, care are loc în seara acestei zile.

Sfântul Epitaf este un obiect bisericesc de cult de forma dreptunghiulară, confecționat din pânză de in, mătase sau catifea, pe care se afla imprimată sau pictată icoana înmormântării Mântuitorului.

Acesta este așezat pe o masă mai înaltă iar credincioșii sărută Sfânta Evanghelie, Sfânta Cruce și Sfântul Epitaful și trec de trei ori pe sub masa pe care este așezat. Această trecere pe sub masă a credincioșilor se dorește a fi asemănarea trecerii prin mormânt a Mântuitorului, care S-a coborât în iad pentru a elibera sufletele drepților.

Prin moartea și Învierea Sa, Hristos a sfărâmat porțile iadului iar moartea a fost învinsă "Unde îți este, moarte, biruința ta? Unde îți este, moarte, boldul tău?", spune Sfântul Apostol Pavel în Epistola întâi către Corinteni (15.55).

Așa și credincioșii își amintesc acum că și ei trebuie să treacă prin moarte, prin mormânt pentru a merge la viața veșnică în Hristos.

După Slujba Prohodului, Sfântul Epitaf este așezat pe Sfânta Masă din Sfântul Altar, unde va rămâne până la Vecernia sărbătorii Înălțării Domnului.

După cântarea Prohodului Domnului se înconjoară biserica de tot soborul, cu Sfântul Epitaf. La sfârșitul slujbei, este obiceiul ca preotul să împartă florile aduse, care sunt apoi puse acasă la icoane.